5,222 matches
-
de loc, sociativ sau de excepție și chiar pe aceea de element predicativ suplimentar. Constatând că elementul predicativ suplimentar „poate determina orice nume cu orice funcție sintactică în propoziție”, V. Hodiș conchide că referirea elementului predicativ suplimentar „la anumite funcții sintactice se autodizolvă ca problemă. Această categorie sintactică poate fi descrisă ca parte de propoziție ... care determină un nume și un verb...” (art. cit., I, p. 487). În felul acesta, comparând elementul predicativ suplimentar cu celelalte părți secundare de propoziție, autorul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
chiar pe aceea de element predicativ suplimentar. Constatând că elementul predicativ suplimentar „poate determina orice nume cu orice funcție sintactică în propoziție”, V. Hodiș conchide că referirea elementului predicativ suplimentar „la anumite funcții sintactice se autodizolvă ca problemă. Această categorie sintactică poate fi descrisă ca parte de propoziție ... care determină un nume și un verb...” (art. cit., I, p. 487). În felul acesta, comparând elementul predicativ suplimentar cu celelalte părți secundare de propoziție, autorul subliniază că elementul predicativ suplimentar ,,are doi
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
aud. sau stă, în același timp și înaintea subiectului: Zgomotoși copiii vin. Vom observa că, în cazul când zgomotoși ar fi atribuit pur și simplu al substantivului copiii, ar trebui articulat (în locul substantivului copiii): zgomotoșii copii. Din punct de vedere sintactic se pot face asupra atributul predicativ următoarele observații. 1. În propoziție: a) Regentul nominal al atributului predicativ - care trebuie să stea în N. sau în Ac. obiect direct al propoziției: Zgomotoși copiii vin. Aceeași regulă se aplică și în cazul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Să-i găsim sănătoși pe toți cei care au plecat. Să plecăm de la Eminescu: Cum veniră se făcură toți o apă și-un pământ.( Scrisoarea III, p. 45, op. cit.) Schimbând structura gramaticală a frazei de mai sus (nerespectând limitele sinonimiei sintactice), putem exprima aceeași realitate istorică, evocată cu dreptate de poet: Se făcură toți o apă și-un pământ cei care veniră., frază în care am introdus subiectiva cei care veniră pe care o determină atributul predicativ toți, prezent chiar și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
veniră., frază în care a trebuit să punem virgula după toți, pentru a sublinia prin intonație că el aparține propoziției principale, care stă înaintea subiectivei. Ca să accentuam și mai tare importanța pe care o are toți în frază, ca valoare sintactică, putem zice chiar: Toți, se făcură o apă ș-un pământ cei care veniră. Adică: cei care veniră, fă nici o explicație, se făcură o apă ș-un pământ. Așadar, prin punctuație, arătăm că dăm cuvântului toți, intonația ce se cuvine
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
poate fi o întreagă propoziție - cu condiția ca această propoziție să determine obiectul direct al propoziției regent: El vede patria-nainte-i așa cum e,cum n-a mai fost. „Atributiva predicativă nu poate determina subiectul regentei, pentru că în această poziție sintactică ea devine mai totdeauna o predicativă, dacă nu o circumstanțială de mod”: Patria se vede așa cum n-a mai fost; sau: Patria se arată așa cum n-a mai fost niciodată (predicative). Patria noastră este iubită astăzi de popor așa cum n-
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Povești populare din Banat, p. 69) În exemplul de mai sus, propoziția de cum fusese este o indirectă; ar putea fi și comparativă: ... și-l lăpădă tot așa de frumos cum fusese înainte. b) Atributiva predicativă Preocupându-se de această funcție sintactică la nivelul frazei, Gh. N. Dragomirescu ia în discuție o comunicare în care apare „prolepsa” (,,procatalepsa”), aceasta constând în limba greacă în anticiparea subiectului unei subordonate sub formă de complement direct în principală. Construcția respectivă există și în română, o
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
p. 237) și propune ca această comunicare (notată cu 3) să fie analizată în comparație cu comunicarea fetița devine voioasă (notată cu 2) și cu comunicarea fetița este voioasă (notată cu 1). Procedând astfel, autorul constată în aceste trei comunicări „două fapte sintactice constante: a) acordul adjectivului cu subiectul, fapt pentru care trimite la atribut, și b) prezența unui verb mijlocitor, prezență prin care adjectivul este împiedicat de a fi atribut propriu-zis, punându-l în postura unui «atribut mijlocit», care nu este altceva
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
verb mijlocitor, prezență prin care adjectivul este împiedicat de a fi atribut propriu-zis, punându-l în postura unui «atribut mijlocit», care nu este altceva decât nume predicativ, recunoscut unanim pentru cazurile de tipul 1 și 2. Pe lângă cele două fapte sintactice constante, se mai constată și un fapt variabil de ordin semantic; tăria lexicală a verbului mijlocitor” (art. cit., p. 237). Judecând în felul acesta, autorul ajunge la concluzia că ,,neexistând... nici o altă deosebire între cele trei situații decât tăria lexicală
