988 matches
-
Domnească, dovedesc că la sfârșitul mileniului al II-lea, teritoriul de azi al Sucevei a cunoscut o Densitate demografică considerabilă. Epoca bronzului (2.000-1.200 î.e.n.) este de asemenea reprezentată printr-o serie de descoperiri la Curtea Domnească sau la Siliștea Șcheii (obiecte de bronz, de piatră și os). Continuitatea locuirii pe aceste locuri este dovedită și de alte descoperiri din ecopa fierului (ceramică), din perioada stăpânirii romane (sec. II-III e.n.,locuințe, vetre și cuptoare de ars vase). Perioada de trecere
Istoria Sucevei () [Corola-website/Science/313290_a_314619]
-
pe apă Bistriței în județul Vâlcea ... am vândut-o în bani gata taleri opt sute du peste hotarul cât să stăpânește și cu tot venitul ei cât să află într' această moșaie cu casele, cu viea den câmpu, den apă, den siliștea satului den sus până în cel de jos și în cel despre a[mia]zăzi până în cel dinspre miazănoapte ... aprilie, 7, 7235 (1727)" (Revista de Istorie Bisericească, 1943, nr. 3, p. 151 - 152). Nicolae Iorga în Hârtii din arhiva mănăstirii Hurezului
Biserica „Intrarea în Biserică” din Bodești () [Corola-website/Science/319894_a_321223]
-
din 2013. Din activitatea didactică la Academia de Studii Economice Mugur Isărescu a obținut venituri în ultimul an fiscal de 896 de lei, de 16 ori mai puțin decât în anul anterior. Guvernatorul are o casă în comuna Gruiu, satul Siliștea Snagovului, casa de vacanță din Drăgășani și apartamentul din București. Guvernatorul deține un autoturism Eagle cu an de fabricație 1993, și barca cu motor marca Delta, fabricată în 2004. Guvernatorul deține împreună cu soția bijuterii în valoare de 62.030 de
Mugur Isărescu () [Corola-website/Science/297337_a_298666]
-
asemenea situat într-un punct favorabil de legătură între principalele drumuri comerciale ale Principatului Moldovei, Botoșaniului a devenit un important centru de comerț ce a crescut până către a doua jumătate a secolului XIX. Pe teritoriul Botoșaniului în locul denumit „La Siliște” (situat la circa 2 km nord de oraș) se găsesc, în afară de dovezi privind continuitatea de locuire pentru intervalul secolelor XIII-XVIII, și urmele unei culturi Protodridu, care arată asimilarea culturii materiale a slavilor de către localnici, în perioada secolelor IX-X. Deasemenea în
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
pornește din DN5 în apropierea frontierei și duce spre nord-est la Oinacu și Gostinu; DJ503 duce spre nord-vest la Stănești, Toporu, Răsuceni și mai departe în județul Teleorman de Drăgănești-Vlașca (unde se intersectează cu DN6), Botoroaga, Moșteni, Videle, Blejești, Purani, Siliștea, Poeni, apoi mai departe în județul Dâmbovița de Șelaru, și în județul Argeș de Slobozia, Mozăceni, Negrași, Rociu, Oarja (unde are un nod pe autostradă A1 și Căteasca; DJ504 duce spre vest la Putineiu, Gogoșari și mai departe în județul
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
domnitorul Ștefan Tomșa al II-lea (1611-1615 și 1621-1623) ar fi învățat carte la Rădășeni și apoi, după urcarea sa pe tronul Moldovei, ar fi făcut Rădășenii sat domnesc. După tradiție, ar mai fi existat o biserică la locul numit Siliștea, unde ar fi fost prima așezare a satului, dar probabil că năvălirea tătarilor (1241) ar fi silit pe locuitori să se mute în partea de sud-est, Fundoaia, sub dealul Cetățuia. În locul numit Siliștea a fost descoperit un valoros material cucutenian
