3,058 matches
-
conceptul mai larg ce reflectă realitățile erotice ale lumii moderne fiind cel de sexualitate nonmaritală (Strong, DeVault, Sayad, 1998), ce are ca sferă noțională relațiile adulților celibatari, divorțați și văduvi și, desigur, coabitanți. Mai mult, și a celor căsătoriți, adică sexualitatea extramaritală. Societatea și-a sporit permisivitatea pentru sexualitatea nonmaritală în general, chiar pentru cea extramaritală, deși aici în mult mai mică măsură (adulterul fiind sancționat și legal). Menționăm „și-a sporit” fiindcă și înainte de a doua jumătate a secolului XX
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
lumii moderne fiind cel de sexualitate nonmaritală (Strong, DeVault, Sayad, 1998), ce are ca sferă noțională relațiile adulților celibatari, divorțați și văduvi și, desigur, coabitanți. Mai mult, și a celor căsătoriți, adică sexualitatea extramaritală. Societatea și-a sporit permisivitatea pentru sexualitatea nonmaritală în general, chiar pentru cea extramaritală, deși aici în mult mai mică măsură (adulterul fiind sancționat și legal). Menționăm „și-a sporit” fiindcă și înainte de a doua jumătate a secolului XX, atitudinea față de comportamentul sexual al adulților necăsătoriți era
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
legal). Menționăm „și-a sporit” fiindcă și înainte de a doua jumătate a secolului XX, atitudinea față de comportamentul sexual al adulților necăsătoriți era mai tolerant decât cea față de adolescenți și tineri. Coabitarea apare așadar ca o formă oarecum oficializată social a sexualității nonmaritale și, după cum s-a arătat, ea îndeplinește și alte funcții decât cele erotice, însumând o serie de avantaje psihologice, sociale și economice, fără a fi supusă constrângerilor maritale. Dar ea nu este ferită nici de dezavantaje, comparativ cu mariajul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ar trebui să fie împreună pentru totdeauna, cu excepția cazurilor de abuzuri sexuale” (p. 299). În a doua accepțiune avem o concepție mai modernă despre tineret și familie, în care credințele de mai sus nu sunt atât de imperative, în special sexualitatea premaritală și coabitarea, dar în care se susține valoarea princeps a mariajului, cu avantajele lui pe linia economică, a stabilității sexuale, a confortului psihic și, mai ales, ca cel mai benefic mediu de naștere și creștere a copiilor (Waite, Gallagher
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ei se formează. În prezent, deopotrivă la nivel macrocât și micro-, dar mai ales la cel median, doar o mică parte a punctelor de interes sunt acoperite de agenții specializate și experți, cum ar fi: problemele planificării familiale și ale sexualității, studii și programe privind calitatea vieții familiale. Principala cauză a acestei situații este probabil tot cea material-financiară. Dar nu singura, ci intră în joc și lipsa unei viziuni și strategii cu o mai mare tentă globalistă, în termeni de consecințe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Încetul cu Încetul, obiceiul de a dormi singur Într-un pat, Într-o cameră separată, a devenit mai răspândit. Genul de contact corporal generalizat caracteristic Evului Mediu târziu a devenit o sursă de jenă. Manifestările publice de poftă trupească și sexualitate, atât de obișnuite În Evul Mediu, au devenit tabu În casele bune. Relațiile sexuale au devenit din ce În ce mai mult un act privat, care avea loc În spatele ușilor Închise 26. Baia, care Înainte era o activitate comunală, a fost de asemenea integrată
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
unitate oceanică și, În același timp, Într-o negare a pierderii originare, deoarece durerea produsă de separare, dependență și moarte este mai mult decât putem suporta. Freud se referă la sentimentul originar de unitate ca „instinctul vieții” sau eros. Senzualitatea, sexualitatea și dragostea sunt toate o parte a instinctului vital. Pe măsură ce copilul se dezvoltă, el este separat Într-o măsură din ce În ce mai mare de erosul necondiționat cu ajutorul Învățatului la oliță, al orarelor și al altor constrângeri externe. Copilul compensează sentimentele de pierdere
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și unele diferențiatoare. Respectul, încrederea și prețuirea reciprocă, altruismul, similaritatea axiologică și alte trăsături ale prieteniei sunt valabile, în mare și în pondere diferită, și pentru dragoste. Plusul semnificativ este adus de contactul, de intimitatea fizică a partenerilor. Tendința spre sexualitate face ca și reacțiile emoțional-fiziologice să fie mai puternice, iar acest nucleu sexual-emoțional, în jurul căruia gravitează elementele afectivității, nu de puține ori și gelozia, determină ca, în comparație cu prietenia, care este mai echilibrată, rațională și așezată, dragostea să se manifeste mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
să-și transmită genele urmașilor decât cele care nu au dispus concomitent de cele două caracteristici (raporturi sexuale intense și relații interpersonale apropiate și de durată). Prin selecție naturală s-a ajuns în acest mod ca ființele umane să caute sexualitatea, să se îndrăgostească și să fie grijulii cu odraslele lor. Chiar dacă respectivul scenariu evolutiv s-ar dovedi adevărat, apare limpede că, o dată cu cristalizarea unor civilizații, factorii culturali, dintre care practicile și credințele religioase și, mai apoi, legile, au accentuat sau
