1,009 matches
-
Planul Margareta II. Maiorul observă că s-a făcut un mulaj după cheie, schimbă locul unde se afla planul și dispune instalarea unui sistem de alarmă la seif. El o bănuiește pe Corina și solicită informații suplimentare despre ea. La serata muzicală din miercurea următoare Udrea încearcă să deschidă seiful cu o copie a cheii, dar nu găsește planul. În aceeași seară, comandantul Grupului de Armate Ucraina Sud îi solicită lui von Keil să-i trimită de urgență dosarul cu planul
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
în construcție pe care se află afișate lozinci comuniste. Pe lângă el trec muncitori tineri care cântă despre mândria de a fi brigadier, precum și fostul secretar Radu. Scenarista și regizoarea Malvina Urșianu a realizat trei filme consacrate evenimentelor din august 1944: "Serata" (1971), "" (1982) și "Pe malul stîng al Dunării albastre" (1983). Acțiunea din "Liniștea în adîncuri" este anterioară acțiunii din celelalte două filme. În fapt, regizoarea mărturisea în mai 1971, cu prilejul unei mese rotunde organizate de revista clujeană "Tribuna", că
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
mărturisea că "„în ceea ce mă privește, probabil că nu m-am eliberat de obsesia unor experiențe spirituale care mi-au marcat adolescența”". Malvina Urșianu a fost preocupată în filmele sale de relația omului cu istoria. În studiul introductiv al volumului "„Serata - de la scenariu la film”", Roxana Pană afirma că cele opt filme ale Malvinei Urșianu realizate până în 1989 constituie o operă coerentă și nu o simplă filmografie, regizoarea fiind "„preocupată până la obsesie de temele majore, de meditația gravă, responsabilă, asupra dialecticii
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
Nu mi-e frică să mor, ca și strămoșilor noștri daci!”, inginerul petrolist Voinea intră, și el, în contact cu combatanții comuniști pentru a se înrola, cu tot ceea ce știe și poate, în bătălia antifascistă. Ecouri târzii și nostalgice ale Seratei, într-o însăilare narativă care îmbină retorismul cu banalitatea unor statui alegorice. Secv. rapel pentru caracterul festivist al filmului: epilogul-vernisaj al unei expoziții închinate luptei antifasciste. Muncitorului i se rezervă o statuie în centrul sălii, iar inginerului un bust pe
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
i-am condamnat pe toți la moarte" (1972). Spre deosebire de băiatul care condamnă lumea la pedeapsa capitală, fetița alege „refugiul în cărți și într-un instinctiv dispreț”. Scenarista și regizoarea Malvina Urșianu a realizat trei filme consacrate evenimentelor din august 1944: "Serata" (1971), " Liniștea din adîncuri" (1982) și "Pe malul stâng al Dunării albastre" (1983). Acțiunea din "Liniștea în adîncuri" este anterioară acțiunii din celelalte două filme. În fapt, regizoarea mărturisea în mai 1971, cu prilejul unei mese rotunde organizate de revista
Pe malul stîng al Dunării albastre () [Corola-website/Science/327758_a_329087]
-
mărturisea că "„în ceea ce mă privește, probabil că nu m-am eliberat de obsesia unor experiențe spirituale care mi-au marcat adolescența”". Malvina Urșianu a fost preocupată în filmele sale de relația omului cu istoria. În studiul introductiv al volumului "„Serata - de la scenariu la film”", Roxana Pană afirma că cele opt filme ale Malvinei Urșianu realizate până în 1989 constituie o operă coerentă și nu o simplă filmografie, regizoarea fiind "„preocupată până la obsesie de temele majore, de meditația gravă, responsabilă, asupra dialecticii
Pe malul stîng al Dunării albastre () [Corola-website/Science/327758_a_329087]
-
regizoare cu ochii ei de copil. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Un 23 August 1944 într-o familie boierească înspăimântată de simptomele viitoarei lumi. Revenire nostalgică a autoarei pe urmele Seratei și premoniție a Figuranților, descifrând, de astă dată, istoria prin ochii unei fetițe (Dana Felicia Simion). „Regizoarea reușește portrete (psihologice, morale, de epocă) în aqua forte, susținute de actori copleșitori” (cf. Eva Sârbu).”" Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie
Pe malul stîng al Dunării albastre () [Corola-website/Science/327758_a_329087]
-
Serata este un film românesc din 1971, regizat de Malvina Urșianu după propriul scenariu. Rolurile principale sunt interpretate de George Motoi, György Kovács, Cornel Coman, Alexandru Drăgan, Mihai Pălădescu, Ion Roxin, Silvia Ghelan și Silvia Popovici. Subiectul filmului îl reprezintă confruntarea
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
scenariu. Rolurile principale sunt interpretate de George Motoi, György Kovács, Cornel Coman, Alexandru Drăgan, Mihai Pălădescu, Ion Roxin, Silvia Ghelan și Silvia Popovici. Subiectul filmului îl reprezintă confruntarea cu evenimentele din noaptea de 23 august 1944 a participanților la o serată organizată în vila unui profesor. În seara zilei de 23 august 1944, în vila din Bărăgan a renumitului profesor Costi (György Kovács) are loc o serată organizată de Crucea Roșie. Vila se afla în apropierea unei unități militare germane de
