1,807 matches
-
negura amintirii. Ce poate fi mai trist decît asta? Să ne spună preasfințita domnia voastră. — Aveți dovezi care să vă susțină afirmațiile? Fermín mă Înșfăcă de bărbie și-i oferi chipul meu ca monedă de plată. — Ce altă dovadă Își dorește sfințita voastră față bisericească mai mult decît mutrișoara asta, martoră mută și concludentă a faptului paternal În chestiune? Preotul păru să stea la Îndoială. Mă veți ajuta, părinte? am implorat eu cu șiretenie. Vă rog... Părintele Fernando oftă, stingherit. — Nu văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
degetelor pentru a și le trece peste față. „Orice ritual inițiatic”, Îi spuse odată, nu se știe de ce, Bikinski, „presupune pătrunderea Într-o Încăpere tăinuită: un cavou, o peșteră, o grotă sau o groapă. Acolo, inițiatul este stropit cu apă sfințită sau cu sângele unei victime sacrificate pe altarul zeului. Încăperea simbolizează locul morții omului vechi și al nașterii celui nou...” Cavoul său era oglinda În fața căreia, stând În genunchi, la miezul nopții, murea un Noimann vechi și reînvia unul nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
nucile au fost culese și urcate în pod, ziua era pe sfârșite; musafirii se pregăteau de plecare, iar Angelina se strecură în camera bunicii, se urcă pe scaun să ajungă la icoană unde pusese bunica mănunchiul de flori și busuioc sfințit adus de la biserică, din buchetul de pe cruce. Rupse o crenguță de busuioc și o așeză cu grijă în ghiozdan, s-o apere de rele și să-i poarte noroc în noul an școlar. Mai târziu, când bunica o pieptăna și
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
fumegândă... Ești ruga Țării pentru biruință, Mistria noastră-n aur ferecată, Dalta de foc înfiptă în credință... Mormântul tău e viața noastră toată. Venim lângă țărâna ta iubită, Și umbra ta, prin smirnă și balade, Ne-atinge cu plutirea ei sfințită Și se preschimbă-n torțe și în spade. Cu duhul tău mireasmă de grădină Ne miruim, sub zâmbet de icoane. Culegem din mormântul tău lumină Și ne spălăm obrajii de prigoane. Luăm un pumn de lut din groapa sfântă Și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
de pe mormântul lui Mihai Viteazul de la Turda, cu țărâna din Moldova de la Războieni, unde Ștefan cel Mare a avut cea mai grea bătălie a sa și din toate locurile unde sângele strămoșilor s a amestecat în crunte bătălii cu țărâna sfințită. Când se desfăcea pachetul cu țărână, înainte de a se turna pe masă, se citea scrisoarea din partea celui care a adus-o sau trimis-o. ȚĂRÂNA de la TURDA (scrisoare) „Fraților! Am expediat țărâna ce mi-ați cerut. Asupra provenienței vă asigur
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
însângerate caricature funebre, nu ne mai osândiți, nu ne mai defăimați, nu ne mai mistuiți pe rugul atâtor mișelii, căci nu veți putea stinge neclintita noastră credință în Hristos și nu veți putea înăbuși strigătul morților noștri, fântâni cu apă sfințită și pururea nesecate! Va veni vremea când morții noștri vor învia, ei se vor ridica cu raclele în spate, cu ștreangurile pe gât, cu fluierele picioarelor zdrelite, cu tâmplele găurite, de sub vitriol, de sub grele lespezi de beton și Dumnezeu ne
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
de aur și de argint, ci și de lemn și de pămînt. Unele sunt pentru o întrebuințare de cinste, iar altele pentru o întrebuințare de ocară. 21. Deci, dacă cineva se curățește de acestea, va fi un vas de cinste sfințit, folositor stăpînului său, destoinic pentru orice lucrare bună. 22. Fugi de poftele tinereții, și urmărește neprihănirea, credința, dragostea, pacea, împreună cu cei ce cheamă pe Domnul dintr-o inimă curată. 23. Ferește-te de întrebările nebune și nefolositoare, căci știi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85052_a_85839]
-
zi a lunii a noua, în anul al doilea al lui Dariu, Cuvîntul Domnului a vorbit prin proorocul Hagai, astfel: 11. "Așa vorbește Domnul oștirilor: "Pune preoților următoarea întrebare asupra Legii: 12. "Dacă poartă cineva în poala hainei sale carne sfințită, și atinge cu haina lui pîine, bucate fierte, vin, untdelemn, sau o mîncare oarecare, lucrurile acestea vor fi sfințite?" Preoții au răspuns: "Nu!" 13. Și Hagai a zis: Dacă se atinge cineva, spurcat prin atingerea de un trup mort, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85094_a_85881]
-
