17,843 matches
-
ar trebui să adăugăm glumele ușor îndoielnice pe seama cunoștințelor de turist ale americanului despre România ori ale lipsei lui de îndreptățire să acuze România de poluare cînd se știe că SUA sînt cel mai mare poluator mondial, bla-bla!. Un ton serios (poate prea!) are, în schimb, dl Andrei Brezianu, și d-sa însă din cale-afară de enervat. E oarecum neașteptată enervarea unui om care trăiește de ani buni în SUA provocată (evident!) de faptul că un american cutează să spună despre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]
-
să meargă în Moldova, undi li se ofereau facilități și garanții guvernamentale. Cu ce rezultate - s-a văzut până acum la Iași și la Galați. Există, însă, și un revers: pentru că investitorii nu veneau, ardelenii - orișicâtuși, mai metodici și mai serioși decât restul populației - au început să-i caute singuri și i-au atras în teritoriile lor. Astfel se explică investițiile masive de capital maghiar (fatalitate: ardelenii au adus pe cine-au putut; de la Cluj sau de la Oradea nu există avioane
Cine s-a săturat de Ardeal? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15741_a_17066]
-
Tony Judt își dovedește cu adevărat însemnătatea și face figură discordantă cu majoritatea unor astfel de intervenții datorate străinilor este în considerațiile din capitolul al treilea, consacrat situației actuale, grevată de moștenirea comunistă, și problemelor integrării. Analiza mi se pare serioasă și corectă. "România va fi o piatră de încercare pentru Bruxelles - scrie Judt, și cei mai mulți eurocrați speră pe ascuns că aderarare nu se va realiza foarte curînd". Precizarea de la sfîrșit arată sinceritatea autorului. Deși Judt știe, ca și noi, că
Apel către Europa by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15758_a_17083]
-
posibilă comparație între diavol și autorul de cărți, dar dincolo de asta ea vorbește totodată despre ambițiile ficțiunii de față. Romanul lui Gabriel Chifu se dorește într-adevăr a fi un roman postmodern, în care să se amestece așadar ludicul și seriosul, parodia și registrul grav, imaginația populară și imaginația livrescă, apelându-se adeseori la poncife și la citate, la informații și chiar la pagini scrise de alții. Lucrurile despre care se scrie și se meditează devin, la fel, lucruri scrise, cu
Un satan postmodern by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/15749_a_17074]
-
guvernămînt în ochii alegătorilor români din Transilvania, ministrul de Interne Ioan Rus a atacat, recent, la Cluj, politica UDMR. Nu știu în ce măsură alegătorul obișnuit e impresionat de aceste discuții în care UDMR a devenit cuiul lui Pepelea. Am, de asemenea, serioase îndoieli că discuțiile politice care au avut loc pe tema Legii Bugetului îi sensibilizează pe concetățenii noștri. Nici măcar disputele privitoare la încheierea tratatului de bază cu Rusia nu par să antreneze interesul opiniei publice. Românii sînt mult mai preocupați de
Interesul național și interesele zilnice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15777_a_17102]
-
gentil eficace. Îi lipsește doar "canotierul" lui Chevalier, baston are, totdeauna poartă o batistă albă. Este un personaj monden. Mi-e simpatic, dar nu pot să-l iau mereu chiar foarte în serios". Nu cumva asistăm aci la o derivă serioasă a disciplinei "ideilor literare", căci acestea s-ar fi cuvenit demontate, înfățișate în erezia lor epicureică, în frivola lor vacuitate "șansonetistă", aspectul social și vestimentar al autorului în chestiune fiind relativ irelevant? Nu cumva "literatura" îi joacă un renghi celui
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
dacă fidelul electorat aude, cumva, noaptea vuiet de bombardiere (americane? engleze?), să fie convins că ei, și numai ei, le-au permis zborul pe cerul înstelat de deasupra patriei. Ce tot ai, domnule, cu Iliescu? sînt întrebat, jumătate glumă, jumătate serios. Și ca întrebarea să aibă și-un moț, urmează, de fapt, schepsisul ei: ești în criză de subiecte? nu mai poți picta? N-am nimic cu Iliescu, răspund, cu omul Iliescu, deși, fie vorba între noi, nu poți despărți total
"...M-am prefăcut că sînt prezent" by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/15795_a_17120]
-