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
fi existat o biserică la locul numit Siliștea, unde ar fi fost prima așezare a satului, dar probabil că năvălirea tătarilor (1241) ar fi silit pe locuitori să se mute în partea de sud-est, Fundoaia, sub dealul Cetățuia. În locul numit Siliștea a fost descoperit un valoros material cucutenian, precum și ceramică aparținând culturii Nova, cultură de la sfârșitul epocii bronzului (sec. 14-12 î.Hr.). Deși nu există date certe, tradiția locală consideră că biserica veche de lemn din Rădășeni a fost ctitorită de Ștefan
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
era student la Viena și coleg cu Mihai Eminescu. Familia și-a întins ramurile în neamul de cărturari: învățător Constantin Cardaș, profesor-inventator Haralambie Ciocan, preot Ilie Anisescu, profesor Ștefan Constantinescu, profesor Constantin Ilioaia. Gheorghe Cardaș urmează școala primară la Topile, Siliștea și Drăgușeni; liceul, la Fălticeni (1913-1915), București (1915-1916) și Roman (1917-1921). Ca licean corespondează cu profesorul Vasile Ciurea despre situl arheologic de la Cucuteni. Este student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1921-1924). În anii 1926-1927 audiază
Gheorghe Cardaș () [Corola-website/Science/319228_a_320557]
-
Consiliului de Stat pentru Cultură și Artă realizarea filmului "Moromeții". Scenariul filmului a fost scris de Stere Gulea după volumul I al romanului "Moromeții" de Marin Preda. Acțiunea cărții se petrece în anii '30 ai secolului al XX-lea la Siliștea Gumești, satul natal al scriitorului Marin Preda. Localitatea se schimbase însă destul de mult în cei 50 de ani care trecuseră de la momentul descris în carte, chiar scriitorul afirmând în volumul "Imposibila întoarcere" că „...ăsta nu e satul meu”. Regizorul a
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
la „partea iobăgită” a satului se constată existența unei părți de pădure denumită „"Sylvae Ziliste dictae in Loco Pereu Zilisti"” care se întindea pe terenurile agricole numite azi „La Poduri, în Față” și „La arinii ăi mari”. Ținând cont că „siliște”, un apelativ inexistent în graiul racovicean de azi, are sensul de „loc pe care a fost așezat un sat; vatră veche de sat", se poate lua în considerare ipoteza existenței unei alte „vetre” care să fi dispărut fără a lăsa
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
Student Creation”, ediția a II-a, Sibiu, 2010. ● Premiul de merit (Merit prize), la ,Naji Naaman’s Literary Prizes 2011”, Liban, 2011. ● Premiul II și Premiul Revistei ,Sud", la Concursul Național de Proză ,Marin Preda", ediția a XII-a, Alexandria/Siliștea Gumești, 2011. ● Mențiune, la Concursul Literar ,Visul”, ediția a VI-a, Orăștie, 2011. A primit de trei ori consecutiv în anii 2008,2009 și 2010 Premiul Municipiului Bistrița pentru Cultură Diploma de Excelență - Sesiunea de Comunicări Științifice a Studenților ,Sfinții
Paul-Ersilian Roșca () [Corola-website/Science/321716_a_323045]
-
Glodeanu-Siliștea este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Buzău, Muntenia, România. Se află în zona sudică, de câmpie, a județului. Originea satului Glodeanu-Siliștea stă într-un vechi sat, denumit "Siliștea Veche", cu aproximativ 600 de case, aflat la câțiva kilometri sud de poziția sa actuală, aproape de Urziceni, pe drumul mare dintre București și Buzău. În secolul al XVIII-lea, cum era aflat pe acest drum, a fost puternic afectat de
