9,754 matches
-
mai adâncă a muncii, prin oferirea unor posturi de muncă tot mai simple, mai ușor de învățat și de controlat. Creșterea nivelului profesional, social-cultural și economic al colectivității, ridicarea, în consecință, a aspirațiilor privitoare la sfera muncii fac principiul muncii simplificate tot mai puțin adecvat. O soluție mai potrivită cu noile condiții o reprezintă, în consecință, promovarea unui nou tip de organizare a muncii, bazat pe principiul muncii îmbogățite. Analizând migrația, Dumitru Sandu (1984) sugerează mai mulți factori determinanți, cum sunt
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ușorsubstituibili, a căror putere politică era mai redusă din această cauză (Form, 1980). Specialiștii care promovează o reorganizare a procesului productiv pe principiile muncii îmbogățite sugerează, implicit sau explicit, că sistemul taylorist de organizare a muncii, bazat pe principiul muncii simplificate și care a dus la o diviziune extremă a muncii, nu reprezintă o etapă necesară în logica evoluției tehnologiei. Ea a fost impusă mai degrabă de logica unui anumit tip de organizare socială. L.E. Davis (1971) argumentează, de pildă, că
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mult prea dificile, apare o tendință de evadare din realitate, caracteristică esențială a modelului birocratic. Centralizarea accentuată și crearea de norme generale și impersonale reprezintă tehnici tipice de evadare din realitate a organizațiilor, strategii de acțiune pe baza unei definiri simplificate a realității. Sociologia actuală prezintă de cele mai multe ori însă o abilitate scăzută de a lua în considerare, într-o explicație complexă unitară, atât factorii obiectivi, cât și cei subiectivi care prezidează dinamica fenomenelor sociale. Capitolul de față nu și-a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
al ideologiei, în acest sens particular, este de ordin cognitiv, epistemologic: cunoașterea comună, cât și cea teoretică speculativă nu au instrumente suficient de puternice pentru a descifra mecanismele și legile care guvernează procesele sociale; de aceea, ele oferă o imagine simplificată, naivă, falsă a acestora din urmă. În acest sensparticular, știința (și deci și ideologia) este structural diferită de ideologie. Ea este o conștientizare nonideologică, adică științifică, adecvată a procesului istoric. În sensul său general - concepție a unei clase sau grup
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acest caz, ea determină selectarea unei alternative sau a alteia. Interesele burgheziei au dus, în prima fază de dezvoltare a capitalismului, la opțiunea pentru un mod ierarhic autoritar de organizare a întreprinderilor, la opțiunea pentru organizarea muncii pe principiul muncii simplificate etc. Schimbările sociale care au avut loc în ultimul timp fac ca aceeași structură de interese să tindă spre preferarea unor modalități mai democratice de conducere a întreprinderilor și organizarea muncii pe baza principiului muncii îmbogățite. Această opțiune decurge din
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de cercetare difuzate în masa sistemelor, documentare, mass-media, discuții particulare. Sunt difuzate mai multe tipuri de cunoștințe. În primul rând, modelele teoretice. În constituirea și funcționarea sistemelor sociale, actorii acționează pe baza unor „teorii”. Acestea sunt cel mai adesea imagini simplificate sau chiar eronate („mituri”). Corectarea acestor „teorii” comune și înlocuirea lor cu teorii cu un grad mai ridicat de elaborare și adecvare sunt de natură să producă modificări majore în însuși comportamentul sistemelor. Una dintre problemele cruciale ale organizării și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
deci de tipul de tehnologie sau de mediu în care acționează o organizație, sociologul va recomanda un anumit tip de organizare. Promovareaunor modalități de organizare a muncii fundate pe principiul muncii îmbogățite, în locul celei bazate pe principiul taylorist al muncii simplificate, reprezintă un alt caz în care specialistul propune un nou mod de organizare în raport cu cel existent. Toate aceste exemple sunt cazuri despre ceea ce se poate numi terapie directivă. Sociologul direcționează sistemul social într-un anumit sens; îl orientează spre asimilarea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
evenimentele istorice. Figura 13.4. Schema determinării comportamentului Explicația științifică ar trebui să lege evenimentul în cauză de o serie de factori obiectivi. Inexistența unui model teoretic care să ne ajute să realizăm acest lucru obligă la găsirea unei modalități simplificate. Să reluăm schema determinării comportamentului expusă mai înainte. Condițiile obiective determină acțiunea, conștiința fiind într-o măsură mai mare sau mai mică un „vehicul” al acestei determinări. Dacă nu putem să stabilim variatele condiții obiective care acționează și mai ales
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