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
opinie nu privesc numai alegerile și nici numai domeniul politicului. Preferințele și comportamentul economic, cultural, demografic, psihosocial (al relațiilor interpersonale), ecologic etc. sunt, de asemenea, vizate de sondaje. Statutul femeii și al bărbatului, mariajul, numărul de copii dorit, dragostea și sexualitatea, școlarizarea, salariile și pensiile, costul și calitatea vieții, forța de muncă și șomajul, modele alimentare și vestimentare, petrecerea timpului liber și multe alte subiecte (inclusiv atitudinea publicului față de sondaje) constituie obiecte ale sondajelor de opinie. Oamenii, de la cel mai umil
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și un nivel crescut al dorinței de autoîmbunătățire; - roșul simbolizează „forța dorinței” definind activismul persoanei, vitalitatea acesteia determinând o latură agresiv-ofensivă, competitivitate și operativitate. Asociată cu presiunea sângelui, această culoare exprimă, de asemenea, aspectele afective ale dorinței, excitabilitate, dominație și sexualitate; - dacă roșul stimulează, galbenul este văzut mai degrabă ca un simbol al inspirației, concretizat prin spontaneitatea/originalitatea persoanei. El definește, în același timp, un sentiment al fericirii persoanei guvernate și de o lipsă a inhibiției, evidențiind dorința de schimbare, centrarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comun cu cititorii, și anume nu ce e bun în el, fiindcă ar fi convențional. Relatarea autobiografică a Galiei, cântăreața de la restaurantul bucureștean „Rai”, se conformează acestor precepte. O Moll Flanders, în fond, ea își povestește viața marcată de o sexualitate precoce, frenetică, multă vreme la limita maladivului, izvor de suferințe fizice și morale nesfârșite. Romanul nu alunecă totuși în pornografie, ci mai degrabă în epicul senzațional, înglobând întâmplări din revoluția bolșevică, episoade cu agenți de Siguranță, comuniști și teroriști străini
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
desfăcut și refăcut pentru a deveni comod și firesc. Scenariul e cumva previzibil: băiatul care încă de la vîrsta adolescenței e ispitit să cunoască feminitatea altfel decît ceilalți puști de-o seamă cu el, nu ca pe o tentație care tulbură sexualitatea în formare, ci mai curînd ca pe un eu reprimat, ascuns. Această percepere a exteriorului, lumea femininului, ca fiind o interioritate secretă și difuză, este o idee extrem de interesantă, prea puțin analizată de McCloskey, dar care într-un film precum
O cronică identitară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17132_a_18457]
-
partea sa, ca mijloc de legitimare și dominare a maselor. Și consideră că secta iudeocreștină „a murdărit conștiința popoarelor din jur inoculându-le spaima metafizică, ucigându-le zeii, otrăvindule mințile cu angoase apocaliptice, cu ura împotriva corpului și cu reprimarea sexualității. Genii ale nimicului au propagat nebuloasa unei vieți viitoare, dementa frenezie a apropierii sfârșitului lumii, speculându-se pervers iluziile oamenilor, recomandându-li-se renunțarea la sine, dușmănirea trupului și erotismul suferinței. Spiritul roman exaltat de nobilimea imperială, va fi subminat
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93032]
-
cum învinuirile scriitorilor Bisericii (responsabili, în bună măsură, pentru imaginea lipsită de valoare a femeii 11), care vedeau în femeie janua diaboli „capcana diavolului” - era de părere Tertulian), „imagine - prin Eva - imperfectă a Creatorului” (Hervé Martin), întruparea păcatului și a sexualității, au lăsat locul unor dezbateri (ce nu se mai concentrau în jurul interogației „Ce este femeia?”, la care răspunsul - când nu evoca „o greșeală a naturii” ori un „bărbat imperfect” - aduna tot soiul de defecte: „vrăjmașa prieteniei, răul necesar, ispita elementară
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pă sărmani cu deosebire să-i îmbrățișezi la păsurile lor”; „Să nu treci cu vederea pă văduvă când varsă lacrimi”; „Dă văduvă să-ți fie milă, ca și a ta neveastă mâine va fi văduvă ca ea”. „Sentențiile”nu ignoră sexualitatea: „Vai de văduva aceea ce fără bărbat rău să chinuește în pat”; „Visurile pă văduve rău le cam frâmântă”; „Văduva cam fără somn, că n-are cine s-o adoarme”; „Văduva să jălea, și cu amar zâcea:«O, ce lege
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
