1,118 matches
-
ansamblu de abilități personale: a ști, a ști să faci, a ști să fii, a ști să devii. De aceea implică toate formele de comunicare și de manifestare, în general.” Cercetătorul delimitează două categorii de competențe: - directe: competențe lingvistice, discursive, situaționale, paralingvistice; - indirecte: psiholingvistice, intelectuale, sociale, culturale, informaționale; Competența de comunicare este o rezultantă a cunoștințelor, priceperilor, deprinderilor, aptitudinilor, a trăsăturilor temperamentale și de caracter cu care individul este înzestrat în vederea îndeplinirii rolului său social. După cum subliniază L. Șoitu, „termenul
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
țigări înseamnă că dorește să fumeze și dacă vrea să fumeze, caută o încăpere pentru fumători. Trei surse de informații Am identificat astfel trei tipuri de "contexte" din care putem extrage elementele necesare interpretării. Mediul fizic al enunțării sau contextul situațional Cu ajutorul lui putem interpreta unități ca "acest loc", prezentul verbului, "eu" sau "tu" etc. Contextul Este format din secvențele verbale situate înainte sau după unitatea de interpretat. Spre deosebire de enunțurile autonome de tipul "Fumatul interzis", care sînt constituite dintr-o singură
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
la momentul enunțării), în timp ce o conversație se organizează în jurul cuplului EU-TU și al unui prezent ce coincide cu momentul enunțării. Tipologii discursive Tipologiile enunțiative sînt foarte îndepărtate de înscrierea socială a enunțurilor. Pe de altă parte, tipologiile comunicaționale sau situaționale sînt străine funcționării lingvistice variate a textelor. În cazul analizei discursului, ideal ar fi să putem să ne bazăm și pe tipologiile propriu-zis discursive, adică acelea care nu separă caracterizările legate de funcții, de tipuri și genuri discursive și caracterizările
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
funcție) 256 text vs enunț 23, 65, 81, 92, 96 timp 23, 24, 129, 138 tip de desemnare 272, 273 tip de discurs vs gen 72 tipologie a discursului 70 tipologie comunicațională 70 tipologie discursivă 74 tipologie enunțiativă 73 tipologie situațională 71 totală vs parțială (anaforă) V validată (scenă) 108 viitor 138 voi 149, 152 vorbit (stil) 93, 115, 281 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutîndu-vă să economisiți timp și bani. Titlurile
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
o posibilă alterare a capacității de rațiune,mai exact de apreciere a riscurilor și beneficiilor în condițiile unei situații particulare: suferință sau sărăcie extremă, dezechilibru de putere etc. Vulnerabilitatea în aceste două grupuri a fost definită drept „intrisecă” și respectiv „situațională”, sau „absolută” versus „relativă”. Totuși, există probleme și în această clasificare. În primul rând, mulți adulți cu incompetență mentală apreciată legal au totuși capacitatea de a duce la bun sfârșit unele sarcini, iar altele nu. Astfel, ei nu sunt nici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
numai în activitatea de îndrumare și reeducare fonetică. Vocabularul înțeles crește mult mai repede decât cel folosit, mijloacele de comunicare verbală fiind înlocuite cu gesturile, mimica sau cu un anumit cod lingvistic care nu poate fi decodat decât în contextul situațional și numai de către persoanele din preajma copilului. Prin imposibilitatea emisiei consonantice, vorbirea copilului rhinolalic devine neinteligibilă. Frecvența fonemelor afectate este amplu studiată în Capitolul V. Exemplificăm aici numai una din modalitățile de apreciere cantitativă prin extragerea fonemelor vocale și consoane, defectuos
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
înainte de a fi legat de contextul verbal. Dar numai înăuntrul unui context verbal cuvântul poate deveni un mijloc de oglindire a realității și de comunicare. Aceasta corespunde stadiului narațiunii asupra căreia insistă Luria și care constituie o eliberare în raport cu contextul situațional. Inabilitatea copilului rhinolalic în povestire, narațiune, este astfel explicabilă deoarece modificările fonetice ale cuvintelor, se repercutează și asupra contextului verbal. Problematica cercetării noastre subliniază deci relația dintre latura sonoră și semnificația cuvântului la copilul rhinolalic. În ce măsură afectarea laturii sonore - prin
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