soiul a va cel mai bun. Dacă,dimpotrivă, această lună va fi secetoasă, soiul b va fi preferabil. Pentru o decizie certă în mod absolut, universul trebuie să fie principial complet predictibil. Există situații în care se utilizează o variantă simplificată a procesului de decizie cert de acest tip. În loc de a se formula mai întâi toate soluțiile posibile, de a se evalua fiecare în parte și de a se ierarhiza pentru a fi identificată soluția cea mai bună, se pot utiliza
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
bază, să se ierarhizeze soluțiile satisfăcătoare. Peste limita satisfăcătorului (și ea vag, incert definită), o soluție devine acceptabilă. Procesul decizional nu este aici orientat spre căutarea unei soluții cât mai bune. După cum se poate observa, strategia satisfăcătorului reprezintă un proces simplificat, prescurtat de decizie. Unele faze, dificil de realizat în condiții de incertitudine ridicată, ca, de exemplu, investigarea alternativelor, evaluarea și ierarhizarea lor, tind să fie eliminate. Prima problemă care se ridică în mod firesc este: cum putem evalua strategia satisfăcătorului
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
distincte: fie spre un proces decizional complet, cum este cel cerut de modelul analitic, asumând incertitudinea și căutând să o reducă cu mijloace cognitive, fie spre absorbția incertitudinii cu mijloace artificiale. Datorită faptului că strategia satisfăcătorului reprezintă un proces decizional simplificat, iar pentru a fi stabilă, ea trebuie să recurgă inevitabil la mecanisme artificiale de absorbție a incertitudinii, sistemele care o utilizează vor fi caracterizate în final printr-un nivel de incertitudine subiectivă sensibil mai scăzut decât cel care practică strategia
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
rămâne în casa de copii, cât și în cea a înfierii de către familia în discuție. Formulată în acești termeni, problema devine practic insolubilă, chiar dacă aș fi un specialist de vârf înprobleme de familie și educație. Ea poate fi însă drastic simplificată. Pornescînprimul rând de la ipoteza generală că evoluția unui copil într-o familie normală este mai bună (statistic) decât într-o casă de copii. Apoi, utilizez o serie de norme care îmi aproximează capacitatea unei familii de a asigura o educație
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Lazarus, această grilă subliniază rolul preponderent al variabilelor intermediare ale organismului între stimul și comportament manifest. Acesta este considerat doar în sensul restrâns de comportament motor. Partea diacronică include date anamnestice heterogene. Cercul vicios Cungi a propus o analiză funcțională simplificată a situației problemă, care poate fi utilizată de către terapeut sau de către subiect pe parcursul tratamentului. Grila sa de cercuri vicioase nu separă decât secvența: situația declanșatoare, cognițiile, emoția, comportamentul și consecințele. Figura 2. Grila cercului vicios 1. Situație declanșatoare 5. Consecințe
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Acesta este momentul în care terapeutul îi completează tratamentul cu prescrierea unor ședințe de grup. Grupul de expunere Descrierea generală a grupurilor de expunere Grupurile corespund formatului stabilit de echipa lui Heimberg, adică centrate pe expunere, întărite cu ajutorul tehnicilor cognitive simplificate dar sistematice (sondaje cognitive, gânduri alternative). Grupul este format dintr-un număr de șase până la opt pacienți. Sedințele durează de la două ore până la două ore și jumătate și sunt săptămânale. Se organizează un număr de 14 ședințe: - o ședință de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Gwen Pornind de la acest inventar, terapeutul dezvoltă o teorie holistică care integrează, într-o manieră sinoptică, problemele identificate și relațiile ipotetice dintre acestea. Iată o imagine de ansamblu a situației, necesară stabilirii unui plan de acțiune. Figura 2. Teoria holistică simplificată a comportamentelor problemă ale lui Gwen Bulimie Depresie Alcool Mutilări Analiza funcțională a bulimiei lui Gwen Pe baza evaluării clinice, terapeutul inițiază o analiză funcțională a comportamentelor bulimice ale lui Gwen. Figura 3. Analiza funcțională a comportamentelor bulimice ale lui
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ar putea teme de matematică. S-ar putea ca unii studenți să fi fost atrași de domenii ale științelor sociale tocmai ca să scape de grafice și formule. Sper să demonstrez în aceste cursuri că formatizarea abstractă reprezintă doar un mod simplificat de a exprima noțiuni elementare de bun-simț. Aceasta ajută doar la clarificarea viziunii și permite în continuare derivarea de propuneri într-un mod consistent cu principiile raționamentului logic. Foarte curând veți deprinde această manieră de exprimare și o veți găsi
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
excelență, granițele disciplinare și dezvoltă, mai ales În ultima vreme, o linie a comprehensiunii În cercetările efectuate. În plus, nu trebuie să uităm că la noi În țară, din perspectiva așa-zis marxist-leninistă, raționalismul a fost promovat Într-o formă simplificată, adeseori primitivă, fiind tradus În voluntarisme puerile, generând exuberanță și entuziasm celor mai ignoranți dintre sociologi. Or, toată lumea știe că raționalismul voluntarist sfârșește Întotdeauna prin a substitui realitatea dată prin una reconstruită subiectiv. Nu Întâmplător Francis Bacon promova un principiu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
