4,171 matches
-
Iisus Hristos, trebuie să înțelegem că Cu alte cuvinte, a proteja natura nu înseamnă - conform învățăturii creștine - doar „a îndeplini o sarcină de igienă planetară” - cum spune Jean Rostand; ci mai mult „înseamnă a păstra vocația ei de a se sfinți și de a ne ajuta și pe noi să ne sfințim”. Este adevărat că „înainte de toate, apărând natura, omul îl apără pe om” Cu alte cuvinte, a proteja natura nu înseamnă - conform învățăturii creștine - doar „a îndeplini o sarcină de
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
natura nu înseamnă - conform învățăturii creștine - doar „a îndeplini o sarcină de igienă planetară” - cum spune Jean Rostand; ci mai mult „înseamnă a păstra vocația ei de a se sfinți și de a ne ajuta și pe noi să ne sfințim”. Este adevărat că „înainte de toate, apărând natura, omul îl apără pe om” Cu alte cuvinte, a proteja natura nu înseamnă - conform învățăturii creștine - doar „a îndeplini o sarcină de igienă planetară” - cum spune Jean Rostand; ci mai mult „înseamnă a
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
natura, omul îl apără pe om” Cu alte cuvinte, a proteja natura nu înseamnă - conform învățăturii creștine - doar „a îndeplini o sarcină de igienă planetară” - cum spune Jean Rostand; ci mai mult „înseamnă a păstra vocația ei de a se sfinți și de a ne ajuta și pe noi să ne sfințim”. Este adevărat că „înainte de toate, apărând natura, omul îl apără pe om” [17] ; de fapt își ajută semenii pentru ca să-și îndeplinească acea chemare eshatologică, de a se face fii
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
natura nu înseamnă - conform învățăturii creștine - doar „a îndeplini o sarcină de igienă planetară” - cum spune Jean Rostand; ci mai mult „înseamnă a păstra vocația ei de a se sfinți și de a ne ajuta și pe noi să ne sfințim”. Este adevărat că „înainte de toate, apărând natura, omul îl apără pe om” [17] ; de fapt își ajută semenii pentru ca să-și îndeplinească acea chemare eshatologică, de a se face fii ai Împărăției Cerurilor, care nu înseamnă altceva decât - așa cum spunea Sf.
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
viață tainică, miraculoasă și de sublimă credință al Sfintei Liturghii, privește într-un cuvânt Taina Sfintei Euharistii, tocmai pentru că în Altar are loc un eveniment, o minune, chiar dacă este numită în mod simplu „prefacere”. Astfel, Domnul neîncetat se aduce jertfă, sfințindu-Se pentru noi, ca prin jertfă și înviere să-și prelungească în noi lucrarea Sa răscumpărătoare, după cum totodată, să și-o continue în natură și în istorie ca intervenție divină. Odată cu Liturghia Euharistiei, are loc prin Biserică și prin credinciosul
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
viață tainică, miraculoasă și de sublimă credință al Sfintei Liturghii, privește într-un cuvânt Taina Sfintei Euharistii, tocmai pentru că în Altar are loc un eveniment, o minune, chiar dacă este numită în mod simplu „prefacere”. Astfel, Domnul neîncetat se aduce jertfă, sfințindu-Se pentru noi, ca prin jertfă și înviere să-și prelungească în noi lucrarea Sa răscumpărătoare, după cum totodată, să și-o continue în natură și în istorie ca intervenție divină. Odată cu Liturghia Euharistiei, are loc prin Biserică și prin credinciosul
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
acesta se concretizează în prescurile pe care le aduc credincioșii, din care preotul scoate Sfântul Agneț, car se va preface în Trupul jertfit al lui Iisus Hristos și părticelele așezate în jurul lui, care reprezintă viețile lor jertfite ce vor fi sfințite și unite prin alăturarea lor la jertfa lui Iisus Hristos. Așa cum fără prescurile credincioșilor, fără vinul adus de ei, nu se poate săvârșii Taina Euharistiei, așa nu se poate săvârși Liturghia fără mărturisirea credinței lor prin cântări de cerere, de
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
credincioșilor, prin împărtășirea lor cu Sfintele Taine. Acesta din urmă, deși dependent de cel dintâi, este totuși scopul principal și ultim al Liturghiei. Cu alte cuvinte, în slujba Sfintei Liturghii trebuie să deosebim de o parte jertfa, prin care se sfințesc darurile, iar de alta, taina, prin care se sfințesc credincioșii, împărtășindu-li-se efectele jertfei. Jertfa, odată adusă, pentru a-și împlini sensul ei, trebuie consumată prin împărtășire.[8] Astăzi, când în general, la Liturghie se împărtășesc numai liturghisitorii, împărtășirea
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
urmă, deși dependent de cel dintâi, este totuși scopul principal și ultim al Liturghiei. Cu alte cuvinte, în slujba Sfintei Liturghii trebuie să deosebim de o parte jertfa, prin care se sfințesc darurile, iar de alta, taina, prin care se sfințesc credincioșii, împărtășindu-li-se efectele jertfei. Jertfa, odată adusă, pentru a-și împlini sensul ei, trebuie consumată prin împărtășire.[8] Astăzi, când în general, la Liturghie se împărtășesc numai liturghisitorii, împărtășirea credincioșilor de rând nu mai constitue un scop permanent