acel borcan cu miere. V-a-nțepat vreodată o albină? Dar o sută? Dar două sute? Străchini, căni de lut, farfurii nenumărate, linguri și furculițe - toate de la pomeni primite, În beneficiul sufletelor celor morți; cine ce preț ar putea pune pe aceste lucruri sfințite din care până mai ieri se adăpau și se hrăneau, prin gurile noastre, cei duși În veci? Praf s-au făcut cocenii cu care aprindeam focul În plita ce ne Încălzea, deopotrivă, ființele de lut și cele de duh. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
fi făcut din cenușă udată și apoi Întărită. Părintele, parcă nemulțumit că arătase Înțelepciune ceva mai devreme, s-a făcut și Sfinția Sa de râsul curcilor, propunând ca soluție a problemei o slujbă specială de afurisire, Însoțită de afumare cu tămâie sfințită adusă de la vestite mănăstiri grecești. Singurul care a privit În mod corect lucrurile a fost profesorul Foiște, om de cultură și aleasă simțire. El i-a ascultat și i-a lăsat pe antevorbitorii săi - În spirit democratic - să-și expună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Pe ghizduri creștinul pusese să se bată icoane ce, după trecerea câtorva anotimpuri, Își scorojiseră și-și pierduseră culorile și contururile, iar oamenii se Închinau la ele, neștiind pe cine sau ce Înfățișa fiecare, dar fiind Încredințați că erau icoane sfințite. Când Florea Cucu ajunsese la locul de popas pentru drumeții osteniți, vântul se repezea cu sălbăticie printre crengile Înghețate ale stejarului și se sfâșia cu șuierături ascuțite În cumpăna pe care o făcea să scârțâie și să trosnească. Omul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de moarte, Ca viteazul din poveste . Limba noastră‐i numai cântec, Doina dorurilor noastre, Roiu de fulgere, ce spintec Nouri negri, zări albastre. Limba noastră‐ i graiul pânii, Când de vânt se mișcă vara; În rostirea ei, bătrânii Cu sudori sfințit‐ au țara. Limba noastră‐i frunza verde, Sbuciumul din codrii veșnici, Nistrul lin, ce‐ n valuri pierde Ai luceferilor sfeșnici. Limba noastră‐s vechi izvoade, Povestiri din alte vremuri; și citindu‐le - nșirate, Te‐ nfiori adânc și tremuri. Limba noastră
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
exterior și aprinse lumânările sacre. Mitsuhide făcu o plecăciune adâncă și stătu, câtva timp, în rugăciune. De trei ori, preotul trecu o ramură din copacul sacru peste capul lui Mitsuhide, după care, îi oferi o ceașcă de lut cu sake sfințit. — Am auzit că acest altar e închinat zeului focului. E adevărat? întrebă după aceea Mitsuhide. — Este adevărat, stăpâne, răspunse preotul. — Și am mai auzit că, dacă te rogi acestui zeu și te abții să folosești focul, rugăciunile ți se împlinesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
noapte, n-am încetat să sfătuiesc cu lacrimi pe fiecare din voi. 32. și acum, fraților, vă încredințez în mîna lui Dumnezeu și a Cuvîntului harului Său, care vă poate zidi sufletește, și vă poate da moștenirea împreună cu toți cei sfințiți. 33. N-am rîvnit nici la argintul, nici la aurul, nici la hainele cuiva. 34. Singuri știți că mîinile acestea au lucrat pentru trebuințele mele și ale celor ce erau cu mine. 35. În toate privințele v-am dat o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
și din mijlocul Neamurilor, la care te trimit, 18. ca să le deschizi ochii, să se întoarcă de la întuneric la lumină, și de sub puterea Satanei la Dumnezeu și să primească, prin credința în Mine, iertare de păcate și moștenirea împreună cu cei sfințiți. 19. De aceea, împărate Agripa, n-am vrut să mă împotrivesc vedeniei cerești, 20. ci am propovăduit întîi celor din Damasc, apoi în Ierusalim, în toată Iudea, și la Neamuri, să se pocăiască și să se întoarcă la Dumnezeu, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
terminat de ospătat și privește la mine cu zâmbet: --Apoi cum vă înțelegeți gândurile unul altuia și cum sporovăiți când sunteți împreună, mai rar așa oameni. Și câtă bucurie îmi picură în suflet acest lucru! --Cine n-ar asculta vorbele sfințitului părinte? --Da’ și cuvioșiei sale îi place să-ți audă gândurile rostite la ceas de taină... --Dacă mai dorești cerva, te rog să-mi spui. --A fost cu îndestulare, conașule, și îți mulțumesc pentru toate... Spunând acestea, țiganca s-a
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
știam. Merge sprijinindu-se într-un toiag. M-a descoperit și toată ființa lui s-a aprins parcă! Ochii au căpătat lumină din razele asfințitului, zâmbetul i-a îndulcit trăsăturile feței și tot trupul parcă a căpătat vigoare... --Sărut dreapta, sfințite părinte, și bine te-am găsit! --Fii bine venit, fiule! S-a oprit să mă aștepte cu brațele desfăcute - ca aripile unei păsări trecute prin cine știe câte furtuni - să mă îmbrățișeze... Când ajung în fața lui, îi cad în brațe ca un
