4,219 matches
-
le sunt la Îndemână, precum magazinele de cartier. Q4. Obișnuiți să frecventați târgurile de produse textile? Q5. Dacă DA, ce anume vă determină să faceți acest lucru? Târgurile de produse textile au devenit un fenomen cu frecvență destul de ridicată și sezonieră În Iași, motiv pentru care ne-a interesat să află În ce măsură adolescenții le preferă ca soluție pentru achiziționarea de vestimentație - am aflat astfel că doar 40% dintre adolescenți merg la aceste târguri. Dintre aceștia, 32% recunosc că merg din curiozitate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
poetul de sub munte, de la Mălini. Și totuși câțiva amatori de decoruri noi vor fi privind la geam, în aburii dimineților răcoroase, culmile domoale ale Obcinilor și valea înmiresmată a Moldovei, bordeiele presărate ici și colo în zări, pe sub păduri, locuințe sezoniere pentru munteni, care știu să-și facă altfel fânul și să-l așeze pe Cel care vine în zona de munte spre toamnă, după ce au dat primele brume și cerul rămâne senin săptămâni la rând, când la șes este ceață
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
scrofa), căprioara (Capreolus capreolus), iepurele (Lepus europaeus), veverița (Sciurus vulgaris), jderul (Martes martes). În număr redus întâlnim: ursul brun (Ursus arctos), cerbul carpatin (Cervus elaphus), râsul (Lynx lynx), pisica sălbatică (Felis silvestris) etc. Avifauna este reprezentată prin numeroase păsări sedentare, sezoniere sau de pasaj, între care amintim: ciocănitoarea, pițigoiul, cinteza, măcăleandrul, cojoaica, gaița, cioara, stăncuța, cucul, pupăza, scorțarul, coțofana, graurul, forfecuța, alunarul, sturzul, codrașul, botgrosul, pitulicea, privighetoarea, scatiul, prundărașul, fluierarul de munte, turturica, sticletele, presura, gaia roșie, cristeiul de iarbă, porumbelul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
afluenților principali ai acestora, pe Doabra, Sălătruc, Tocila, Belțag, Părăul Floarei și pe Pârâul lui Pușcă. În felul acesta au fost create mai întâi poieni, adăugate celor naturale, în care s-au făcut mai întâi odăi, bordeie, târle, ca locuințe sezoniere, după care, prin adăugarea altor gospodării, s-a făcut vatră de sat, desprins din vatra principală. În comuna Vama numai satul Prisaca-Dornei este sat de colonizare, restul satelor sunt rezultatul fenomenului roirii - Molid, inițial o poiană, Strâmtura, locuit mai întâi
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
a obștii sătești” <footnote Ibidem, p. 34. footnote>. De pe prima terasă a râurilor Moldova și Moldovița lăzuirea și locuințele au urcat în zona fânațelor, a altitudinilor cuprinse între 775 - 875 m., apoi a măgurilor defrișate, unde s-au construit așezări sezoniere și fânațe, cuprinse între 900 și 1050 m altitudine. În felul acesta putem interpreta formula din finalul actelor de danie: ”iar hotarul acelui sat să fie pe unde au umblat (au stăpânit) din vechime (din veac)”, în sensul că hotarele
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Moldovița ca și pe văile înguste ale pâraielor care se varsă în aceste râuri. Inițial, nu putem vorbi de fenomenul roirii satului, ci de fixarea unor locuri unde erau duse vitele la vărat. Apar, în afara vetrei satului, târlele și bordeiele sezoniere, care devin permanente, dând naștere unor noi așezări: în Lunci, în Brazi, Strâmtura, Doabra, Sălătruc, Hurghiș, Belțag etc. Și astăzi se folosește expresia „la bordei”, la târlă, de către cei care au terenuri, inclusiv de arătură, departe de vatra satului, în
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
fotosinteza Plantele realizează fotosinteza în prezența luminii și cu aportul dioxidului de carbon. Sursa de CO2 pentru plante o constiuie aerul atmosferic. Concentrația CO2 în aer este în general constantă, și anume 0,03%. Totuși ea suferă variații diurne și sezoniere. In aerul din sol cocentrația este de aproximativ 10 ori mai mare iar uneori poate crește de până la 100-200 de ori când există condiții favorabile descompunerii produselor organice. Variațiile diurne sunt mici, datorate scăderii prin consumul în fotosinteză în timpul zilei