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
reprezintă confruntarea cu evenimentele din noaptea de 23 august 1944 a participanților la o serată organizată în vila unui profesor. În seara zilei de 23 august 1944, în vila din Bărăgan a renumitului profesor Costi (György Kovács) are loc o serată organizată de Crucea Roșie. Vila se afla în apropierea unei unități militare germane de apărare antiaeriană și a unui punct de observație care păzea un obiectiv strategic pentru mersul războiului: priza cablului transbalcanic de comunicație al Armatei Germane. Posturile de
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
Armatei Germane, care venise împreună cu fiul ei, Adolf, maiorul Merck (Mihai Pălădescu), comandantul stației unde se afla cablul transbalcanic, precum și mai multe persoane din burghezia bucureșteană. Oficiul de gazdă îl face verișoara profesorului (Tanți Cocea). Profesorul nu ia parte la serată, din cauza stării sale precare de sănătate; el este vizitat de doctorița Iulia Serafim (Silvia Ghelan) care-l anunță că nu va mai apuca să trăiască mult. Ea îi mărturisește că l-a iubit, fără ca el să-și fi dat seama
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
pentru a nu fi martor la dispariția burgheziei. Cristea, pe care profesorul îl consideră ca urmașul său, este și el un om cinic, care-și dă seama de decăderea accentuată a clasei sociale burgheze. El îi consideră pe invitații la serată drept niște imbecili și paraziți și afirmă că idealul său în viață este prosperitatea personală, pentru realizarea căreia a luptat din răsputeri. În timp ce majoritatea invitaților își petrec timpul mâncând, consumând băuturi, cântând, dansând sau vorbind banalități, Cristea îi urmărește cu
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
paraziți și afirmă că idealul său în viață este prosperitatea personală, pentru realizarea căreia a luptat din răsputeri. În timp ce majoritatea invitaților își petrec timpul mâncând, consumând băuturi, cântând, dansând sau vorbind banalități, Cristea îi urmărește cu atenție pe participanții la serată și ghicește identitatea lui Mihai (Cornel Coman), un comunist deghizat. De asemenea, el observă activitatea servitorului Matei Popescu (Alexandru Drăgan), despre care știa că avea un frate comunist. O patrulă germană bate la ușa vilei, căutând o persoană urmărită, dar
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
câmp și este împușcată de nemți. A doua zi dimineață, invitații sunt îmbarcați într-un camion pentru a fi duși la București, iar unul dintre ei (interpretat de Ion Finteșteanu) se simte dator să-i mulțumească lui Cristea afirmând că serata a fost foarte reușită, iar muzica și bufetul au fost excelente. În jurul unității au loc lupte între militarii germani și comuniștii înarmați, printre care se află și servitorul Matei. Nemții părăsesc bazele militare și se retrag în pădure, urmăriți fiind
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
albe. S-ar putea ca nimeni să nu-l mai fi întâlnit vreodată. Cristea Alexandru. Unul dintre miile de comuniști care au hotărât atunci în august.”". Scenarista și regizoarea Malvina Urșianu a realizat trei filme consacrate evenimentelor din august 1944: "Serata" (1971), " Liniștea din adîncuri" (1982) și "Pe malul stâng al Dunării albastre" (1983). Acțiunea din "Liniștea în adîncuri" este anterioară acțiunii din celelalte două filme. În fapt, regizoarea mărturisea în mai 1971, cu prilejul unei mese rotunde organizate de revista
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
mărturisea că "„în ceea ce mă privește, probabil că nu m-am eliberat de obsesia unor experiențe spirituale care mi-au marcat adolescența”". Malvina Urșianu a fost preocupată în filmele sale de relația omului cu istoria. În studiul introductiv al volumului "„Serata - de la scenariu la film”", Roxana Pană afirma că cele opt filme ale Malvinei Urșianu realizate până în 1989 constituie o operă coerentă și nu o simplă filmografie, regizoarea fiind "„preocupată până la obsesie de temele majore, de meditația gravă, responsabilă, asupra dialecticii
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
filmografie, regizoarea fiind "„preocupată până la obsesie de temele majore, de meditația gravă, responsabilă, asupra dialecticii societății, filmele sale putând fi cu îndreptățire numite politice, în sensul implicării profunde și în cel al comunicării unui mesaj de nobila vibrație patriotică”". Scenariul "Seratei" a fost scris de Malvina Urșianu. Traducerea textelor în limba germană a fost realizată de Hertha Spuhn. Filmul a intrat în faza de producție la 1 aprilie 1970. Filmările s-au desfășurat în perioada 15 iulie - octombrie 1970 și au