C. Rogozanu Ceea ce surprinde în primul rînd la Andrei Bodiu, în cartea sa Direcția optzeci în poezia română, este tonul extrem de serios al abordării. Deși este vorba despre teme critice diferite, se impune o comparație cu Trafic de frontieră de Adrian Oțoiu. Ambii sînt scriitori foarte buni (Bodiu în poezie, Oțoiu în proză), ambii s-au lansat în primul rînd prin literatura
Poezia optzecistă în stil academic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15797_a_17122]
-
Bodiu în poezie, Oțoiu în proză), ambii s-au lansat în primul rînd prin literatura lor. Amîndoi se orientează acum serios spre cariera universitară. Pe cît sînt de ludici și de inventivi în literatură, pe atît își iau o "morgă" serioasă în critică. Nu e în nici un caz un reproș, pentru nici unul dintre scriitorii amintiți. însă gradul de rigiditate care intervine în actul lor critic poate desemna o întoarcere la "rădăcini", o puternică întoarcere la maniera clasică de a face critică
Poezia optzecistă în stil academic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15797_a_17122]
-
amintește, aici, la porțile orientului, de mirajul occidentului și mai cu seamă, te îmbie la lectură, te invită să deschizi cartea, să pătrunzi în lumea ei ca într-un spațiu fictiv (în ciuda faptului că avem de-a face cu o serioasă lucrare teoretică), funcționează așadar ca o formulă magică - un fel de Sesam, deschide-te - dar nu neapărat și ca o profitabilă cheie de lectură. Fie și numai pentru că, mai mult decît problematica raporturilor dintre orient și occident, trei constante inseparabile
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
a facilita înțelegerea teoriei relativității celor interesați de aspectele general-științifice și filozofice ale problemei, dar care nu stăpâneau aparatul matematic necesar. Pe scurt, era o carte de popularizare într-o perioadă în care teoria nu fusese confirmată și avea oponenți serioși. Astăzi, cartea se citește de pe alte coordonate. Nu numai că teoria relativității a intrat în manuale, dar ea a influențat puternic gândirea secolului XX, răsturnând convingerile - ce păreau atât de firești înainte - despre natura absolută a spațiului, timpului, mișcării, simultaneității
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
Lovinescu era un mare critic literar și sociolog al culturii românești, cînd, în 1927, își începe cariera de romancier, cu Viața dublă, urmat șapte ani mai tîrziu (1934) cu Firu-n patru, al doilea său roman. Nu erau romane corpolente, dar serioase sub raport estetic, care vesteau un romancier. În același an, la 10 aprilie, citește, în ediția de documente I.E. Torouțiu, volumul în care sînt publicate vestitele Amintiri fugare despre Eminescu ale lui Mite Kremnitz și o scrisoare a lui Maiorescu
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
puțin două, foarte diferite. Cerîndu-i acum demisia, dl Theodorescu e refuzat de premier, care preferă să-l pedepsească pe dl Antonescu silindu-l să întocmească un proiect de lege pentru combaterea pornografiei. Să mai întreb ce șanse de a fi serios și eficace are un proiect elaborat de un ins pentru care cultura înseamnă pornografie? Un ins care vorbește așa: "Așteptați comunicatul de presă a lu' domnul prim-ministru și eu vă spun că totu' e în regulă, da?" Nu e
Pornografie și cultură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16168_a_17493]
-
treizeci și trei. Dacă masoneria română s-a aflat atâta vreme sub oblăduirea acestei scule a Securității, m-am cam lămurit ce e și cu "loja" care dă insomnii naționaliștilor români, scoși din minți de așa-zisele malversațiuni ale "iudeo-tâmplarilor"! Să fim serioși, domnilor: cu Amedeu în frunte, masonii români n-au fost decât aluatul docil, gata să ia forma secerii și-a ciocanului bine garnisite cu stelele Securității! Nici acum, când pământul îl mai ține doar prin intermediul apendicelui cu măciulie lucitoare, dl.
Integrarea cu silicoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16169_a_17494]
-
făcut-o de... oaie: luând-o berbecește, el renunță la castrarea câinilor (procedeu negociat până și cu B.B.!) și trece direct la eutanasiere. Partea sordidă abia urmează: banii astfel economisiți vor fi alocați ajutoarelor sociale! "Mondo cane", ziceți?! Să fim serioși! Frumoasă țară de lătrători, în care am ajuns să luăm de la câini ca să le dăm oamenilor!
