1,109 matches
-
printre spițele cromate ale volanului. Am împins-o în lături și m-am uitat peste balcon. Un autobuz al liniilor aeriene lovise din spate un taxi parcat în fața Terminalului European. Taximetriștii și un bărbat ce încă își ținea în mână servieta de plastic îl scoteau pe șoferul rănit din mașină. Un uriaș ambuteiaj de autobuze și taxiuri bloca drumul principal. Cu girofarurile pornite, o mașină de poliție urcă pe trotuar și înaintă printre pasageri și hamali, doborând cu bara de protecție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
Vaughan viră în fața lui, scrâșnetul cauciucurilor acoperind claxonul puternic al taxiului. Strigă prin geamul deschis la șofer și continuă cu viteză către canionul îngust al drumului nordic de racord. Odată ce se potoli agitația, Vaughan duse mâna îndărăt și ridică o servietă de pe bancheta din spate. - Cu chestionarele astea i-am testat pe oameni pentru programul meu. Spune-mi dacă lipsește ceva. Capitolul 14 În vreme ce mașina masivă se mișca prin traficul îndreptat spre Londra, am început să citesc chestionarele pregătite de Vaughan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
un șofer acrobatic dement, și că mașinile folosite de ea ar fi devenit mijloace de exploatare a oricărei posibilitate pornografică sau erotică, orice moarte sexuală și mutilare posibile. Mâna lui Vaughan îmi luă dosarul și-l vârî la loc în servietă. Traficul se oprise în loc, benzile de acces pe Western Avenue fiind blocate de primul val de mașini care ieșeau la ora de vârf din oraș. Vaughan se aplecă pe rama geamului, cu degetele duse la nări ca pentru a inhala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
autorului) între temperamentul romantic, sentimental, defetist și cel „avangardist”, instinctual, dur: „Sînt un romantic fără leac, un sentimental sortit înfrîngerii. Resorturile animalului primitiv din mine s’au frînt. Slava și biruința sînt numai pentru cei aspri și cutezători”. „Domnul cu servieta” este numele generic al birocratului „burghez” pe care vrea să-l jefuiască spre a scăpa de sărăcie (G. Călinescu a fost printre cei dintîi care au identificat, în construcția lui, influența lui Urmuz). Un personaj expresionist, metonimic și categorial, prezentat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
conștiință. Toate eforturile eroului de a relua contactul cu lumea exterioară (prin scris, prin amorul cu o tîrfă sordidă ș.a.) nu fac decît să îi amplifice deriva, colorînd-o strident și grotesc. În pragul nebuniei definitive, el are halucinația Domnului cu servieta, ale cărui cuvinte de spaimă („am venit să-mi dai partea mea”, amintind finalul nuvelei caragialiene În vreme de război) „dansează” suprarealist - inclusiv tipografic (v. punerea în pagină experimentală, cu literele zigzagate). Un text mai puțin comentat de exegeza anterioară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
din trup cu o viață proprie”. Constatare subtilă, valorînd cît întreg capitolul dedicat autorului „Fuchsiadei”! În Paradisul suspinelor al lui Ion Vinea „se întîlnește și metoda lui Urmuz, excesul de importanță dat laturei minerale a omului în portretul Domnului cu Servieta, redusă la limitele seriozității descriptive”. Nu lipsesc observații cu caracter mai general, indicînd o tradiție „urmuziană” specific locală. Mentalitatea „balcanică” a tîrgoveților munteni in-formează arta „marilor sensibili schimonosiți” (printre care și Urmuz), iar muzica orientală apare - observație fină! - ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ocupau oamenii din țara respectivă, bogățiile naturale, lacurile, mările sau oceanele mărginașe, lucruri care îl pasionau. Urmărea lecția după Atlas care avea un format uriaș comparativ cu celelalte cărți. În zilele când avea geografia trebuia să vină cu el, pe lângă servietă și îl ținea pe bancă la toate orele din ziua respectivă. Avându-l în față permanent deschis, se juca cu colegul de bancă în timpul celorlalte ore. Pe el căutau cele mai mici insulițe, munți, gropi marine etc. și îi cerea
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
audă în tremurul frunzei salut în lift salut! salut. două siluete nătânge, liftul e prea obosit să coboare sau să urce o nouă zi către casă, către slujbă. o poșetă eventual cu un tampon și un ruj, la dumnealui o servietă cu facturi. gata! datu-mi-s-a o revelație. o șuetă, o poșetă și-o servietă își luară ziua bună într-un banal ascensor... timiditate purtăm în sânge aceeași soartă pe pământul înfometat de atâtea zile cu griji lacrimi dureri și rugi nesfârșite