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
personajul era de fapt un comunist deghizat. Cheltuielile de producție s-au ridicat la suma de 5.224.000 lei. Analizând acest film în lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman considera că "Serata" rămâne un film singular între peliculele care s-au referit la „actul de la 23 august 1944”, deși nici el nu avea cum să nu fie marcat de de ideologia epocii. Deosebirea dintre "Serata" și celelalte filme cu subiecte similare îl
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
București, 2000), criticul Călin Căliman considera că "Serata" rămâne un film singular între peliculele care s-au referit la „actul de la 23 august 1944”, deși nici el nu avea cum să nu fie marcat de de ideologia epocii. Deosebirea dintre "Serata" și celelalte filme cu subiecte similare îl constituie faptul că regizoarea se concentrează asupra simbolurilor și nu asupra acțiunii propriu-zise. Astfel, personajele filmului, vila profesorului, serata însăși și evenimentele petrecute sunt de fapt simboluri. Vila profesorului este un castel al
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
el nu avea cum să nu fie marcat de de ideologia epocii. Deosebirea dintre "Serata" și celelalte filme cu subiecte similare îl constituie faptul că regizoarea se concentrează asupra simbolurilor și nu asupra acțiunii propriu-zise. Astfel, personajele filmului, vila profesorului, serata însăși și evenimentele petrecute sunt de fapt simboluri. Vila profesorului este un castel al burgheziei, care trăiește izolată de lumea reală. Participanții la serată, reprezentanți unei clase sociale ce avea să dispară în scurt timp, sunt, de fapt, "„simboluri ale
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
că regizoarea se concentrează asupra simbolurilor și nu asupra acțiunii propriu-zise. Astfel, personajele filmului, vila profesorului, serata însăși și evenimentele petrecute sunt de fapt simboluri. Vila profesorului este un castel al burgheziei, care trăiește izolată de lumea reală. Participanții la serată, reprezentanți unei clase sociale ce avea să dispară în scurt timp, sunt, de fapt, "„simboluri ale unei «citadele sfărâmate»”". Evenimentele petrecute în noaptea seratei au rolul de a produce o schimbare profundă în societate, reprezentând începutul dispariției clasei sociale a
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
simboluri. Vila profesorului este un castel al burgheziei, care trăiește izolată de lumea reală. Participanții la serată, reprezentanți unei clase sociale ce avea să dispară în scurt timp, sunt, de fapt, "„simboluri ale unei «citadele sfărâmate»”". Evenimentele petrecute în noaptea seratei au rolul de a produce o schimbare profundă în societate, reprezentând începutul dispariției clasei sociale a burgheziei. Serata însăși este un moment de răscruce între ere. În acest context, personajul misterios interpretat de George Motoi se prefigurează a fi "„un
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
unei clase sociale ce avea să dispară în scurt timp, sunt, de fapt, "„simboluri ale unei «citadele sfărâmate»”". Evenimentele petrecute în noaptea seratei au rolul de a produce o schimbare profundă în societate, reprezentând începutul dispariției clasei sociale a burgheziei. Serata însăși este un moment de răscruce între ere. În acest context, personajul misterios interpretat de George Motoi se prefigurează a fi "„un emisar al «vremurilor noi»”". Fiica profesorului, Alexandra, este "„o făptură de o sensibilitate exacerbată, o ființă vulnerabilă, aproape
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
făptură de o sensibilitate exacerbată, o ființă vulnerabilă, aproape maladivă, [... ] un personaj de sorginte cehoviană”". Doina Papp afirma în cartea " Treptele iubirii" că personajul a fost devitalizat "„în mediul clorotic crepuscular în care trăise topindu-și treptat elanurile vitale”". Simbolismul "Seratei" a fost observat și de Manuela Gheorghiu. Ea a constatat că majoritatea personajelor se mișcă "„într-un univers închis, unde bubuitul războiului răsună surd, dar amenințător”". Ele sunt analizate din punct de vedere caracterologic în confruntarea cu un moment istoric
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
că majoritatea personajelor se mișcă "„într-un univers închis, unde bubuitul războiului răsună surd, dar amenințător”". Ele sunt analizate din punct de vedere caracterologic în confruntarea cu un moment istoric crucial, fiind scoase în relief mai multe tipologii de personaje. "Serata" a fost prezentat în avanpremieră la 3 mai 1971 în cadrul Zilelor filmului românesc, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la înființarea Partidului Comunist Român. Premiera a avut loc la 8 mai 1971 la Cinematograful Patria din București. Filmul "Serata
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]