1,917 matches
-
apar ca și colecții hiperdense, în cazul HE subacute și cronice, densitatea colecției variază în funcție de stadiul de degradare a hemoglobinei, izodensă cu parenchimul cerebral în HE subacut și hipodensă față de parenchimul cerebral în stadiul cronic. Când HE este urmarea unui sinus venos lezat, acesta se poate întinde supra și subtentorial, iar când este implicat sinusul longitudinal superior (SLS), HE poate să apară extins pe ambele emisfere cerebrale, situație întâlnită mai ales la copii (fig. 3.11 a-e). Atunci când există implicarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
în funcție de stadiul de degradare a hemoglobinei, izodensă cu parenchimul cerebral în HE subacut și hipodensă față de parenchimul cerebral în stadiul cronic. Când HE este urmarea unui sinus venos lezat, acesta se poate întinde supra și subtentorial, iar când este implicat sinusul longitudinal superior (SLS), HE poate să apară extins pe ambele emisfere cerebrale, situație întâlnită mai ales la copii (fig. 3.11 a-e). Atunci când există implicarea arterei meningee mijlocii în producerea HE sau pacientul prezintă tratamente cronice cu medicație anticoagulantă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
Examenul clinic are senzitivitatea scăzută (61%), tehnicile imagistice tip angiografia CT-multislice, RMN și angiografia RMN, angiografia Seldinger pe patru vase fiind de real folos [21-23]. FISTULA CAROTIDO-CAVERNOASĂ Fistula carotido-cavernoasă (FCC) reprezintă o comunicare anormală posttraumatică între artera carotidă internă și sinusul cavernos. Fistula este rezultatul unei dilacerări în peretele arterial cauzat de un fragment osos sau în urma undelor de șoc care produc o dilacerare arterială [24,19,20]. Investigația CT și RMN pune în evidență lărgirea venelor de drenaj, în special
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
cauzat de un fragment osos sau în urma undelor de șoc care produc o dilacerare arterială [24,19,20]. Investigația CT și RMN pune în evidență lărgirea venelor de drenaj, în special vena oftalmică superioară și anomalii în mărimea și configurația sinusului cavernos de partea leziunii, comparativ cu sinusul cavernos contralateral (fig. 3.41 a-c) [25,26]. NEURO-IMAGISTICA ÎN PATOLOGIA VASCULARĂ CEREBRALĂ HORIA PLEȘ, MARIANA MARUȘTERI ANEVRISMELE Când există o hemoragie subarahnoidiană (HS) costurile investigațiilor nu mai au nici o importanță vis
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
undelor de șoc care produc o dilacerare arterială [24,19,20]. Investigația CT și RMN pune în evidență lărgirea venelor de drenaj, în special vena oftalmică superioară și anomalii în mărimea și configurația sinusului cavernos de partea leziunii, comparativ cu sinusul cavernos contralateral (fig. 3.41 a-c) [25,26]. NEURO-IMAGISTICA ÎN PATOLOGIA VASCULARĂ CEREBRALĂ HORIA PLEȘ, MARIANA MARUȘTERI ANEVRISMELE Când există o hemoragie subarahnoidiană (HS) costurile investigațiilor nu mai au nici o importanță vis à vis de riscul de a nu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
evidență șunturi arterio-venoase prin fistulă în sistemul venos cerebral. FISTULA CAROTIDO-CAVERNOASĂ Unii autori clasifică fistula carotido-cavernoasă în cadrul fistulelor durale arterio-venoase. Imagistica CT: - CT cerebral nativ este adeseori normal; - examinarea CT cu SDC: poate fi normală sau poate evidenția următoarele aspecte: sinus dural lărgit, ectazia venei oftalmice superioare (în fistula carotido-cavernoasă), vene corticale de drenaj lărgite; - angio-CT poate fi util în evidențierea arhitecturii vasculare. Imagistica RMN: - examen RMN nativ și cu SDC poate evidenția sinus dural lărgit, dilatarea venei oftalmice superioare, vene
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
