1,780 matches
-
lăcrimând Din trupul tău am rupt acum azima Răspunsurilor care nu le-ai dat Și am închis în carnea noastră vina De îngeri prăbușiți întru păcat. (20) Georgeta RESTEMAN: CANDELE ARD, ÎN NUFERI RISIPITE Candele ard, în nuferi risipite Plutind sfioase-n liniștea-nserării Cu-atâtea vise-n noapte tălmăcite Ne-am răstignit în dorul depărtării, Ascunși în nurii florilor sfințite Ca roua munților ce-alină dorul Concertul frunzei verde-arămite Noi ascultăm în trandafiri fiorul Îți mângâi gându-n urma din
POEME ÎN OGLINDĂ (III) POEME DE DRAGOBETE de ION VANGHELE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346833_a_348162]
-
doar păpădia Cea binecuv întată cu delicatețe De Zeu! Oceanele și mările m-au atras Î n adîncurile lor prăpăstioase M-au părăsit și cîmpiile Cu parfumurile lor simandicoase, Ș i totutși eu iubesc florile, iubesc iarba, Ș i pe sfioasele căprioare le iubesc Ș i abia mai respir de atîta frumuseșe Presărată peste sufletul meu pămîntesc! C ÎND BATE VÎNTUL Cînd bate vîntul pe cîmpia rece, Copacii cad răpuși de umbra lor; Timpul din viață-n moarte se petrece, Ca
DEFINITII POEME de CRISTINA LILA în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346852_a_348181]
-
fierar-betonist, categoria a-VII-a, era recunoscut pentru marile sale realizări dar și pentru deschiderea către știință, fiind așadar foarte apreciat de partidul care-l numise director. Ca să nu mai vorbim de manierele și diplomația sa, recunoscută în toată urbea. Sile bătu sfios la ușă, ascultă răgetul directorului, apoi intră plin de speranță: - Ce-i băi pulache ai crăpat fasolea-n tine și acu’ vii să-ți tragi bășinile la mine-n biro’!? Cunoscând însă foarte bine firea șugubeață a directorului, Sile nu
APOCALIPSA DUPĂ SPIRIDON de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346939_a_348268]
-
viziunea mea și să mă îndrept spre camera Mariei, având în minte un singur scop, să aflu cine este tatăl copilului. Știam că avortul era interzis, dar aflasem abia cu o seară înainte acest lucru dintr-o discuție cu mama. Sfioasă,după o plimbare de trei ore, am poposit câteva clipe pe o bancă, iar într-un moment al său de slăbiciune, am observat cum deodată i-au izbucnit lacrimile; nu știam cum să reacționez sau ce să o întreb. Cred
DECREŢEII de GABRIELA CENUŞĂ în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346337_a_347666]
-
-i împlinitặ ? M-aș rặstingni în trupul tău smerit. Și tu te-ai risipi în templul meu, Cutremuratặ de atît iubit. Īntr-o grặdinặ te-aș iubi, minune, Cum se revarsặ rîul pe cîmpie, Cum zburdặ cặprioara pe coline, Cînd tremurặ sfioasa-ți pặpặdie Referință Bibliografica: Le matin / Ioan Lila : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 645, Anul ÎI, 06 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ioan Lila : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
LE MATIN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 645 din 06 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346375_a_347704]
-
al zilei peste inima pământului ce și-a trezit adâncul din somnul nerodirii Și totu-i o minune... Ca un izvor de iubire cuvintele au răsărit înmiresmate atingând cu degete subțiri rotunjimea pietrelor ce-și împart încrezătoare bucuria cu iarba sfioasă, abia înverzită mirosind a primăvară și-a viață renăscută din prea multă lumină... 26 februarie 2011 Referință Bibliografică: Din somnul nerodirii / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 451, Anul II, 26 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