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
faptului că în general terminologia de specialitate are caracter convențional. Plecând de la faptul că la terminologia de specialitate creată recent se pune și problema capacității de sugerare a realității avute în vedere, considerăm că denumirea cea mai convenabilă pentru funcția sintactică în discuție este aceea de funcție sintactică cu dublă subordonare simultană la nivelul propoziției și propoziție dublu subordonată simultan la nivelul frazei. III.11 Complementul predicativ al obiectului Complementul predicativ al obiectului și predicativul suplimentar au numeroase trăsături în comun
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
are caracter convențional. Plecând de la faptul că la terminologia de specialitate creată recent se pune și problema capacității de sugerare a realității avute în vedere, considerăm că denumirea cea mai convenabilă pentru funcția sintactică în discuție este aceea de funcție sintactică cu dublă subordonare simultană la nivelul propoziției și propoziție dublu subordonată simultan la nivelul frazei. III.11 Complementul predicativ al obiectului Complementul predicativ al obiectului și predicativul suplimentar au numeroase trăsături în comun fiind compliniri de tip predicativ. Se deosebesc
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de semantica și sintaxa lui internă, în timp ce predicativul suplimentar este una nematricială, dobândită contextual. Complementul predicativ al obiectului apare obligatoriu în vecinătatea verbelor atributive, în timp ce predicativul suplimentar, nefiind implicat obligatoriu în semantica și sintaxa verbului - centru, ajunge, accidental, prin reorganizări sintactice, în vecinătatea acestuia. Astfel, a denumi și a desemna cer obligatoriu o complinire predicativă; a lua de / drept, pentru a actualiza sensul „a atribui o identitate falsă”, are nevoie în mod necesar de vecinătatea unui complement predicativ al obiectului, devenit
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
este inteligent., Părinții vor / doresc ca el să fie medic.). Prin reorganizare și elipsă în locul unei structuri bipropoziționale, apare o construcție „condensată”, cu un singur predicat al enunțării, verbele în discuție atașându-și o determinare exterioară, care provine din componența sintactică a subordonatei (Profesorii îl consideră / îl cred inteligent., Părinții îl vor / îl doresc medic.). „Complementul predicativ al obiectului, funcție cerută de un centru verbal atributiv, noncopulativ, reprezintă o clasă de substituție având ca termen prototipic substantivul neprepozițional cu o formă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
ultimele decenii, o dată cu punerea în aplicare a metodei generativ-transformaționale, s-a făcut un salt calitativ în interpretarea părților de propoziție. Comportamentul structurilor cu verbe impersonale dovedește că avem a face cu regenți verbali capabili să primească un determinant cu funcția sintactică de dublă subordonare simultană. Ca și celelalte tipuri de dubli subordonați simultan, cel cu raportare la un verb impersonal se manifestă în structura de suprafață, ca rezultat al amalgamării celor două propoziții din structura de adâncime (de bază). „Procesul de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
care dublu subordonat simultan să fie un substantiv sau un gerunziu. După cum am observat, majoritatea verbelor impersonale (cu excepția verbelor a trebui, a merita și a urma) se pot combina cu diverse clase morfologice care ocupă, în astfel de structuri, funcția sintactică cu dublă subordonare simultană. Dublul subordonat simultan din tiparul cu verb impersonal este exprimat, de cele mai multe ori, printr-un participiu pasiv sau adjectiv. Privite sub aspect sintactico-semantic, verbele impersonale denotă o apropiere de verbele reflexiv pasive. Această tangență este vădită
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
După cum am observat, cele două structuri (de la nivelul de adâncime și de la suprafață) sunt, din punct de vedere gramatical, la fel de corecte. Facultatea de liberă alegere între construcția de bază și cea cu dublul subordonat simultan evidențiază funcționarea fenomenului de sinonimie sintactică. Faptul că aceasta din urmă se prezintă într-o formă concisă, explică caracterul ei predominant în limbă. În limba română actuală, construcția cu dublul subordonat simultan raportat la un verb impersonal este uzuală și frecvent întâlnită, în special, în limbajul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
urmă se prezintă într-o formă concisă, explică caracterul ei predominant în limbă. În limba română actuală, construcția cu dublul subordonat simultan raportat la un verb impersonal este uzuală și frecvent întâlnită, în special, în limbajul gazetăresc. CAP. V FUNCȚIA SINTACTICĂ CU DUBLĂ SUBORDONARE SIMULTANĂ V.1 Funcția sintactică cu dublă subordonare simultană Afirmam în capitolul anterior că subordonatul cu dublu regent simultan este o parte secundară de propoziție care privește numele, dar este exprimat în același timp prin intermediul verbului însoțit
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