diploma respectivă, pe care cei avizați o recunosc ca fiind falsă, iar cei mai puțin cunoscători o admiră odată cu recunoașterea „înaltei calificări” a posesorului. Tabelul 5.5.c prezintă această tipologie într-o formă pe cât de sintetică pe atât de simplificată. O vom dezvolta însă imediat. Tabelul 5.5.c. O tipologie a furnizorilor de învățământ superior Categorii de furnizori Tipuri de furnizori Componente Statut academic Statut comercial I. Câmp universitar național 1. Instituții de învățământ superior (IIS) publice Universități Institute
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
alocarea drepturilor de proprietate intelectuală. Lista poate fi desigur extinsă. Totuși, preferăm acum să prospectăm mai atent cele trei tipuri de universități în forma unor constructe ideale, nicăieri existente ca atare, dar prezente în variante mai mult sau mai puțin simplificate. Pentru a explora această nouă tipologie a universităților, propun un set de dimensiuni, după cum urmează: 1. Organizarea instituțională a cunoașterii academice, a producerii (cercetare), transmiterii și reproducerii ei (instruire, transfer cognitiv și tehnologic). 2. Finanțare: surse și gestionare. 3. Studenți
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
constă în prezentarea într-o formă accesibilă a ideilor, în urmărirea permanentă a scopului explicit de creare a unei baze teoretice pentru scopuri practice. Versiunea lui M. este departe de a fi o simplă traducere. Adaptarea se face prin definiții simplificate sintetic, prin folosirea unui sistem de referințe cunoscut cititorului român, prin numeroase reliefări și concluzii personale în legătură cu sensurile și utilitatea învățăturilor. Elimină pasajele prolixe și intercalează, unde i se pare potrivit, fragmente din alte lucrări. Dar efortul cel mai mare
MICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288108_a_289437]
-
nota că: Dintre toate amenițările care apasă asupra diversității de astăzi în Europa, cea mai regretabilă cu putință poate să fie cea lingvistică. Singura soluție credibilă evocată în prezent ar fi introducerea unei limbi de comunicare foarte simplă (esperanto, latina simplificată sau alta), care să permită schimburile europene fără să se substituie limbilor naționale sau regionale, nu a făcut obiectul niciunui studiu serios la scară europeană. Mai importantă însă decât chestiunea lingvistică este voința de a face din Europa viitoare un
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
c) nivelul aspirațiilor personale și profesionale; d) nivelul de echitate perceput de către candidați pe baza relației existente între contribuția care li se solicită, ca investiție psihologică în desfășurarea activității didactice, și remunerația globală oferită. Traducând această ipoteză într-o formulă simplificată, putem stabili relația următoare: S = f (Na, Va, Ic-r), unde S = satisfacția, Na = nivelul aspirațiilor, Va = valoarea atracțiilor, Ic-r = concordanța dintre investiția (contribuția) profesională și remunerația globală. Văzută sub acest aspect, selecția unui candidat pentru profesiunea didactică poate îmbrăca o
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
discuții despre: - elementele de bază necesare demnității umane; - importanța drepturilor civile și politice și a drepturilor sociale și economice; - obligațiile guvernelor privind drepturile sociale și economice. Materiale: - coli mari de hârtie, carioci, culori, acuarele; tablă și cretă; - fotocopii după versiunea simplificată a Declarației Universale a Drepturilor Omului, chestionare, situații de analizat. Bibliografie: Repere, manual de educație pentru drepturile omului cu tineri - Consiliul Europei; Mihai Delcea, Anda Maxim, Human Rights - My Rights, cavallioti, 200; note de curs „Predarea Drepturilor Omului în Școli
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
aflăm în fața unei lumi respingătoare mai degrabă pentru că așa ne informează naratorul. Dar el nu ne oferă și descrierea propriu-zisă, în cheie naturalistă - adică probele. Precum un filtru, perspectiva lui Marlowe îngăduie să ajungă la cititor o realitate deja epurată, simplificată, cântărită și catalogată. Există un avantaj în această strategie bazată pe control excesiv și pe limitarea drastică a accesului la substanța conflictului: martorul - adică cititorul - se simte legitimat în încercarea de a-și face propria selecție și a-și arăta
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
lipsească încă un asemenea gen artistic. Ar fi greșit să se creadă că realitatea noastră sovietică nu oferă material pentru satiră. Noi avem nevoie de Gogoli și de Scedrini sovietici». Nu trebuie să limităm aceste pătrunzătoare observări numai la genul simplificat ce se chemă «satiră». Ele sunt valabile la literatura de cunoaștere în general. Având în vedere și necesitatea conflictului, ca o rezultantă a contradicțiilor din viața socială, scriitorul trebuie în mod obligatoriu să sublinieze caracterele pozitive prin caracterele negative și
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]