DIN SOMNUL NERODIRII de VALENTINA BECART în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346399_a_347728]
-
au dus amurgurile copilăriei pe limba ceasului dorm îngeri într-o noapte floarea mea eu te-am visat înfloreai ca un poem ca un pom adevărat erai femeie și eu bărbat și nu știam nici de păcat ca doi copii sfioși și proști ne-am sărutat și ne-am certat iubirea-n unda ei ne-a prins în acest joc de dinadins și s-a aprins și iar s-a stins și s-a aprins și iar s-a stins... nu
ELEGIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346435_a_347764]
-
petalei apare deseori și este, când tandră, îmbrățișătoare, când solitară, când fremătătoare, dar, de cele mai multe ori este tristă. Dar comunicarea dintre om și regnul vegetal e foarte adâncă și, la dovezile petalei de iubire, poeta răspunde pe măsură: „Cu o sfioasă aplecare către tine/ Și cu privirea scăldată în tristețe / Te înalț la soare, / Te sărut, / Te alint.../ Obrazul mi-l răsfăț cu-a ta finețe, / Dulce petală” (Tristă petală). Nici nu e de mirare, pentru că iubirea florilor este apanajul femeii
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
Platon Publicat în: Ediția nr. 470 din 14 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Ai fost iubita mea Te-ai măritat demult, ce mulți trecură anii... Timid și-acum, îți spun, c-ai fost iubita mea. Foșnitoare frunza a părăsit tufanii, Sfioase crengi se-apleacă goale după ea. Ce inocent și liric ardeam în umbra ta... De-atâtea ori părea că mor sau înviez. Un înger trăia-n mine și mă abilita, Să mă simt cu tine, cu cât mă depărtez. Se
AI FOST IUBITA MEA de STELIAN PLATON în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348333_a_349662]
-
ca un vis. Greu de descris, și, în consecință, și mai greu de înțeles. Dimensiunile spațiilor în care se petrece visarea într-o poezie modernă nu sunt ușor de pătruns de o minte care abia s-a ridicat și trăiește sfios în a treia dimensiune. Poate sunteți dezamăgiți și că analistul pe care-l citiți nu este unul dintre numeroșii comentatori de ocazie ai poeziei, cu toții frapați de dicția poetică impecabilă, ca și de efortul poetului de a construi, cărămidă cu
VASILE BURLUI ESTE, CA TOŢI POEŢII MARI ŞI ADEVĂRAŢI, UN VECHI CARE STĂ PRINTRE NOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348325_a_349654]
-
cum stăm ... atomul, electronul, neutronul ... atomul e Universul, electronul este soarele și neutronul este planeta ... Care planetă?! s-a mirat Estera și apoi a rîs de prostia pe care tocmai o debitase. Nu mă lua în seamă, a șoptit ea, sfioasă. Sau să luăm axa numerelor, a continuat Mancuse, parcă fără să o audă ... minus infinit, zero, plus infinit ... minus cu plus ... zero ... adică viitorul anulează trecutul iar trecutul, care se preface că generează viitorul, de fapt îl neantizează ... și ce
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 22-23 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348367_a_349696]
-
vezi din înalt. Cuvintele tale izvorăsc, se adună-n oceane, conturează țărmuri. Glasul tău curge molcom. Eu și Suflețel stăm cu gurile căscate. Florile din chenarul covorului se adună încet, încet, mai aproape de noi să te asculte; doar păsările măiastre, sfioase, rămân încadrate în romburile țesăturii. Au muțit cu ciocurile deschise; poveștile tale sunt minunate! Uneori ești trist, dar nici atunci nu ne plictisim, chiar dacă nu avem internet. Avem patefonul cu o singură placă: Non, je ne regrette rien”, avem radioul
ECCE HOMO! de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345017_a_346346]
-