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
51]. Aceasta explică nereușita/nereproductibilitatea la tranziția laborator→practică a unor compuși promițători și susține ideea experimentării noilor compuși bioactivi - inclusiv biocizi - în condițiile în care se preconizează utilizarea lor practică. Este evident totodată faptul că variațiile de 42 temperatură - sezoniere sau tehnologice - pot conduce în același mod la efecte nedorite în condițiile utilizării biocizilor în apele de răcire (considerând biocidul ca modulator redox, lucru demonstrat mai departe (§3.1.1)). Cât privește mecanismul intim al efectului de biocontrol, cele discutate
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
economice. Heterogenitatea suprafețelor expuse este mai mică, rezumându-se practic la două materiale de construcție: betonul (turnul și umplutura) și fierul, ca oțel carbon și fontă (conductele și pompele aferente). Din punct de vedere biologic, segmentul respectiv oferă condiții variabile - sezonier, diurn, accidentale -, atât de natură ambientală, energetică cât și chimică, ceea ce determină o mare diversitate a proceselor de compatibilizare biotic-mediu. Alte instalații auxiliare, precum cele de alimentare cu apă sau de epurare, fac parte din aceeași categorie, a instalațiilor predispuse
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
moderate datorită sistemului radicular profund. La un anumit nivel (60%) din capacitatea de câmp pentru apă, umiditatea influențează favorabil acumularea uleiului volatil; reducerea umidității sub nivelul optim conduce la scăderea conținutului în ulei volatil. Unele cercetări au relevat că factorii sezonieri influențează și componența uleiului volatil. Astfel, în timpul verii predomină cineolul, iar în lunile reci, tujona. Acțiune farmacodinamică utilizări terapeutice Datorită compoziției chimice complexe a uleiului volatil și a celorlalte principii active din frunze, extractele din această plantă au proprietăți coleretice
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
ecoturismului, în stațiuni de mici dimensiuni, refugii, unele dintre acestea fiind numite structuri de cazare alternative sau specializate; - servicii de cazare în mici moteluri și structuri de lanț; - servicii de tratament în stațiunile balneare; - servicii de campare și catering; campare sezonieră pentru grupuri organizate; - servicii de cazare în pensiuni și case de oaspeți; în mici hanuri de țară și taverne; în ferme pentru ședere și vizitare; - servicii de cazare în unități de mici dimensiuni și activități în afara spațiilor de cazare, pe
IMPACTUL DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL ?I AGROTURISMULUI ASUPRA ZONELOR RURALE by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83117_a_84442]
-
turismul rural și agroturismul dezvoltă afaceri în sistem familial, folosind mai puțină forță de muncă angajată, dar rezolvând problema veniturilor pentru toți membrii unei familii. Un alt aspect care trebuie evidențiat, legat de efectul dezvoltării turismului asupra economiei este caracterul sezonier al forței de muncă (multe din locurile de muncă sunt sezoniere sau cu normă incompletă/cu jumătate de normă). Acesta este un inconvenient major al “industriei turistice”, în general, dar și al turismului rural, din punct de vedere economic rezultatul
IMPACTUL DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL ?I AGROTURISMULUI ASUPRA ZONELOR RURALE by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83117_a_84442]
-
puțină forță de muncă angajată, dar rezolvând problema veniturilor pentru toți membrii unei familii. Un alt aspect care trebuie evidențiat, legat de efectul dezvoltării turismului asupra economiei este caracterul sezonier al forței de muncă (multe din locurile de muncă sunt sezoniere sau cu normă incompletă/cu jumătate de normă). Acesta este un inconvenient major al “industriei turistice”, în general, dar și al turismului rural, din punct de vedere economic rezultatul fiind alocarea de fonduri adiționale în efortul de a prelungi sezonul