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
e prea obosit să coboare sau să urce o nouă zi către casă, către slujbă. o poșetă eventual cu un tampon și un ruj, la dumnealui o servietă cu facturi. gata! datu-mi-s-a o revelație. o șuetă, o poșetă și-o servietă își luară ziua bună într-un banal ascensor... timiditate purtăm în sânge aceeași soartă pe pământul înfometat de atâtea zile cu griji lacrimi dureri și rugi nesfârșite și singurătăți vuind în dimineți născute sub mantia cerească la crucea răsăritului pleoape
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
fundul curții. Mai mult decât atât nu putuse lua, chiar dacă ar fi venit cu un vagon de cale ferată, pentru simplul motiv că n-ar fi avut unde depozita. În ce-l privea, Stelian acceptase, la stăruințele lui Iorgu, o servietă neagră de piele, pe care o purtase pe vremuri fratele său la niște procesiuni funerare, o duzină de cărți vechi și un press papier marca "Macazul SA" , turnat din oțel de cale ferată. În sfârșit, în dimineața ultimei zile dinaintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
repede de acolo. Totuși, ceva mai târziu, după ce mulțimea se împuțină, un muncitor voinic, cu o figură isteață, se opri din drumul său și-l ascultă pe Nando, cu un ușor zâmbet în colțul buzelor, bălăngănindu-și în mâna stângă servieta jegoasă de mușama, în care-și căra zilnic mâncarea la pachet sau poate vreo trusă de scule. Nando îl remarcă și îi zâmbi încurajator: Dumneata, tovarășe, văd că ai înțeles... Dumitale nu-ți este teamă de adevăr, nu-i așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
că ai înțeles... Dumitale nu-ți este teamă de adevăr, nu-i așa?... Da, prietene, Lucrețiu Pătrășcanu a fost aruncat în închisoare fără nici o vină!... Să ne unim glasul și să cerem: libertate pentru Pătrășcanu!... Muncitorul cu figură isteață și servietă de mușama păru să stea câteva clipe pe gânduri, apoi zâmbetul de pe chip i se lăți și răspunse cu o voce mucalită: Vezi-ți de treabă, mă nene!... Mata ești sărit de pe fix?... Am nevastă și copii acasă!... Și bălăngănindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
de ras pe obraz În „Molotovul” cu prelată, prăfuit și plin cu tovarăși: lupta pentru colectivizare era În toi și orice Întârziere putea primejdui viitorul de aur al omenirii spre care ei se Îndreptau posomorâți ori mahmuri, ținând pe genunchi servietele de vinilin burdușite cu broșuri de propagandă, slănină afumată, ouă fierte și, cei mai norocoși, cu câte un pui fript, În timp ce În biserici credincioșii se pregăteau cu sfioșenie de liturghie, iar la Canal se Împărțea aceeași zeamă chioară și călduță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
mea consolare era că nu puteam să mă cobor mai jos de-atât, că mai curând mi-aș băga în gură țeava pistolului meu de calibrul 38. Avionul ateriză la 7.35. Am fost primul la debarcare, cu carnețelul și servieta în mână. În aerogară era un centru pentru închirieri de mașini. Am luat un Chevy decapotabil și m-am îndreptat spre metropola Boston, nerăbdător să profit de ora de lumină a zilei care mai rămăsese. Itinerarul includea opriri la mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
aruncîndu-i-se-n brațe, într-o clipă, îi și înmuie, de lacrimi, hanoracul. - Sinistrate! În seara asta trebuie să fim mai uniți ca oricând, Sinistrate. Și să ne ținem de mînă! - Bine. Să fim. Să ne ținem, încuviință, cam neatent, Doru, lepădîndu-și servieta în hol și grăbindu-se să ajungă la closet, pentru a se spăla pe mâini, pentru masă. Dar și pentru a fi și mai pregătit să se țină de mână. Pentru a ajunge la closet, trebuia să străbată sufrageria. În
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
-și va mai descleșta, pentru acea zi, fălcile. - Pentru numele lui Dumnezeu, dă-ți întreaga silință!... Dacă presimți o pană de inspirație, învață, pe de rost, măcar două-trei bucăți dintre creațiile acestea! și directorul Predoleanu scotoci într-o scobitură a servietei diplomat și îi descărcă Sinistratului, la piept, un teanc de cartoane tăiate egale. Semănau cu un uriaș pachet de biscuiți. Găzduiau pe fiecare suprafață a lor câte două trei poeme omagiale decupate din reviste și ziare. - Să tot fie vreo