toamnă. Crengile deja golașe legănate de vânt băteau în fereastra camerei în care dormea Ilenuța; în casă era liniște și pace, doar un murmur se auzea nedeslușit. Fetița se foi în pat, deschise ochii mari și privi de jur împrejurul odăii luminată sfios de o rază de lună. La început nu știu ce o trezise dar ciuli urechea și prinse în auz murmurul ce devenea din ce în ce mai vioi și mai îndrăzneț, însă glasurile nu-i erau cunoscute. Poate vă așteptați să-i fie frică? Da’ de unde
NOAPTE MAGICĂ de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345040_a_346369]
-
așează în cămară pentru iarnă. Decât să vă plângeți, mai bine v-ați odihni că mai e un pic și se luminează de ziuă, acuș vine stăpâna și vă pune iar la muncă. Toate vasele tăcură rușinate și-și plecară sfios nasul în barbă, iar soba închise calm ochii pregătindu-se de odihna binemeritată. Dincolo de prag, Ilenuța se rușină și ea, nici nu se gândise vreodată cât de multe treburi face mămica ei într-o zi! Privi într-un colț al
NOAPTE MAGICĂ de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345040_a_346369]
-
râd, De privire-i să mă prind Și în suflet să-i strecor Dragostea, să nu mă uite. Și-mbătată de iubire, Să zâmbească, să se-admire De la brâu până la frunte. Sânii fragezi, pere coapte ... Ce mai soi, poamă aleasă! Ea sfioasă ... și-i apasă; Cum de-o văd că-i noapte? Brațul și-l încolăcește Peste umăr, peste sân; Aș râde, dar mă abțin; Oare vrea? Vai, se sfiiește. Râde, s-a desprins din vrajă Și aleargă-n sus, pe scară
STRADA VECHE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345170_a_346499]
-
ură Cînd nu ne putem suprta decadenta Și rupem ideea, distrugem frecvență Prin care am fost conectați la iubire Și geloși și sarcastici suferim în neștire 5 Dar priviți iarbă pură În verdele ei nu e nici un pic de ură Sfioasa cicoare s-a și albăstrit De-atîta ardoare cu care-a iubit Priviți portocala zemoasa și dulce Ispitita de simțuri cînd vrea să se culce Și roua pe frunze e tot poezie Căzută adesea în vreo toamă tîrzie 6 Mesajul fiind
ZECE POEME FANTASMAGORICE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345309_a_346638]
-
cărnii Ramurile lui cresc ciudat, din iubire Până ating pământul spre împlinire Sau dimpotrivă, cresc drepte în sus Amintindu-ne de pomul vieții, de Iisus De valea uitării prin care am trecut ca focul Văzând locul unde s-a revărsat sfios norocul Amintindu-ne drumul de departe, ce vine rotund Spiralat, izvorât din Cel fără de Început Timpul dragostei, timpul iertării este sfânt Sunt fructul lui, culege-mă așa cum sunt!. RECUNOAȘTERE Dimineața aceasta azurie ești Tu Obsedantul, Luminatorul meu zeu, Adierea aceasta
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (2) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345304_a_346633]
-
Acasa > Stihuri > Momente > PRIMĂVARA ASTA, DUMNEZEU S-O BATĂ!... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 816 din 26 martie 2013 Toate Articolele Autorului primăvara asta, Dumnezeu s-o bată! a venit sfioasă și a stat la poartă; ocupat cu jobul, care nu mă lasă, am uitat, ingratul, s-o invit în casă... dacă iarăși ninge, ningă-ne întruna! poate-așa va arde gerul mătrăguna și, îngropați de iarnă, în omătul ei, vom
PRIMĂVARA ASTA, DUMNEZEU S-O BATĂ!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345440_a_346769]
-
la intrare că s-ar putea să ai o întrevedere plină de surprize! Ajunși la poartă o arătare cu o furcă în mână rosti: - Sfrijitul ăsta e moștenitorul? Ia vino mai aproape cumetre să-ți văd chipul! Bărbatul se apropie sfios. - Dar nu arăți chiar așa de rău! Ești chiar frumușel, drăguțule. Mi-ar place o scurtă aventură, de vreo două sute de ani, alături de tine! Și arătarea cum termină de rostit acele cuvinte se transformă într-o fetișcană cu părul lung