Glodeanu-Siliștea, Buzău () [Corola-website/Science/316390_a_317719]
-
de familii (între care învățătorul Teodor Zaharescu în monografia sa amintește de familia Cristeștilor, familia Cocioc, Popa, Săuleștii, Pătuleștii, Sănduleștii, Stoiceștii); aceștia s-au așezat la marginea moșiei boieresei văduve Anica Filipescu, pe malul unui lac și au înființat satul Siliștea Nouă. După câțiva ani, Anica Filipescu i-a chemat pe moșia ei, aproape de conacul aflat pe drumul dintre Mizil și Călărași, în locul denumit acum "Crucea Batatului", unde sătenii și-au făcut bordeie. În primăvara următoare, însă, bordeiele au fost inundate
Glodeanu-Siliștea, Buzău () [Corola-website/Science/316390_a_317719]
-
această dată case lângă conacul ei și o biserică de lemn, terminată în 1780. Din cauza numeroaselor mutări, satul ajunsese să fie denumit colocvial "Frecăței", dar oficial el a fost înregistrat cu numele "Glodeanu-Siliștea", cu referire la numele satului de origine, "Siliștea Veche" și cu cele ale altor așezări înființate în același timp (Glodeanu Sărat și Glodeanu-Cârlig). În următorii ani, satul a crescut, aici stabilindu-se unii mocani transilvăneni, formând partea satului denumită "Ungureni". În trecut, a făcut parte din fostul județ
Glodeanu-Siliștea, Buzău () [Corola-website/Science/316390_a_317719]
-
Italia, Albania, Șerbia, Grecia, Bulgaria și România și o cifră de afaceri a Butan Gas România estimată la circa 70 de milioane de euro), din grup face parte acum și Romconstruct Top, companie achiziționată pentru dezvoltarea unui parc eolian în Siliștea, Constantă.
Veronica Drăgan () [Corola-website/Science/322455_a_323784]
-
draniță provenind de la o casă din sat. Ploile din vara anului 2010 au dus însă la inundarea sitului și la deteriorarea acoperișului de draniță care proteja fundațiile acestui monument istoric. În prezent, ansamblul curții boierești a lui Giurgiu de la Volovăț-"Siliște” se află la o distanță de circa 100 m sud-est de biserica medievală actuală. El este înscris pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava sub codul SV-I-s-B-05444, fiind format din două obiective: În locul bisericii de lemn, Ștefan cel Mare a
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
astăzi satul Mitocu Dragomirnei și Mănăstirea Dragomirna erau niște vechi seliști pustii, satul Dragomirești și „locul pustiu Ungurașii”. Printr-un uric din 24 februarie 1587, domnitorul Petru Șchiopul i-a dăruit diacului Ilie Crimcovici („Ilie diiacu, fiul Crimcoae din Suceava") siliștea Ungurașii, aflată pe apa Sucevei. El a fost răsplătit pentru ajutorul credincios oferit domnitorului în lupta cu năvălitorii cazaci. Pe aceste locuri se așezaseră câțiva călugări care clădiseră un schit de lemn. Diacul (scriitor de cancelarie la curtea domnească) Ilie
Biserica Dragomirna Mică () [Corola-website/Science/325435_a_326764]
-
și cornului în eneolitic. Faza Cucuteni B: ceramică descoperită la Poduri, Ghelăiești,Bodești; vatră cruciform Poduri- Dealul Ghindaru, vase descoperite la Târgu Ocna, Bodești, topoare din aramă, metalurgia aramei în eneolitic, stațiuni cu descoperiri aparținând culturii Costișa-Borlești,Costișa,Cucuieți,Lunca, Siliștea.
