KorAP: Find »[drukola/base=ser & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...38 39 40 ...254 >

6,336 matches

Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331

2, 1926: 492) 49. LEMESLE R. 1928 Contributions â l'etude structurale de quelques Labiées extra europeennes, Bull. Soc. Bot. France, 75: 18-25 50. LENOIR M., 1920 Évolution du tissu vasculaire chez quelques plantules de Dicotylèdones, Ann. sci. nat., Bot., ser. 10, 2: 1 123 51. MAGIN N., 1956 L'ontogénie du collenchyme chez Lamium album L., Rev. Cytol. Biol. Veget., 17: 220-258 52. MARTINET J., 1872 Organes de sécrétion des végétaux, Ann. des. sci. nat., Bot., ser 5,14 : 91

Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
sci. nat., Bot., ser. 10, 2: 1 123 51. MAGIN N., 1956 L'ontogénie du collenchyme chez Lamium album L., Rev. Cytol. Biol. Veget., 17: 220-258 52. MARTINET J., 1872 Organes de sécrétion des végétaux, Ann. des. sci. nat., Bot., ser 5,14 : 91 -232 53. METCALFE C. R., CHALK L, 1972-Anatomy of the Dicotyledons, Claredon Press, Oxford 54. METCALFE C. R., CHALK L, 1979 Anatomy of the Dicotyledons (second edition), 1, Claredon Press, Oxford (republicată în 1988) 55. MUSTAȚĂ GH., 1982 Proiectarea

Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
CATESSON A. M., 1990 Organisation végétative. In Biologie vegetale, t. 2., Ed. Doin, Paris 74. ROLAND J. C, 1967Recherches en microscopie photonique et en microscopie électronique sur l'origine et la différenciation de cellules du collenchyme, Ann. des sci. nat., Bot., ser. 12, 8:141 -214 75. RUDALL P., 1980 Leaf anatomy of the subtribe Hyptidinae (Labiatae), Bot. J. Linn. Soc, 80: 319-340 76. RUGINĂ R., TOMA C, 1989 Recherches histo - anatomiques sur quelques plantes medicinales de la familie des Composees, An. șt

Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
rastenij, Izdat. Gosud. Medițin. Izdat. YSSR, Kiev 89. TETLEY U., 1925 The secretory system of the roots of Compositae, New. Phytol., 24:138-162 90. TIEGHEM PH. VAN, 1871Recherches sur la symetrie de la structure des plantes vasculaires, Ann. sci. nat., Bot., ser. 5, 16: 5314 91. TIEGHEM PH. VAN, 1871 Sur Ies canaux oléiferes des Composées, Bull. Soc. Bot. France, 18: 286-294, 331-341, 94-406 92. TIEGHEM PH. VAN, 1872 Mémoire sur Ies canaux secreteurs des plantes, Ann. des sci. nat., Bot., ser

Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
ser. 5, 16: 5314 91. TIEGHEM PH. VAN, 1871 Sur Ies canaux oléiferes des Composées, Bull. Soc. Bot. France, 18: 286-294, 331-341, 94-406 92. TIEGHEM PH. VAN, 1872 Mémoire sur Ies canaux secreteurs des plantes, Ann. des sci. nat., Bot., ser. 5,16: 91-173 93. TIWARI E., SAHUO T. R., 1980 Studies on the trichomes of Calendula officinalis L, Bull. Bot. Soc. Univ. Saugar, n: 19-23 94. TOBLER J., 1957Die mecanischen Elemente und das mechanische System. In Enciclopedia of Plant Anatomy

Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
comparée du bourgeon axillaire végétatif et du bourgeon axillaire reproducteur chez Sarothamnus scoparius Koch., C. R. Acad. Sci. Paris, 263 : 1375-1378 109. VESQUE J., 1885 Caractéres des principales familles gamopetales tires de l'anatomie de la feuille, Ann. des sci. nat., Bot., ser. 7,1: 183360 110. VOSS E., FORTUNATO F., 1940The histology of Salvia officinalis, J. Amer. Pharm. Assoc, 29: 281 286 (cf. Metcalfe și Chalk, 1972) 111. ZANOSCHI V., TOMA C, 1985 Morfologia și anatomia plantelor cultivate, Ed. Ceres, București 112

Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
Corola-publishinghouse/Science/736_a_1026

ireversibil, fiecare cu manifestări clinice caracteristice și prognostic specific. Totuși în perioada neonatală, cele trei faze sunt greu de diferențiat. Tratamentul șocului este etiologic și suportiv. În cazul șocului hipovolemic, numeroase studii clinice randomizate controlate susțin folosirea soluțiilor cristaloide izotone (ser fiziologic 0,9%, Ringer lactată în detrimentul celor pe bază de albumină pentru corecția rapidă a pierderilor volemice. Soluțiile cristaloide sunt mai rapid disponibile, au cost scăzut și risc mai mic de complicații infecțioase. Corecția factorilor inotropici negativi (hipoxia, acidoza, hipoglicemia

ŞOCUL ÎN NEONATOLOGIE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Maria Stamatin (2010) [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1026]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205

cu calciu; hidrofobia convulsii clonice la vederea sau băutul apei cu halucinații; meningite având ca semn precoce rigiditatea cefei, prezintă de obicei suficiente semne de diferențiere, puncția rahidiană tranșând diagnosticul; uremia cu spasme clonice în context de insuficiență renală; boala serului poate crea confuzii cu tetanosul incipient la bolnavii care au primit profilactic ser heterolog; turbarea este caracterizată inițial de dificultăți în deglutiție, bolnavul neputând înghiți uneori propria salivă. Trismusul este rar. Atât tetanosul cât și rabia pot apare consecutiv mușcăturilor

Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
având ca semn precoce rigiditatea cefei, prezintă de obicei suficiente semne de diferențiere, puncția rahidiană tranșând diagnosticul; uremia cu spasme clonice în context de insuficiență renală; boala serului poate crea confuzii cu tetanosul incipient la bolnavii care au primit profilactic ser heterolog; turbarea este caracterizată inițial de dificultăți în deglutiție, bolnavul neputând înghiți uneori propria salivă. Trismusul este rar. Atât tetanosul cât și rabia pot apare consecutiv mușcăturilor de animale, dar la aceasta din urmă incubația este mult mai lungă; metastazele

Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
5 în 5 ani să se practice revaccinarea în doze rapel [5]. Schema de vaccinare este redată în tabelul 9.2. 9.1.9.1.2. Imunizarea pasivă Se practică pentru orice plagă cu risc tetanigen crescut. Se realizează cu ser antitetanic administrat intra-muscular (i.m.), eventual după desensibilizare, doza uzuală fiind de 1.500 UI. Se recomandă de asemenea, inocularea serului preoperator, când urmează a fi deschise vechi focare traumatice. Imunizarea pasivă se mai poate face cu imunoglobuline umane

Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
1.9.1.2. Imunizarea pasivă Se practică pentru orice plagă cu risc tetanigen crescut. Se realizează cu ser antitetanic administrat intra-muscular (i.m.), eventual după desensibilizare, doza uzuală fiind de 1.500 UI. Se recomandă de asemenea, inocularea serului preoperator, când urmează a fi deschise vechi focare traumatice. Imunizarea pasivă se mai poate face cu imunoglobuline umane specifice antitetanos. Aceasta prezintă următoarele avantaje: nu dau sensibilizare, nu dau intoleranță, rămân în circulație timp îndelungat (T1/2 = 20 zile față de

Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
a fi deschise vechi focare traumatice. Imunizarea pasivă se mai poate face cu imunoglobuline umane specifice antitetanos. Aceasta prezintă următoarele avantaje: nu dau sensibilizare, nu dau intoleranță, rămân în circulație timp îndelungat (T1/2 = 20 zile față de 3-5 zile pentru serul heterolog), repetarea imunizării nu prezintă risc de șoc anafilactic și doza utilizată este de 10 ori mai mică decât cea pentru ser (250-500 U.I.) 9.1.9.1.3. Măsuri de profilaxie de urgență Se aplică obligatoriu persoanelor ce

Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
dau sensibilizare, nu dau intoleranță, rămân în circulație timp îndelungat (T1/2 = 20 zile față de 3-5 zile pentru serul heterolog), repetarea imunizării nu prezintă risc de șoc anafilactic și doza utilizată este de 10 ori mai mică decât cea pentru ser (250-500 U.I.) 9.1.9.1.3. Măsuri de profilaxie de urgență Se aplică obligatoriu persoanelor ce prezintă plăgi cu risc tetanigen: mușcătură de animale; plăgi înțepate (spin, cuie, ace, corn de vită etc.); plăgi anfractuoase cu țesuturi devitalizate

Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
bălegar sau praf de stradă; plăgi infectate ale cordonului ombilical și avort empiric. În aceste situații profilaxia se va efectua funcție de statusul imun al persoanei (tabelul 9.3): 9.1.9.2. Tratamentul curativ Constă în luarea următoarelor măsuri: Administrarea serului antitetanic pentru neutralizarea toxinelor prezente în sângele circulant se efectuează astfel: 200.000 U.I. imediat după stabilirea diagnosticului și 50.000 U.I. după o săptămână; dacă simptomele persistă, este posibilă o a treia inoculare, după încă o săptămână

Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
hipertensiunea, se poate face cu Propranolol. Uneori este însă necesar un pacemaker endocardiac. Tratamentul plăgii: excizie cu îndepărtarea țesuturilor devitalizate; îndepărtarea cheagurilor și a corpilor străini; irigație cu apă oxigenată; antibiotice (după antibiogramă sau cu spectru larg), pentru combaterea suprainfecției. Serul antitetanic neutralizează toxinele dar nu are efect asupra bacililor. Penicilinele au acțiune bacteriostatică asupra bacilului tetanic. 9.1.10. PROGNOSTIC În general este deosebit de grav, atingând o mortalitate de 30-60 % în cazurile de tetanos cu insuficiență respiratorie [13]. Mortalitatea este

Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
adecvat al plăgilor: toaleta primară cât mai precoce; îndepărtarea reziduurilor și corpilor străini; debridare corectă; drenaj larg; antibiotice local și general. b. Ameliorarea condițiilor circulatorii locale prin: hemostază corectă; combaterea șocului; evitarea garoului sau oricărei constricții locale. c. Profilaxia cu ser antigangrenos polivalent: se realizează cu10 ml în oricare plagă suspectă a fi contaminată. Doza se va repeta 3 zile consecutiv. d. Antibioprofilaxia: Tratamentul antibiotic are în primul rând un caracter profilactic fiind inițiat cât mai precoce sau eventual preoperator la

Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
modificat în funcție de examenele bacteriologice. 9.2.5.2. Tratament curativ Se instituie imediat ce diagnosticul clinic ridică suspiciunea de gangrenă gazoasă, urmând ca ulterior aceasta să fie confirmată bacteriologic prin însămânțări pe medii de cultură anaerobe. a. Măsuri generale: 100 cm3 ser polivalent antigangrenos, administrat intravenos zilnic, timp de mai multe zile; doze mari de penicilină cristalină administrată intravenos; oxigenoterapia hiperbară este astăzi dovedită ca esențială. Se începe imediat după resuscitarea inițială și înaintea tratamentului chirurgical. Ea constă în reprize de 1-2

Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
placard urmate, după căderea escarelor, de ulcerații anfractuoase. 9.4.5. TRATAMENT Tratamentul profilactic, se adresează categoriilor socioprofesionale expuse și constă în: echipamente de protecție a muncii, pansarea și supravegherea plăgilor cu risc de contaminare cărbunoasă și imunizarea pasivă cu ser anticărbunos 20-40 ml. Tratament curativ: ser anticărbunos 100-200 ml ce conferă imunitate pasivă; antibiotico-terapia ( Penicilină ) în doze mari; echilibrare hidroelectrolitică parenteral pentru salvgardarea funcției renale.

Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
ulcerații anfractuoase. 9.4.5. TRATAMENT Tratamentul profilactic, se adresează categoriilor socioprofesionale expuse și constă în: echipamente de protecție a muncii, pansarea și supravegherea plăgilor cu risc de contaminare cărbunoasă și imunizarea pasivă cu ser anticărbunos 20-40 ml. Tratament curativ: ser anticărbunos 100-200 ml ce conferă imunitate pasivă; antibiotico-terapia ( Penicilină ) în doze mari; echilibrare hidroelectrolitică parenteral pentru salvgardarea funcției renale.

Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582

Higiena nazală: „linciureală” în nas Iată câteva șiretlicuri împotriva guturaiului: într-un recipient (foarte bună e o mică stropitoare împrumutată de la cel mic) puneți un pic de apă caldă în care adăugați 1/2 linguriță de sare gemă, sau folosiți ser fiziologic de la farmacie. Plasați-vă deasupra unei chiuvete, aplecați capul spre stânga și introduceți lichid în nara dreaptă respirând pe gură; apa sărată va ieși prin nara stângă. Procedați apoi invers. Este foarte ușor de făcut și foarte amuzant chiar

51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici (2004) [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223

cu piocianic prin administrarea primei doze de vaccin specific încă de la internare. Prelucrarea arsurii sau toaletă chirurgicală primară (TCP) pentru leziunile flictenulare trebuie făcută în condiții de sterilitate și constă în îndepărtarea epidermului decolat și a lichidului flictenular. Spălarea cu ser fiziologic și/sau soluție de cloramina, cu pacientul aflat sub anestezie, este urmată de aplicarea pe dermul denudat de alcool care în afară de efectul antiseptic, coagulează proteinele din terminațiile nervoase făcând mai ușoară schimbarea pansamentelor ulterior (Agrippa Ionescu). Arsurile profunde cu

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
fie absorbita pe cale sanguina și nu apare pericolul intoxicației. Deoarece nitratul de argint reacționează cu compușii de Na+ și Clși se descompune trebuie de avut grijă ca la curățirea plăgii să nu fie utilizați produși ce conțin astfel de ioni (serul fiziologic, cloramina, soluția Dakin, anumite săpunuri etc). În lipsă acestei precauții crusta nu se formează. Inconvenientul utilizării nitratului de argint 5% constă în colorarea dermului denudat și are riscul de a masca sub crusta suprainfectarea plăgii. Unguentele pe bază de

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208

aplicarea de bandă compresivă elastică, menținerea accidentatului în poziția declivă, refrigerația locală (greu de realizat dar cu efecte mai bune). Reechilibrarea hidroelectrolitică, combaterea șocului și a insuficienței renale acute reprezintă esența tratamentului: combaterea edemului și șocului prin perfuzie cu Dextran, ser glucozat 5%, ser fiziologic, albumină, etc. constituie procedee favorabile pentru combaterea acestor complicații. Transfuzia cu sânge este contraindicată din cauza hemoconcentrației atestate de hematocritul ridicat. Restabilirea precoce a circulației va fi ajutată prin administrarea de medicamente cu acțiune spasmolitică sau ganglioplegică

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
compresivă elastică, menținerea accidentatului în poziția declivă, refrigerația locală (greu de realizat dar cu efecte mai bune). Reechilibrarea hidroelectrolitică, combaterea șocului și a insuficienței renale acute reprezintă esența tratamentului: combaterea edemului și șocului prin perfuzie cu Dextran, ser glucozat 5%, ser fiziologic, albumină, etc. constituie procedee favorabile pentru combaterea acestor complicații. Transfuzia cu sânge este contraindicată din cauza hemoconcentrației atestate de hematocritul ridicat. Restabilirea precoce a circulației va fi ajutată prin administrarea de medicamente cu acțiune spasmolitică sau ganglioplegică care suprimă vasoconstricția

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
zile nu există activitate intensă în plagă, fenomenele debutând după o perioadă de așteptare numită „the lag phase” (4-5 zile). Se instalează o activitate intensă enzimatică și leucocitoză care produce autoliza țesuturilor devitalizate. Hemoragia este oprită, fibrina din sânge și ser se depozitează în plagă. Cel mai bun termen aplicat acestei etape este „the preparation phase” (faza preparatorie). În următoarele zile și săptămâni, procesele cicatrizării sunt dominate de proliferarea celulară și capilară. Întinderea capilarelor și proliferarea fibroblaștilor în rețeaua de fibrină

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]