XI. CASTELUL BÂNTUIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376823_a_378152]
-
Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Te simțeam în miez de noapte Și în mijlocul furtunii Cum stăteai la talpa crucii Și îți ascultai străbunii. Te simțeam în carnea vie Ce-mi bătea sfioasă-n piept, Uneori primeam lumină Și o oază în deșert. Te simțeam pe raza lunii Când golită de putere Invocam în rugi toți sfinții Și a lor duioasă vrere Te simțeam în lumânarea Ce-mi ardea în toiul nopții Și
TE SIMȚEAM de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377036_a_378365]
-
cu zâmbete din colțul gurii. Când vede inelul pe mână. În mit și-n legendă se spune despre o fecioară vrăjită, ce-n soare a văzut un june. Și privindu-l, a fost răpită. El, cu raze înșelătoare învăluia juna sfioasă. Pe trupul zvelt punea candoare, să pară cât mai grațioasă. Iar sentimentele iubirii, cu vraja lor înrobitoare, poartă în vălul fericirii pe pământeană și pe Soare. Altă legendă povestește despre vremea înșelătoare că, tot cu vrajă păcălește, ascunsă în raze
MITUL DRAGOBETE ȘI LEGENDA DOCHIEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377844_a_379173]
-
curge mușcătura, Câmpul se lasă locuit de-un gol, Căci iarna-și arată făptura Printre gratii, de abur, domol. Ceasul înlăcrimat aleargă Arătând cu brațu-i ceva de văzut, Cu gest pios încearcă să șteargă -Ce-a fost- cu albul ne-nceput... ........................................................ Sfioasă, din sinele meu, ies Fața-mi înflorește către drum... În astă toamnă visele se țes, Prin umbră, cu tine, în miros de fum... Referință Bibliografică: PRELUDIU / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1396, Anul IV, 27 octombrie 2014
PRELUDIU de LIA RUSE în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377867_a_379196]
-
reflexele primilor ani, ce mai! -Dragul meu, interveni pe neașteptate Miramoț, n-ai de ce să-i porți pică! I-ai ridicat mingea la plasă, iar ea a punctat! Ce? Nu-ți vine să crezi? N-o recunoști în ea pe sfioasa de odinioară, cam sufocată de majoritatea băieților din clasă, gata să se refugieze, la vremea pauzelor dintre ore, între noi, fetele de la C, între umaniste?! -Ne-am mai schimbat și noi, deh! rosti rotindu-și ochii negri și lucioși vizata. -Da
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
dvs. a angajat în locul meu o fată din echipaj, pe Diana. Nu puteam risca să-l expun pe micuț! - Nu era soțul meu, ci un prieten! precizează Ingrid. El este soțul meu! Și arată spre mine. Fata îmi întinde mâna sfioasă. - Vă rog să mă scuzați, domnule... - Vernescu, poți să-mi spui George, o încurajez Și eu sunt român! - Vorbiți românește? - Cum auzi! Și aș vrea ca și Pierre să învețe! - Mai târziu, domnule George. E prea devreme acum! O las
DRUMUL APELOR, 61 ( ROMAN FOILETON ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376339_a_377668]
-
să mă comport. Nu-mi venea să cred urechilor aventurile laudative în care „eroul” și-o înfige în ea până la plăsele. Ce, cum, de ce erau întrebări puse de mine la care toți, băieți și fete, îmi râdeau în nas sau, sfioase se roșeau foc. Trebuia început un studiu sistematic! Mama căpătase o concesiune de farmacie în acest orășel de munte iar, în vară, a organizat locuința și locul de muncă. De la București unde au rămas bunicii și frățioara mea (mama așteptase
RĂZBOI ŞI EROTISM de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376460_a_377789]