IMPACTUL DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL ?I AGROTURISMULUI ASUPRA ZONELOR RURALE by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83117_a_84442]
-
dar și al turismului rural, din punct de vedere economic rezultatul fiind alocarea de fonduri adiționale în efortul de a prelungi sezonul turistic. Trebuie menționat faptul că multe din locurile de muncă din turism atrag persoane care doresc să lucreze sezonier, de exemplu, studenți care caută un loc de muncă în perioada de vară, familii care doresc să-și deschidă casele pentru perioada de vară numai pentru cazare și mic dejun etc. Aceste locuri de muncă există, în turismul rural, întrucât
IMPACTUL DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL ?I AGROTURISMULUI ASUPRA ZONELOR RURALE by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83117_a_84442]
-
de ce sugestiile etnografice oferă, în bună măsură, infrastructura tiparului mediu al societăților paleolitice (Kusimba 2005; Lenski 2002). Reperele centrale ale acestei „versiuni sociale de lucru” par să fie: • o demografie globală (și de grup) restrânsă, dependentă de accesibilitatea și abundența (sezonieră) a resurselor economice; • organizarea socială de tip bandă, de obicei patrilocală, alcătuită din câteva familii nucleare; • mobilitatea rezidențială și lipsa comportamentului teritorial; • statutul preponderent vânătoresc al comunităților paleolitice; • diviziunea muncii pe sexe, responsabilitatea vânătorii revenind bărbaților, iar exploatarea plantelor, femeilor
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
raportat de S. Beyries (1997): două comunități de amerindieni din Columbia Britanică, AthapaskanBeaver și Salish Shuswap, ocupă medii foarte asemănătoare. Primii, o populație nonsedentară, preponderent vânătorească, asociază activitățile de subzistență în timp și spațiu și exploatează spații mari, în regim sezonier; indienii Salish-Shuswap sunt semi sedentari și practică o exploatare intensivă a mediului, pe suprafețe mai restrânse. Alimentația, bazată în particular pe pescuitul somonilor, este completată de vânătoare și cules, fiecare dintre aceste activități dispunând de o locație precisă. Totodată, tehnicile
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
tot ea pare să susțină „încărcarea sexuală” a culturii materiale, vizibilă deja în aurignacian și marcată începând cu gravettianul. Acest ultim tehnocomplex este primul care anunță, în aparență, un peisaj social categoric „familiar”: tehnici eficiente de vânătoare și de stocare sezonieră (Binford 1993); mobilitate logistică și areale de exploatare extinse pe sute de kilometri; situri de agregare temporară (Gamble 1999); o diviziune marcată a muncii pe sexe, vizibilă în apariția unui inventar domestic specializat și, în general, a unei game de
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
că această escaladare accelerată a complexității a condus la un „model mediu” al societăților din paleoliticul superior este hazardat și, în orice caz, lipsit de o bază empirică. Asocierea sistematică dintre societățile trans-egalitare, teritorialitate, (semi)sedentarism și predictibilitatea și abundența sezonieră resurselor alimentare (ierbivore mari, pește etc.) este masiv documentată etnografic. Este greu de presupus că aceste condiții erau îndeplinite în toate contextele ecologice și pe întreaga durată a epocii. La urma urmelor, omul de anatomie modernă a colonizat deopotrivă areale
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
sapiens, el însuși un produs biologic al Pleistocenului, sugerează că succesiunea strânsă a unor perioade de abundență cu cele de foamete nu constituia o raritate nici măcar în paleoliticul superior (Guthrie 1997), sau cu atât mai mult în paleoliticul superior: variația sezonieră a resurselor din mediile temperate și reci expune comunitățile din aceste zone unor riscuri crescute, în ciuda tehnologiei lor superioare. Astfel că, deși contraintuitiv, comunitățile cele mai vulnerabile în fața oscilațiilor în accesibilitatea resurselor trebuie să fi fost cele din paleoliticul superior