Cu eutanasia spre Europa by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16185_a_17510]
-
al culturii de masă, al literaturii de consum. Situația tinde să devină intolerabilă pentru că revistele culturale sfidează un important număr de cititori care vor să fie informați în legătură cu calitatea unor cărți polițiste, a unor S.F.-uri etc. Și aici există serioase ierarhii, există cărți bune sau cărți proaste despre care lectorii amatori nu au de unde afla judecăți credibile. Cărți extraordinare de acest gen a scris și scrie Rodica Ojog-Brașoveanu. În aprecierea valorii volumelor sale criteriul estetic trebuie să piardă locul întîi
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]
-
miză a volumului, pentru că neavînd la îndemînă aceste texte împrăștiate prin reviste, riscam să folosim concepte, idei, poziții într-un mod oarecum folcloric, fără ghilimelele de rigoare. De altfel întreg volumul e o pledoarie pentru seriozitate, formula "pentru o teorie serioasă a postmodernismului românesc" înseamnă pe de-o parte blindare teoretică, proprietate a termenilor și o bună cunoaștere a literaturii contemporane, dar și grija față de propriile contribuții. Autorul e neîntrecut în a fișa, recupera, revizui și prezenta cu profesionalism propriile texte
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]
-
și impropriu, n-am remarcat intenția cuiva de a-l ameliora. În afară de sugestia, care mă lasă perplex, făcută de un candidat la președinție că s-ar cuveni ca statul să dea bani Uniunii, n-am cunoștință de nici o propunere financiară serioasă. Pe deasupra aflu cum decurg adunările din filiale. Nicăieri nu se realizează cvorumul. Asta arată o lipsă de entuziasm majoră. Amatori de a participa la Conferința Națională sînt atît de puțini (deși drumul și sejurul se decontează), încît nici nu mai
Alegere de stareț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16221_a_17546]
-
în primul rînd anecdotice și grotești și într-o mult mai mică măsură receptacule pentru lumina dumnezeirii și buni conductori pentru voltajul înalt al trăirii mistice. Cît de necesare mai sînt astăzi aceste expoziții și cîte șanse are o instituție serioasă ca Ministerul Culturii - mai nou și al Cultelor - să le păstorească fără a cădea, fatalmente, în derizoriu, sînt întrebări cu care n-ar trebui, poate, să ne tulburăm tihna tocmai acum. În așteptarea răspunsului care, iată, a și venit, problema
Iconodulie și festivism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16215_a_17540]
-
Goethe și Tolstoi; între forță germană de producție, tehnica, disciplina ei și forță cercetării rusești, a mesianismului ei convertit în epoca modernă în știință... Tocmai acest lucru îl făcuse, probabil, pe Puțin, să ezite, la întoarcere... Admirația lui pentru germanul serios, corect, muncitor, care nu bea, nu umblă tot timpul după hazaice... Ce fel de rus o mai fi și asta? s-or întrebat unii... Uite cum amestecul optim plămădește "monștrii" necesari. * Lăsând la o parte excesele vremii, în volumul Literatura
O ipoteză trăznită by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16235_a_17560]
-
ca la un milion și ceva de inși, recomandabili. În care ar intra o parte din parlament, o parte din guvern, ceva din Academie, câte un sfert și din Uniunea Scriitorilor și din alte câteva sferturi ale altor profesii mai serioase... Lăsând la o parte fărădelegile ce se înmulțiră o dată cu câinii. Nici cu un număr apreciabil din restul, care nu fură, nu ucid, nu înșeală, nu ne putem lăuda că ar merita să intre în rândul europenilor. Imbecilizați, de sărăcie, prostiți
Cine intră în Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16214_a_17539]
-
lăuda că ar merita să intre în rândul europenilor. Imbecilizați, de sărăcie, prostiți, nemâncați, cu cerebelul complet dezechilibrat, fricoși, lași, cu aerul lor de javre bătute, încăierându-se pe câte o ciosvârstă, dacă s-ar face un examen, o analiză serioasă... pe bază dacă sunt ori nu sunt superiori unui grup de antropoide,... urangutani..., cimpanzei..., ce-or fi,... tare mă tem că cetățenii respectivi nu ar trece de baremul presupus... Vă întreb cu mâna pe inimă: poți oare să defilezi cu
Cine intră în Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16214_a_17539]
-
și regimurile politice își cam fac de cap! Pentru a rotunji aceste aberații, iată-i acum pe cei mai populari politicieni ai momentului, Iliescu și Năstase, năvălind cu pumnii pe Consiliul pentru Studierea Arhivelor Securității. Pentru ca pretențiile stăpânilor să pară serioase, nici slugile nu stau degeaba: brusc îngrijorat, șeful S.R.I., Radu Timofte, mai aruncă o găleată cu zoaie spre CSAS: chipurile, marele spionolog e revoltat de "scurgerea" unor documente ale Securității spre presă! I-auzi! Dacă nu mă înșală memoria, dl.
Poliție politică, poliție politicoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16246_a_17571]
-
C. Rogozanu Cartea Simonei Popescu, Salvarea speciei. Despre suprarealism și Gellu Naum, este în primul rînd o invitație serioasă la meditație asupra criticii. Sînt destule metode care sînt invocate neîncetat spre binele acestei ramuri culturale: ba conceptualizare, ba filologizare (studii și mai serioase), ba aducerea criticii la un nivel publicistic etc. Simona Popescu construiește o excelentă carte de critică
Critică și suprarealism by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16256_a_17581]
-
Cartea Simonei Popescu, Salvarea speciei. Despre suprarealism și Gellu Naum, este în primul rînd o invitație serioasă la meditație asupra criticii. Sînt destule metode care sînt invocate neîncetat spre binele acestei ramuri culturale: ba conceptualizare, ba filologizare (studii și mai serioase), ba aducerea criticii la un nivel publicistic etc. Simona Popescu construiește o excelentă carte de critică, fără să-și enunțe emfatic intențiile de dărîmare a vreunui canon, de revizuire a istoriei literare etc. Veți întreba: ce fel de critică mai
Critică și suprarealism by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16256_a_17581]