Muzeul de Istorie și Arheologie din Piatra Neamț () [Corola-website/Science/325456_a_326785]
-
încă din cele mai vechi timpuri. Dovadă stau mărturiile arheologice găsite în zona ,Seliște” - și anume bucăți de chirpic și zgură metalică, alături de fragmente ceramice aparținând culturilor Poienești - Lukasovka , Stâna de Mureș încă din Evul-Mediu. De altfel, și toponimul "Seliște/siliște" face referire la un loc pe care a fost așezat mai demult un sat; vatra satului. În zona ,Lan”, la jumătatea terasei superioare a răului Suceava, pe drumul ce face legătura între drumul județean DJ 208 Suceava - Bosanci și sat
Ipotești, Suceava () [Corola-website/Science/324914_a_326243]
-
scutite de bir, care nu sunt menționate, precum preoții, văduvele, nevolnicii, etc. În acele vremuri, între anii 1764 - 1790, datorită prigoanei pornite împotriva ortodocșilor din Ardeal privind încercarea de catolicizare a românilor , mare parte din locuitorii din Țară Bârsei, Brețcu, Siliștea Sibiului, Sadova Câmpulungului, Vrancea precum și de pe Valea Bârgăului, au lăsat totul (case, averi) și au plecat cu familiile și turmele lor spre Moldova, atrași fiind de întinsele plaiuri, de apele bune și de vetrele de sat străjuite de codri de
Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/324503_a_325832]
-
păduri ale Teleormanului. Cuvântul teleorman, după cum am văzut e de origine cumană, un popor turcic, deli-orman însemnând La începuturi oamenii au început să pălăngească ( să taie) aceste păduri seculare (vezi satul Palanga) și au făcut poene (vezi satul Poeni) sau siliști ( numai în Dobrogea sunt 85 de Siliști), iar la noi vezi satul Siliștea Gumești, Siliștea-Grozii, poene pe care creșteau flori mirositoare (Vezi satul Miroși), făcându-și bordeie și ocupând în jurul lor câteva prăjini de pământ, pentru a înjgheba câte-o mică
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
văzut e de origine cumană, un popor turcic, deli-orman însemnând La începuturi oamenii au început să pălăngească ( să taie) aceste păduri seculare (vezi satul Palanga) și au făcut poene (vezi satul Poeni) sau siliști ( numai în Dobrogea sunt 85 de Siliști), iar la noi vezi satul Siliștea Gumești, Siliștea-Grozii, poene pe care creșteau flori mirositoare (Vezi satul Miroși), făcându-și bordeie și ocupând în jurul lor câteva prăjini de pământ, pentru a înjgheba câte-o mică gospodărie. Aceste câteva prăjini de pământ erau
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Râca-Nouă se dublase, față de populația din Râca-Veche. După mutarea tuturor locuitorilor din satul Râca-Veche în satul Râca-Nouă, este rândul acestui sat nou să se numească Râca-Veche, deoarece, ca urmare a măririi natalității și a venirii altor locuitori din alte localități (Siliște, Bucov, Popești, Palanga și din Moldova), s-a format la sud de Râca-Veche satul Râca-Nouă, denumire ce se menține și în prezent. În anul 1853 satul se afla împărțit în două Râca-Veche din Strâmba se numea Odaia-Veche cu cca. 40-50
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
întâlnită și într-un act emis de Tribunalul Județului Vlașca cu nr. 8999 din 1875 prin care erau autorizați frații Rosti să facă hotarele moșiei Vișina cu grupurile numite: Oboranii de Sus, Oboranii de Jos, Rusească și Chezăreasca, Oboranii de Siliște. În această carte de stabilire a hotarelor, sus numiții proprietari, cumpărători ai moșiei clucerului Ion Arienuț și alte șfori de moșie de la diverși moșneni din Vișina, în număr de 79, însumau o suprafață de 460 stânjeni. Proprietarii se plângeau de
Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324835_a_326164]
-
comunității, din lemn sau vălătuci. Chestionarele arheologice întocmite la inițiativa lui Alexandru Odobescu la începutul secolului al XIX-lea amintesc două altare de biserică, aflate în stare de ruină, în satul Hărpășești. Un asemenea altar se afla pe locul numit Siliște, la sud de Hărpășești, unde se presupune că era vechiul sat Mitoc (sat de clăcași), celălalt se afla în estul satului pe locul fostului sat Todirești. Biserica "Sf. Împărați Constantin și Elena" din Hărpășești a fost zidită de boierul George
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hărpășești () [Corola-website/Science/322126_a_323455]