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
cea mai ridicată medie lunară (peste 17 °C). Astfel, în luna iulie 1936 temperatura medie lunară pentru punctul Tudora din Dealul Mare Hârlău a fost de 24°C. Pentru explicarea unor aspecte hidrologice, o mare importanță prezintă cunoașterea temperaturilor medii sezoniere. Temperatura medie a iernii variază între -2° și -3°C. Se observă inversiuni de temperaturi între rama înaltă din vest (Dealul Mare - Dealul Holm) și depresiunea de contact Hârlău-Cotnari. Astfel, masele de aer rece care coboară din zona înaltă, se
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
suferi o cădere, probabil că segmentul de cerere afectat al cererii va determina o reducere a numărului de clienți, ceea ce va fi o lovitură dură pentru reușita turismului. Tipuri de locuri de cazare Hotelurile sunt de mai multe feluri: comerciale, sezoniere, pentru automobiliști și rezidențiale. Referitor la turism, vom considera hotelurile rezidențiale ca neavând o mare importanță, deși, în marea lor majoritate, au și camere disponibile pentru turiști. Tipul principal este hotelul sezonier, situat în locuri atractive, ce oferă servicii variate
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
cazare Hotelurile sunt de mai multe feluri: comerciale, sezoniere, pentru automobiliști și rezidențiale. Referitor la turism, vom considera hotelurile rezidențiale ca neavând o mare importanță, deși, în marea lor majoritate, au și camere disponibile pentru turiști. Tipul principal este hotelul sezonier, situat în locuri atractive, ce oferă servicii variate, incluzând activități de divertisment și recreere pentru călător. Hotelul pentru automobiliști este de primă importanță pentru turiștii care călătoresc cu automobilele și au o mare extindere în Canada, SUA și Mexic. Hotelul
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
4, 3, 2, 1 stele. Caracterizarea unităților de cazare din România Precizări metodologice pentru activitatea de cazare turistică Prin structură de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică se înțelege orice construcție sau amenajare, care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare și alte servicii specifice pentru turiști. Vilele turistice, bungalourile și pensiunile turistice se constituie ca structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare distincte pentru fiecare clădire în parte, chiar dacă au o recepție comună pentru mai
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
fac parte în mod organic din sistemul social-economic. b) Habitatul uman. Acesta este o componentă veche, care a evoluat foarte mult de-a lungul timpului, ajungând la forme explozive, în concordanță cu creșterea rapidă a populației. De la habitatul temporar sau sezonier, specific grupurilor umane care trăiau din cules, vânat și pescuit s-a ajuns la habitatul permanent, specific comunităților agricole, exprimat printr-o legătură puternică cu teritoriul ocupat. Treptat s-a dezvoltat o mare varietate de forme, de la cătunele risipite cu
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
dirijată de legile zonalității latitudinale și altitudinale iar omogenitatea lor internă este de natură climatică, rezultată din cantitățile specifice de energie solară primite în ținuturi polare, temperate, tropicale etc. Pozițional, limitele domeniilor nu sunt rigide, deplasându-se conform variabilității climatice sezoniere. Împreună cu distribuția diferențiată a uscatului și apelor, această variabilitate creează pe fondul domeniilor unități subzonale, subordonate funcțional (temperată oceanică, subtropicală mediteraneană, tropicală aridă, etc.) care diferă între ele, în primul rând, prin capacitatea de absorbție, înmagazinare și radiere calorică. b
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]