fi normală sau poate evidenția următoarele aspecte: sinus dural lărgit, ectazia venei oftalmice superioare (în fistula carotido-cavernoasă), vene corticale de drenaj lărgite; - angio-CT poate fi util în evidențierea arhitecturii vasculare. Imagistica RMN: - examen RMN nativ și cu SDC poate evidenția sinus dural lărgit, dilatarea venei oftalmice superioare, vene corticale lărgite; - angio-RMN nativ și post SDC ajută la identificarea arhitecturii grosiere a fistulei (fig. 3.52, 3.53). Recomandări imagistice: de elecție este DSA supraselectivă, dar sunt utile și RMN craniu nativ
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
reprezenta o variantă anatomică de drenaj venos (în majoritatea cazurilor) însă se poate regăsi și în asociere cu cavernomul. Aspect imagistic: „cap de meduză” - vene medulare dilatate (în substanța albă) care drenează printr-un colector venos central larg într-un sinus dural sau profund în vena ependimală. Imagistica CT: - nativ - de obicei normal; pot apărea calcificări dacă se asociază cu cavernomul; evidențierea hemoragiei parenchimatoase dacă vena de drenaj se trombozează spontan [2]; - examinarea CT cu SDC: imagini liniare iodofile ce converg
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
secvențele T1WI, T2WI, FLAIR, DWI, SWI, se urmărește prezența hemoragiei dacă se asociază cavernomul sau dacă vena de drenaj se trombozează; - post SDC se remarcă priza SDC cu aspect stelat ce converge spre un colector venos ce drenează într-un sinus dural sau o venă ependimală; - angio-RMN arteriograma normală; venograma RMN - aspectul de „cap de meduză” (fig. 3.56, 3.57). DSA: aspect de „cap de meduză” în fază venoasă. CAVERNOMUL Este o leziune vasculară benignă cu structură de hamartom, care
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
și în hipotiroidismul primar. Doar dacă prolactina serică ajunge la 100- 150 ng/ml este considerată tipică pentru prolactinom. Nivelul normal de prolactină serică este < 20 ng/ml. Nivelul prolactinei peste 1000 ng/ml este un semn de invazie a sinusurilor cavernoase în aproape toate cazurile. În contrast cu tumorile active hormonal, care se manifestă prin semnele hipersecreției unui anumit hormon, adenoamele nefuncționale se manifestă prin compresiunea sau invazia structurilor adiacente. Astfel ajung la dimensiuni mari până să apară primele semne clinice. Se
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
active hormonal, care se manifestă prin semnele hipersecreției unui anumit hormon, adenoamele nefuncționale se manifestă prin compresiunea sau invazia structurilor adiacente. Astfel ajung la dimensiuni mari până să apară primele semne clinice. Se extind superior în cisterna supraselară, lateral în sinusurile cavernoase și inferior în sinusul sfenoidal. Frecvent apar degenerări chistice și calcificări intratumorale. Hemoragia intratumorală este mai comună macroadenoamelor. Examinarea RMN a devenit de elecție în diagnosticul adenoamelor pituitare și în diagnosticul diferențial de alte tumori. Semnele indirecte sunt: asimetria
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
prin semnele hipersecreției unui anumit hormon, adenoamele nefuncționale se manifestă prin compresiunea sau invazia structurilor adiacente. Astfel ajung la dimensiuni mari până să apară primele semne clinice. Se extind superior în cisterna supraselară, lateral în sinusurile cavernoase și inferior în sinusul sfenoidal. Frecvent apar degenerări chistice și calcificări intratumorale. Hemoragia intratumorală este mai comună macroadenoamelor. Examinarea RMN a devenit de elecție în diagnosticul adenoamelor pituitare și în diagnosticul diferențial de alte tumori. Semnele indirecte sunt: asimetria conturului superior al adenohipofizei și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
embrionar pur este rar întâlnit. Este o componentă a tumorilor germinale mixte. Incidența maximă apare la vârsta de 15 ani și predomină la sexul masculin. Prezintă focare de necroză, incluziuni calcare și este intens captantă de SDC [1]. c. Tumora sinusului endodermal (Yolk sac tumor) are un grad crescut de malignitate cu histologie asemănătoare carcinomului embrionar. Creșterea alfa-fetoproteinei este specifică pentru acest tip tumoral. Sunt tumori heterogene, cu focare de calcificări și chisturi, intens captante de SDC, ce invadează uneori structurile