caracterul ei predominant în limbă. În limba română actuală, construcția cu dublul subordonat simultan raportat la un verb impersonal este uzuală și frecvent întâlnită, în special, în limbajul gazetăresc. CAP. V FUNCȚIA SINTACTICĂ CU DUBLĂ SUBORDONARE SIMULTANĂ V.1 Funcția sintactică cu dublă subordonare simultană Afirmam în capitolul anterior că subordonatul cu dublu regent simultan este o parte secundară de propoziție care privește numele, dar este exprimat în același timp prin intermediul verbului însoțit, având, așadar, doi regenți: unul verbal și altul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cu substantivul și deci nu e atribut. Pentru adjectivul așezat după substantiv există o marcă negativă în imposibilitatea folosirii articolului demonstrativ cel, cea, cei, cele. Dacă în exemple ca: Trec zilele voioase și orele surâd. ar exista îndoială asupra funcțiunii sintactice a adjectivului, verificarea se poate face cu ajutorul introducerii articolului demonstrativ ( e evident că nu e vorba de zilele cele voioase,ci de zile care trec voioase). Dintre prepozițiile folosite specifice pentru dublul subordonat simultan sunt drept, de și ca . Celelalte
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
vorbit și despre posibilitatea subordonatului cu dublu regent simultan de a avea, în calitate de regent, un verb impersonal. Regent nominal poate fi substantiv sau construcții echivalente ( sintagme/articol adjectival +adjectiv/ propoziții), apoi pronume și numeral. Regentul nominal poate avea orice funcție sintactică. Uneori acesta este implicit. Așadar conținutul subordonatului cu dublu regent simultan privește numele, dar este exprimat în același timp prin intermediul verbului însoțit; în felul acesta el apare drept o parte secundară de propoziție cu dublă subordonare simultană. Aceste aspecte sunt
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
secundară de propoziție cu dublă subordonare simultană. Aceste aspecte sunt reliefate de către diverșii cercetători ai acestei teme, indiferent de ce denumire are subordonatul cu dublu regent simultan, precum: Mioara Avram, Maria Rădulescu, Silvia Niță etc. . Am realizat o prezentare a relațiilor sintactice în primul capitol, intitulat „Probleme de sintaxă a limbii române actuale - Relații sintactice”, unde am scos în evidență denumirile raporturilor sintactice date de către diverși autori, respectiv, relație de coordonare, subordonare, incidență, apozitivă. Capitolul al doilea continuă cu sublinierea celor mai
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cercetători ai acestei teme, indiferent de ce denumire are subordonatul cu dublu regent simultan, precum: Mioara Avram, Maria Rădulescu, Silvia Niță etc. . Am realizat o prezentare a relațiilor sintactice în primul capitol, intitulat „Probleme de sintaxă a limbii române actuale - Relații sintactice”, unde am scos în evidență denumirile raporturilor sintactice date de către diverși autori, respectiv, relație de coordonare, subordonare, incidență, apozitivă. Capitolul al doilea continuă cu sublinierea celor mai relevante aspecte legate de raportul de dublă subordonare simultană, capitol intitulat „Raportul de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
subordonatul cu dublu regent simultan, precum: Mioara Avram, Maria Rădulescu, Silvia Niță etc. . Am realizat o prezentare a relațiilor sintactice în primul capitol, intitulat „Probleme de sintaxă a limbii române actuale - Relații sintactice”, unde am scos în evidență denumirile raporturilor sintactice date de către diverși autori, respectiv, relație de coordonare, subordonare, incidență, apozitivă. Capitolul al doilea continuă cu sublinierea celor mai relevante aspecte legate de raportul de dublă subordonare simultană, capitol intitulat „Raportul de dublă subordonare simultană”. În capitolul al treilea sperăm
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
capitol intitulat „Raportul de dublă subordonare simultană”. În capitolul al treilea sperăm că am reușit a selecta și sublinia cele mai interesante teorii legate de unele denumiri atribuite subordonatului cu dublu regent simultan, capitolul având titlul de „Teorii privind funcția sintactică cu dublă subordonare simultană - Propoziția dublu subordonată simultan”. Al patrulea capitol, „Dublul subordonat simultan și verbele impersonale” se află sub semnul unei analize aprofundate privind posibilitatea subordonatului cu dublu regent simultan de a avea, în calitate de regent, un verb impersonal. În
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Propoziția dublu subordonată simultan”. Al patrulea capitol, „Dublul subordonat simultan și verbele impersonale” se află sub semnul unei analize aprofundate privind posibilitatea subordonatului cu dublu regent simultan de a avea, în calitate de regent, un verb impersonal. În ultimul capitol, intitulat „Funcția sintactică cu dublă subordonare simultană”, am încercat a reliefa datele concrete despre funcția cu dublă subordonare simultană, și anume, prin ce se exprimă, elemente de relație - la propoziția dublu subordonată simultan -, prepoziții care însoțesc această funcție sintactică, topica și punctuația, precum și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]