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
au terminat în anul 1975, de părintele superior Lucian Florea. După refacerea picturii de către Gheorghe Popescu și Niculina Dona din București, la 28 mai 1975, Biserica Așeză �mân �tului Românesc de la Ieru �salim, cu hramul Sfântul Gheor �ghe, a fost sfințită de către vrednicul de pomenire Patriarh Justinian, cu participarea a mulți ierarhi și a Patriarhului de atunci al Ierusalimului, Benediktos. Încă de la venirea noastră aici, ne-am propus inițierea unor lucrări de restaurare și înfrumusețare a lui. Obiectivul următor a fost
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
de Cuviosul Zosima, de Sfântul Ghera �sim și de alți sfinți care s-au nevoit pe valea râului sfânt Iordan. Lucrările de zidire ale schitului au început în anul 1935 și s-au terminat în anul următor, când a fost sfințit și deschis pentru cult. Învecinat fiind cu alte câteva așezări monahicești (o mă-năstire greacă, una etiopiană și una a ritului siriac), a fost populat cu personal monahal, iar între anii 1947-1953 a fost condus de către egumenul Ioan Iacob, care, într-
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
fost posibil ca, o dată cu Serbările Jubiliare Panortodoxe, dedicate Bimileniului Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos, la 5 ia �nuarie anul 2000 să se pună piatra de temelie la casa de pelerini și tot atunci, la 8 ianua �rie 2000, să se sfințească prestolurile bisericii mari și paraclisului, având hramurile „Naș �te �rea Dom �nu �lui și Toți Sfinții Români“ și, respectiv „Toți Sfinții din Palestina“, printr-o slujbă paralelă. Altarul principal a fost sfințit de Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist, înconjurat de Înaltpreasfințitul
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
atunci, la 8 ianua �rie 2000, să se sfințească prestolurile bisericii mari și paraclisului, având hramurile „Naș �te �rea Dom �nu �lui și Toți Sfinții Români“ și, respectiv „Toți Sfinții din Palestina“, printr-o slujbă paralelă. Altarul principal a fost sfințit de Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist, înconjurat de Înaltpreasfințitul Părinte Mitro �po � �lit - Daniel al Mol �do �vei și Bucovinei, actualul Părinte Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, și de către Mitropolitul Ni-colae al Banatului, totodată și de către Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
de Înaltpreasfințitul Părinte Mitro �po � �lit - Daniel al Mol �do �vei și Bucovinei, actualul Părinte Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, și de către Mitropolitul Ni-colae al Banatului, totodată și de către Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos. Altarul Paraclisului a fost sfințit în ace �eași zi, de către Preasfințitul Părinte Teofan Si �na �i �tul, actualul Mitropolit al Moldovei și Bucovinei. - Așa cum l-am văzut, în două rânduri, Așezământul Ro �mânesc de la Ierihon este o bijuterie de arhitectură și un complex bisericesc mult
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
cu visul altor zile, Sub fontele amiezii care mă încind Himere se așează pe pântece fertile. Batem la Biserica zilei și nimeni nu descuie, Marea aduce neliniște și-n prag coralii, Însă briza pe-o scară de vise ne suie Sfinți așezându-ne în vitralii. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Înălțarea la Cerul luminii Limbii Române / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 330, Anul I, 26 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile
ÎNĂLŢAREA LA CERUL LUMINII LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351533_a_352862]
-
Și Herma afirma înlui: „Iată Dumnezeul puterilor care a zidit lumea cu putere nevăzută și cu pricepere adâncă și mare, Care prin voința Sa slăvită a dat creației Sale frumusețe” [60] Principala caracteristică a frumuseții creației este văzută de toți Sfinții Părinți ca fiind armonia. Armonia cosmosului se revelează ca ordine, măsură, echilibru, proporționalitate, unitate constructivă, rigoare compozițională, acord al puterilor, consonanță. Toate aceste caracteristici ale universului nu pot fi întâmplătoare ci sunt opera unui Împărat și Creator a toate. Sfântul
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
de armonie dumnezeiască și frumusețe sfântă Astfel, Sfântul Vasile cel Mare spunea: „El - Dumnezeu - privește ca frumos ceea ce este făcut după toate regulile artei și ceea ce concură spre un scop util” Principala caracteristică a frumuseții creației este văzută de toți Sfinții Părinți ca fiind armonia. Armonia cosmosului se revelează ca ordine, măsură, echilibru, proporționalitate, unitate constructivă, rigoare compozițională, acord al puterilor, consonanță. Toate aceste caracteristici ale universului nu pot fi întâmplătoare ci sunt opera unui Împărat și Creator a toate. Sfântul