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
avea origine din celulele plexurilor vasculare, cu localizare tipică în trigonul ventriculilor laterali. CT pune în evidență modificările osoase cum ar fi distrucția osoasă și hiperostoza. MRI este superioară CT-ului în acuratețea diagnostică datorită informațiilor despre vascularizație, invazia în sinusurile venoase și în special în estimarea compresiei sau infiltrării în structurile cerebrale din jur [1,2,3] (fig. 3.87, 3.88). TUMORI ALE NERVILOR CRANIENI ȘI SPINALI a. Schwanomul (neurinomul, neurilemomul) este o tumoră benignă provenită din celulele Schwann
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
Accidentele vasculare cerebrale la pacienții cu diabet zaharat 1. Introducere Boala cerebrovasculară presupune orice anomalie a creierului indusă de un proces patologic al vaselor sanguine: artere, arteriole, capilare, vene sau sinusuri. În vase modificările patologice iau forma ocluziei prin tromb sau embol, sau a rupturii vaselor, rezultând doua procese fiziopatologice: ischemia, cu sau fără infarct cerebral, și hemoragia (1). În populația generală, bolile cerebrovasculare reprezintă a treia cauză de deces, după
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
21). Se închide aproape întotdeauna în primele 3 luni de viață, însă cele cu diametrul > 8 mm nu au tendința de închidere. Riscul de endocardită este foarte scăzut, excepție făcând situațiile în care se asociază anomalii ale valvelor atrioventriculare. DSA sinus venosus - sau cav superior, defectul este înalt situat pe septul interatrial, la nivelul joncțiunii între vena cavă superioară și atriul drept și este asociat aproape întotdeauna cu drenaj aberant al venelor pulmonare superioare drepte în vena cavă superioară. DSA tip
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
venosus - sau cav superior, defectul este înalt situat pe septul interatrial, la nivelul joncțiunii între vena cavă superioară și atriul drept și este asociat aproape întotdeauna cu drenaj aberant al venelor pulmonare superioare drepte în vena cavă superioară. DSA tip sinus coronar - defectul este situat la nivelul sinusului coronar și reprezintă un defect embriologic de coaptare a septului interatrial. FIZIOPATOLOGIE Principala consecință a comunicării interatriale o reprezintă supraîncărcarea circulației pulmonare prin „shunt”-ul stânga-dreapta datorat rezistențelor și presiunilor mai mici din
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
situat pe septul interatrial, la nivelul joncțiunii între vena cavă superioară și atriul drept și este asociat aproape întotdeauna cu drenaj aberant al venelor pulmonare superioare drepte în vena cavă superioară. DSA tip sinus coronar - defectul este situat la nivelul sinusului coronar și reprezintă un defect embriologic de coaptare a septului interatrial. FIZIOPATOLOGIE Principala consecință a comunicării interatriale o reprezintă supraîncărcarea circulației pulmonare prin „shunt”-ul stânga-dreapta datorat rezistențelor și presiunilor mai mici din circulația pulmonară [2]. Mărimea „shunt”-ului se
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
diagnostic și evaluare a DSA. Examinarea bidimensională (2D) permite determinarea localizării și mărimea defectului, precum și impactul hemodinamic asupra AD și VD. Cea mai bună incidență este cea subxifoidiană deoarece septul atrial este aproape perpendicular în această imagine. În DSA tip sinus venosus este obligatorie identificarea venelor pulmonare drepte precum și a venelor cave. Examenul Doppler pune în evidență fluxul prin defect care de obicei este laminar și ușor de evidențiat, dar în cazurile de DSA mic, restrictiv crește velocitatea și turbulența jetului