văduve ce să zică, Când la inimă le pișcă” fratele lui Dinicu Golescu îl explică: „ Se zice pentru cei în bună stare, când se plâng și ei de-a lor stare; dar cei scăpătați ce să mai zică”?417. O sexualitate refulată, dorințe neîmplinite răzbat dintr-un șir de „zicători” ce și-au aflat, în timp, semnificații mai largi: „Ceri (cere de) de la vădană și vădana-i duce dorul” („Când ceri tocmai de la cel ce nu are”418); „Ca vădana la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Paul, Fred D. Miller Jr., Jeffrey Paul (ed.), Etics, Politics and Human Nature, Basil Blackwell Ltd, Pittsburgh; Georgina Dopico Black, Perfect Wives, Other Women. Adultery and Inquisition în early modern Spain, Duke University Press, Durham and London, 2001; Amor și sexualitate în Occident, [vers. rom. de Laurențiu Zoicaș,], Editura Artemis, București [f.a.]. 370. Vezi nota 270 371. Charles Chauvin, op. cit., p. 19. 372. Vezi John W. Baldwin, op. cit., p. 133. Cronica Ghiculeștilor îl laudă pe Constantin Mavrocordat, fiindcă în 1748, fiind
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nuanțe de utilizare, pervertirea este atribuită, ca intenție, acțiune și comportament, În mai multe situații. În sensul acesta, G. Lanteri-Laura distinge următoarele semnificații ale pervertirii: aă semnificația medicală, de modificare a unor procese fiziologice (pervertirea apetitului alimentară sau În sfera sexualității (perversiunile sexualeă; bă semnificația morală, privind schimbarea Binelui În Rău, ca act intențional, În cazul individului, sau ca degradare a moravurilor societății, În anumite momente de criză istorică - o tempora, o mores; că semnificația psihologică, privind direcția de manifestare și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
privință, trebuie Însă făcute niște diferențe de nuanță. Plăcerea superficială, tactilă este legată În primul rând de sensibilitatea exterioară, obținută prin contactul corpului cu obiectul plăcerii. Plăcerea profundă, viscerală este legată de satisfacerea apetențelor instinctuale primare (foame, sete, relaxare musculară, sexualitate, somn, odihnă etc.Ă. În acest caz, plăcerea apare ca fiind diferențiată În raport cu nevoile corporale ale individului. M. Pradines afirmă că „plăcerea nu este o senzație, ci o apetență care-și atinge finalitatea prin senzație”. Plăcerea nu este numai o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Frământarea lor este interogația la care se poate da un răspuns. Angoasa omului modern este disperarea dată de absența oricărei perspective, o Încremenire, o stare de pietrificare sufletească și morală, pe care omul modern o sublimează prin trei mijloace: imagine, sexualitate și violență. Din nefericire, nici una dintre acestea nu duc nicăieri, nu-i răspund Întrebărilor sale, Întrucât rămân la nivelul exterior al formalului. Ele nu-i pot aduce omului o satisfacție interioară. Neliniștea spirituală, faustică, generează ideea de suicid. Dar și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
omului. În ceea ce privește experiențele corporale, ele au, în primul rând, un caracter pur ontologic, desemnând faptul de a exista al omului în multiple planuri. Experiențele sufletești sunt variate, după cum urmează: a) apetențele și plăcerea somatică, reprezentate prin odihnă/mișcare, hrană/băutură, sexualitate; b) situațiile-limită somatice, reprezentate prin senzații fizice sau fiziologice, cu caracter acut, imprevizibil și perturbant, cum sunt: durerea, febra, apneea, stopul cardiac, traumatismele, setea, foamea, oboseala fizică; c) infirmitățile, percepute și trăite ca deficiențe somatice variate: paralizii, deficiențe senzoriale, malformații
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
forme de confruntare este conflictul dintre generații. Conflictul apare ca o „atitudine”, dar ca și un „mod de reacție” legat de tipul de organizare a persoanei, așa cum se poate vedea din schema de mai jos (Pangratz): Fig. Pulsiune Principiul plăcerii Sexualitate Instinctul vieții (Eros) Percepție Principiul realității Agresivitate Instinctul morții (Thanatos) Conștientul Mecanismele de apărare Supraeul Sinele Pulsiuni Inconștientul Conflictul apare în confruntarea dintre situațiile de concurență și cele de cooperare. El se desfășoară între persoane, grupe sociale sau noțiuni, după cum
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
destinului individual, studiată în mod deosebit de amănunțit de M. Robert; momentul intrării în lume; viața în familie, reprezentată prin: prima copilărie (între 0 și 3 ani); a doua copilărie (între 3 și 7 ani); criza pubertară și adaptarea școlară; adolescența, sexualitatea, individualizarea, identitatea, orientarea profesională; maturitatea și vârsta adultă, caracterizate prin: prima maturitate, care implică căsătoria, relațiile conjugale și familiale; a doua maturitate, legată de adaptarea socială, ruta profesională, eșecul și succesul individului în raport cu viața; criza de involuție, reprezentată prin următoarele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și gândirea logică; în caz contrar, copilul va căuta răspunsurile fie în afara familiei, fie în propria sa imaginație, ceea ce este un pericol pentru sănătatea mintală; devianțele care pot apărea se manifestă prin deformarea gândirii și prevalența imaginației asupra logicii; f) Sexualitatea are o valoare specială, deși este vorba despre copii; clasica „inocență” a copilului nu mai rezistă astăzi nici în morală, nici în psihologie, psihiatrie și mai cu seamă în sfera psihanalizei; S. Freud a demonstrat existența unei sexualități prepubertare, mai
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]