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pâlpâiau tot atâtea lumânărele. În lateral, Julia mai adăugase și o vază micuță și joasă, în care se înghesuiau o duzină de trandafiri roșii. — Bună, iubitule! a ciripit ea când a auzit cheia în ușă și bufnitura familiară produsă de servieta abandonată de James pe podeaua de lemn din hol. Cina e aproape gata. —Bună. Când a intrat în încăpere, bărbatul i-a zâmbit, dar ochii îi erau goi și obosiți. James s-a dus la Julia și-a sărutat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
multe ferestre. Salută cu o Înclinare a capului portarul care moțăia În ghereta lui și, după ce străbătu o alee pietruită, cu mulți copaci și ronduri de flori laterale, Împinse ușa grea, cu mânere Înalte, de la intrarea principală. Doi indivizi cu serviete trecură repede pe lângă el, discutând aprins Într-un limbaj necunoscut. Unul dintre ei ținea În mână un pahar din plastic, din care se Înălța un abur palid. Bătrânul privi zăpăcit de-a lungul culoarului larg și realiză că nu prea
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
pentru pruncul Iisus, ușa sălii se deschide În spatele nostru cu un scârțâit trădător. O sută de perechi de ochi se rotesc pentru a se uita la o femeie cu fața roșie de rușine ducând o pungă de plastic și o servietă. Pare să fie mama lui Amy Redman. Când se strecoară pe ultimul rând de scaune, umilă și cerându-și scuze, Alexandra Law Îi aruncă un „sssst“ zgomotos. Compasiunea mea instinctivă pentru acest semen al meu e aproape instantaneu copleșită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
de proiect. Femeile au În cap puzzle-ul vieții de familie, e un dat. În fiecare seară În drum spre casă, venind din centru, urmăresc femeile grăbindu-se, În lumina portocalie a becurilor de pe stâlpi, cu sacoșe de cumpărături, echilibrând serviete sau tresărind În stațiile de autobuz ca niște jucării cu cheie care au fost Întoarse prea mult. Nu demult, prietena mea Philippa mi-a zis că ea și soțul ei au făcut un testament: Phil mi-a spus că a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
de circuite gri se topește În curând În peisajul cu câmpuri. Nu pot privi primăvara atât de strident de verde, atât de copilăros de optimistă. Îmi cumpăr o cafea de la unul dintre cărucioarele care trec pe lângă mine și-mi deschid servieta ca să scot niște hârtii și să lucrez. Deasupra teancului se află raportul lui Jill. Nu ar trebui, dar Îmi doresc mult să-l citesc. Vreau să-mi aud din nou prietena, chiar dacă sunt numai cuvintele ei scrise pe hârtie. Măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
mișună mii de furnici pe piele, am avut câteva Braxton Hicks, acele contracții obișnuite care seamănă cu exclamațiile unui colonel În rezervă din Nether Wallop. Până la urmă, ajunsesem să-l visez pe colonelul Hicks sărindu-mi În ajutor. Îmi ducea servieta și, cât așteptam În stația de autobuz de pe City Road aproape Îngenuncheată de oboseală, el Îmi Întindea mâna, spunându-mi: „Vă rog să urcați, doamnă“. M-am Înscris și la cursuri prenatale, dar nu am prins niciodată Începutul, de la ora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
implicat Frank.) Cel mai bine ar fi să luați taxiul și să vă duceți. O să vi se clarifice totul la Marbella... Señor Danvila mă aștepta În holul de la intrarea În judecătorie. Înalt, ușor Încovoiat, spre șaizeci de ani, ducea două serviete pe care le tot muta dintr-o mînă În alta, semănînd cu un profesor de școală buimăcit, care scăpase clasa de sub control. M-a salutat cu vizibilă ușurare, strîngîndu-mă de braț de parcă ar fi vrut să se asigure din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
anchetă. Mă tem că În asemenea circumstanțe cauțiunea iese din discuție. — Ce circumstanțe? Vreau să-l văd acum pe Frank. Doar și judecătorii spanioli eliberează oameni pe cauțiune, nu? — Nu În astfel de cazuri, murmură În barbă señor Davila, schimbîndu-și servietele dintr-o mînă În cealaltă, Într-o Încercare fără sfîrșit de a se hotărî care dintre ele era mai grea. O să vă vedeți fratele Într-o oră, poate mai devreme. Am vorbit cu inspectorul Cabrera. Vrea să vă Întrebe mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
curînd Îndreptată.) Unde au avut loc crimele astea? — În Estrella de Mar. La vila familiei Hollinger. Și cine erau victimele? — Domnul Hollinger, nevasta lui și nepoata lor. De asemenea, o tînără servitoare și secretarul. — E o nebunie, am decretat, luîndu-i servietele din mîini Înainte de-a mai apuca să le cîntărească din nou. De ce-ar vrea Frank să-i omoare? Lasă-mă să mă văd cu el. O să nege. — Nu, domnule Prentice, spuse señor Danvila și făcu un pas Înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]