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
pericard heterolog sau autolog sau diverse materiale sintetice protetice (Dacron, PTFE) [9]. DSA tip ostium secundum se pretează de obicei la închidere prin sutură, rareori fiind necesară utilizarea unui petic. În schimb în DSA tip ostium primum și DSA tip sinus venosus este necesară aproape întotdeauna utilizarea unui petic de reconstrucție a septului prim și respectiv de dirijare a venelor pulmonare superioare stângi în atriul stâng, petic care realizează și închiderea defectului septal [10]. Mortalitatea operatorie este redusă (< 1%) în centrele
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
defectului septal atrial ostium primum, baza petecului fiind aplicată pe planul valvular atrioventricular la nivelul limitei între valva mitrală și cea tricuspidă, iar marginea liberă, semicirculară se suturează la marginea liberă a defectului cu fir monofilament 5/0. La nivelul sinusului coronar, pașii de sutură vor fi aplicați pe valvula mitrală anterioară propriu-zisă și nu pe inelul valvular mitral, pentru prevenirea interceptării nodului atrio-ventricular și țesutului de conducere și evitarea producerii tulburărilor de conducere atrio-ventriculare. Există situații în care în scopul
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
valvula mitrală anterioară propriu-zisă și nu pe inelul valvular mitral, pentru prevenirea interceptării nodului atrio-ventricular și țesutului de conducere și evitarea producerii tulburărilor de conducere atrio-ventriculare. Există situații în care în scopul evitării nodului atrioventricular în prezența unor particularități anatomice, sinusul coronar poate fi încorporat sub petecul de inchidere a DSA urmând să dreneze în atriul stâng. În formele de CAV complet, dificultatea suplimentară a corecției chirurgicale se datorează incompletei delimitări între componenta mitrală și cea tricuspidă a valvei atrio-ventriculare comune
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
este fiziologic. Există o continuitate fibroasă între inelul mitral și cel pulmonar și o discontinuitate între valva tricuspidă și valva aortică - invers decât normal [1]. Există o varietate mare a distribuției arterelor coronare, dar cel mai frecvent, acestea provin din sinusurile aortice care sunt localizate posterior, spre artera pulmonară, sinusul non-coronar fiind de obicei anterior. Alte variante relativ frecvente, sunt artera circumflexă cu originea în artera coronară dreaptă și ostiu coronarian unic, cazuri care adaugă un plus de dificultate corecției chirurgicale
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
și cel pulmonar și o discontinuitate între valva tricuspidă și valva aortică - invers decât normal [1]. Există o varietate mare a distribuției arterelor coronare, dar cel mai frecvent, acestea provin din sinusurile aortice care sunt localizate posterior, spre artera pulmonară, sinusul non-coronar fiind de obicei anterior. Alte variante relativ frecvente, sunt artera circumflexă cu originea în artera coronară dreaptă și ostiu coronarian unic, cazuri care adaugă un plus de dificultate corecției chirurgicale [2]. ANOMALII ASOCIATE Aproximativ 75% dintre nou născuții cu
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
postoperatorie la pacienți atent selectați. Tratamentul aritmiilor este necesar pre-, intra-, și postoperator. DRENAJUL VENOS PULMONAR TOTAL ABERANT (TAPVR) - Incidență 1-5 % din cardiopatii congenitale, - Spectru larg de variații anatomice, fiziologie - hemodinamică și simptome, - Anomalie embriologică prin lipsa de conectare a sinusului venos pulmonar la plămâni, care rezultă în conexiuni și drenaj venos anormal ale celor 4 vene pulmonare la sistemul venos sistemic sau la inimă, la diferite nivele. Sunt descrise 4 tipuri de conectare: - Tip I: Nivel supracardiac, la vena nenumită
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]