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
cuvinte bune și folositoare sufletului, dar și multă neghină. Și noi suntem semănători dar și primitori de sămânță, bună sau rea. Nici un cuvânt nu se pierde în zadar căci orice cuvânt lasă urmă undeva. Prin cuvânt noi putem să ne sfințim viața sau putem să ne osândim pentru veșnicie. De aceea este scris „că pentru orice cuvânt vom da seama”. Precum un cuvânt bun „dres cu sare” (Coloseni 4, 6) poate folosi unei persoane tot așa cuvântul folosit rău poate avea
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
se închină rugându-se fierbinte să n-o solicite nimeni. Se vede treaba că ruga i-a fost ascultată, deoarece cei care intrau în încăpere, cavalerii veniți să le onoreze pe domnițe deci, când răcneau: „Une-i, băă, nimfa s-o sfințim?”de peste tot se auzea: aici, aici, aici sunt! Iar cavalerii, naivi, cum sunt toți bărbații de altfel, se ghidau după vocile înșelătoare, de unde probabil și legenda cu viclenele sirenele care-i duc la pierzanie pe alți fraieri precum aceștia. Prin
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
viitor ai? - Pe plan spiritual nu sunt mulțumită deloc, de starea mea. Îmi doresc să mă apropii tot mai mult de Dumnezeu. Există o luptă care se dă între bine și rău, între Duh și fire, dar vreau să mă sfințesc zi de zi. Și mă strădui... Profesional, vreau să lucrez în mass-media, la un ziar ori o revistă sau de ce nu... la mai multe, așa cum face un colaborator. De asemenea, cred că anul viitor voi da examen de titularizare, ca
NU STIU CATA NEVOIE ARE POEZIA DE MINE; STIU CATA NEVOIE AM EU DE EA! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 113 din 23 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350804_a_352133]
-
Acum luăm țepe de la mai marii țării iar hoția este în floare. El a ajuns celebru și peste hotare, prin albumul „Eterna și fascinanta Românie” și toți care ne vizitează țara, ne-o vizitează datorită lui. Iubesc oamenii care îți sfințesc locul și îi urăsc pe cei leneși, delăsători. Iubesc puritatea pruncilor nou născuți și mi-aș dori să crească în dragoste și afecțiune, mari și viguroși, cu hrană naturală, ca să poată să-și aducă aportul la înflorirea și prosperitatea patriei
O ALTFEL DE SCRISOARE, DE 1 DECEMBRIE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350913_a_352242]
-
obscură și aducătoare de moarte a rațiunii fără Dumnezeu. “Omul cel puternic” devine căpetenia celor nelegiuiți În altă ordine de idei, lumea aceasta, cosmosul întreg este creația binecuvântată a lui Dumnezeu - Tatăl, care a fost răscumpărată de Dumnezeu - Fiul și sfințită de către Dumnezeu - Duhul Sfânt și deci, este „casa Tatălui”, „casa părintească”. Așa a fost creată ea dintru început, având această destinație: a comuniunii și sfințirii însă noi, oamenii ulterior, am schimbat și transformat această casă a binecuvântării, îndemnați fiind de
DESPRE OMUL DE ASTĂZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE IISUS HRISTOS, (POST)MODERNISM, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351450_a_352779]
-
Cultural > Spiritual > IOAN EVCRATA - LIMONARIUM Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 466 din 10 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului VIAȚA SFANȚULUI BĂTRÂN IOAN ȘI DESPRE PEȘTERĂ SAPSA Era un bătrân care locuia în mănăstirea lui avva Evstorghie. Cel intru sfinți arhiepiscopul nostru Ilie al Ierusalimului a vrut să-l vadă pe acest bătrân, stareț al mănăstirii. Bătrânul însă nu primea zicând: - Vreau să mă duc în muntele Sinai, ca să mă rog! Arhiepiscopul îl silea să primească stăreția mănăstirii și să
LIMONARIUM de ION UNTARU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351596_a_352925]
-
Cultural > Spiritual > IOAN EVCRATA - LIMONARIUM Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 466 din 10 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului VIAȚA SFANȚULUI BĂTRÂN IOAN ȘI DESPRE PEȘTERĂ SAPSA Era un bătrân care locuia în mănăstirea lui avva Evstorghie. Cel intru sfinți arhiepiscopul nostru Ilie al Ierusalimului a vrut să-l vadă pe acest bătrân, stareț al mănăstirii. Bătrânul însă nu primea zicând: - Vreau să mă duc în muntele Sinai, ca să mă rog! Arhiepiscopul îl silea să primească stăreția mănăstirii și să
LIMONARIUM de ION UNTARU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351595_a_352924]
-
am să mă întorca din țara ungurilor, După ce Sigismund împăratul îmi va da ajutor Am să ridic aici din stâncă o mănăstire Lăcaș de rugăcine, pace și pomenire. COZIA De mâine să începi să construiești Și începutul Măria Ta săl sfințești. CORUL PATRULEI (În depărtare. ). În corturi dorm oștenii, În pădure dorm buștenii, Somnul tuturor le place Fiindcă peste tot e pace! COZIA Eu plec, rămâi cu bine! Dimineața se apropie, vine! Nu uita ce ți-am spus Domn de Dumnezeu
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]