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de a mă revedea din lacrima prelinsă pe obraz... --Te-am așteptat îndelungă vreme, fiule, și când am văzut că toamna își scutură rugina peste fire am trimis olăcar după tine. Mai am atâtea a-ți spune... --Mulțumesc pentru gândul bun, sfințite. --De bine ce ai venit, urmează rânduiala pe care o știi și vino apoi să cinăm împreună. --Musai așa oi face, bunule părinte. Am intrat în chilioara mea, care m-a întâmpinat cu miros de frunză de nuc și cu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dimineața și să-ți fie de bine masa. --Așa să fie, sfințite părinte. Bogdaprosti. Călugărul a pășit în chilie și s-a așezat pe marginea crivatului, lângă mine. --Te-am așteptat să vii, fiindcă am încă atâtea să-ți spun... --Iată-mă-s, sfințite. Am venit la primul semn al cuvioșiei tale. Și eu sunt dornic să aflu lucruri noi, despre care nu am cunoștință încă. --De bine ce ai venit, eu te-aș sfătui să umbli prin cele minunate cărți și să cauți
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
fiindcă eu am să lipsesc o vreme... Sunt chemat la Înalt Prea Sfântul. Să dea bunul Dumnezeu să ajungem a ne vedea cu bine, dragule. L-am condus pe bătrân până la poarta mănăstirii, unde îl aștepta un învățăcel... --Umblă sănătos, sfințite! --Cu bine, fiule!... M-am răsucit pe călcâie aproape militărește, fiindcă privirea tristă a bătrânului îmi pătrundea în adâncul sufletului... Când m-am depărtat mi-am întors capul... Bătrânul se afla în același loc. Privea după mine. I-am făcut
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
care arunca scântei... Nu mai aveam control asupra mea. Voiam din toată ființa s-o am...Ea mi-a înțeles dorința și. tremurând, mi-a șoptit: --Te rog, liniștește-te, dragule! Nu am îngăduința să mă dau nici unui bărbat. Numai sfințitul părinte poate să-mi dea dezlegarea. El va alege bărbatul căruia să mă pot dărui... De multă vreme a pus ochii pe tine și a simțit că eu nu am liniște când te văd... Așa mi s-a întâmplat alaltă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
multă vreme la izvor. La întoarcere, am băgat de seamă că ușa chiliei mele era deschisă. “Cine să fie înlăuntru?” - m-am întrebat... --Bine te-am găsit, fiule! - m-a întâmpinat bătrânul, ridicându-se de pe marginea crivatului. --Bine ai venit, sfințite! Bătrânul s-a apropiat și, privindu-mă cu zâmbet părintesc, m-a îmbrățișat. --Spune-mi, cum ți-a mers zilele acestea? Ai mai aflat câte ceva despre bătrâna noastră cetate? --Nu mă pot plânge, părinte. Toate au fost la locul lor și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
lături, în trapul săltat al cailor, merg câțiva oșteni... --Da. I-am văzut și eu - mi-a răspuns bătrânul, cu privirea spre zări... După o vreme, m-a întrebat: --Știai că în fața curții “gospod” se afla o fântână? --Nu știam, sfințite. --Am aflat asta din mărturia șoltuzului și pârcălabilor târgului, de la 25 aprilie 1627 (7135), privind vânzarea unui loc de case cu pivnițe de piatră aflate “pre Ulița Curției, împotriva fântânei domnești”. Și dacă această dovadă nu-i suficientă, atunci să
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
vii, cu cerdac mai sus de mănăstire și tot ce a trebuit în jurul mănăstirii”. Cum se vede, de la restaurarea bisericii și ridicarea unor anexe până la “sfânta noastră rugă nou-zidită” este totuși o cale... --Să nu-l judecăm atât de aspru, sfințite, fiindcă recunoaște totuși pe ctitorii adevărați, Zottu Tzigara, fost spătar și mare vistiernic - grec din Ianina - și Maria, soția lui, fiică a voievodului Petru Șchiopu. --Văd că ești destul de indulgent, dragule, și nu am alta de făcut decât să mă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pricinuiască din pricina cailor și a căruților... Și... s-au rânduit... un căpitan cu doi slujitori de la agie ca să fie supt ascultare suiulgiilor, să poarte de grijă... zioa și noapte pentru paza și apărarea haznelilor”. --Începe să-mi placă toate acestea, sfințite. Și cum se vede, bunăvoința voievozilor față de cei doi frați suiulgii - Dima și Constantin - se lărgește. La 10 iulie 1757 (7265), Scarlat Grigorie Ghica voevod le mai dă o bucată de loc “care loc este denafară, însă din gios de
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]