două tipuri de fixare: A. internă, care poate să vizeze fie (A1) componentele (= fixare "materială"), fie (A2) "conținutul" unităților "discursului repetat" (= fixare de "conținut"); și B. externă, care derivă din anumiți factori pragmatici și/sau sociolingvistici, putând fi astfel (B1) "situațională" sau (B2) "pozițională"61. Dintre aceste subcategorii, fixarea internă materială (A1) acoperă trei aspecte: stabilitatea ordinii și a relațiilor sintactice dintre componente, stabilitatea realizărilor fonetice și restricțiile selecționale ale "lexemelor" componente. În schimb, fixarea internă de conținut (A2) are în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a relațiilor sintactice dintre componente, stabilitatea realizărilor fonetice și restricțiile selecționale ale "lexemelor" componente. În schimb, fixarea internă de conținut (A2) are în vedere unitatea semantică, i.e., gradul de compozabilitate al unei CFC. Cât privește fixarea externă, aceea de natură situațională (B1) privește capacitatea CFC de a se referi la realitatea extralingvistică și, mai ales, adecvarea anumitor semnificați la anumite situații comunicative și utilizarea anumitor formule fixe pentru a executa acte de vorbire concrete, în timp ce fixarea externă pozițională (B2) are în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
o asemenea formulare a "scenariului" sau "modelului prototipic", care ține cont de structurarea sa "idiomatică" specifică, ne permite să sesizăm cu adevărat modelele cognitive codificate în planul "istoric" al unei limbi, fără a încerca să-i impunem acesteia un cadru situațional de natură "psihologică" sau "experimentală" (așa cum procedează Lakoff și Kövecses). 2.5.2. Pe de altă parte, e de semnalat și că, măcar în mod implicit, câmpul idiomatic al FURIEI conține și o serie de evaluări privind fenomenul desemnat. Chiar
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cele mai răspândite perspective contemporane de abordare a discursului: pragmatica lingvistică. Astfel, tipologia coșeriană a "cadrelor" lingvistice seamănă în chip izbitor cu tipologia "contextelor" pe care o va propune, trei decenii mai târziu, Herman Parret (i.e., context co-textual, existențial/referențial, situațional, acțional și psihologic - v. Elena Dragoș, Introducere în pragmatică, pp. 24-25). 235 Eugeniu Coșeriu, "Determinare și cadru", în Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 323. 236 Idem, "Sobre las categorías verbales ("partes de la oración")" [1972], în Gramática, semántica, universales. Estudios
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de lucruri, o intrigă, o politică, o teorie, psihanaliza, vântul care trece prin copaci toamna, munții din Corsica etc. Cunoaștem lucrurile din lume mai degrabă prin asemenea cadre decât prin argumente logice. Acest mod de cunoaștere poate fi numit cogniție situațională și el constituie modul de a opera al literaturii./ Orice referent numit cu un singur cuvânt poate fi înscris într-un cadru de referință, dacă ne sunt date mai multe detalii despre el./.../ Un câmp de referință (CR) este un
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
reprezentărilor sociale, această variabilă este tratată într-o manieră "obiectivă", „neutră”. Sensul e acesta: contextul este important, dar nu hotărâtor. Ceea ce vreau să prezint, în continuare, este modul în care un anumit context global (social, ideologic), ca și cel concret, situațional, pot determina formarea unor anumite reprezentări sociale, dirijate, "comandate" de specificul acestui context. Despre rolul contextului Moscovici a spus-o primul: reprezentările sociale sunt "aspecte ale mediului social"; ele sunt produse de contextul social, sunt generate în mod colectiv. Reprezentările
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
realitate constrângătoare, un marcaj social, un corpus de norme de conduită care nu dau actorului social nici o șansa să refuze sau să aleagă dintre mai multe alternative. Mă refer la un context social-global, ideologic, ca și la un context imediat, situațional care construiesc împreună o anumită realitate social-istorică, în care-l "învelesc" pe individ, silindu-l să-și însușească anumite soluții cognitive; să prelucreze o anumită informație și să-și formeze anumite imagini, credințe, reprezentări. Dacă-și alimentează reprezentările dintr-un
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
perioada în care se studiază această pildă sau o excursie care le-a plăcut foarte mult, pornind de la organizarea ei și până la locurile vizitate). În schimb, experiența indirectă apare atunci cînd elevul conștientizează rolul unui model de succes (permanent sau situațional) și încearcă să adopte comportamentele sau atitudinile acestuia. Temelia oricărei educații pare a fi, indiscutabil, exemplul personal. Cel mai bun exemplu pentru elevi, în acest sens, este ceea ce Iisus Hristos a făcut neîncetat prin cuvintele, faptele și pildele Sale. Învățăturile
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia BOTA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93138]
-
individului; astfel, învățarea umană face parte dintr-un proces de organizare și dezvoltare a întregii sale personalități. Procesul învățării reprezintă rezultatul unei interacțiuni de durată a proceselor psihice interne ale individului (cognitive, motivaționale și afective) și contextul extern (social și situațional). învățarea nu se rezumă doar la acumularea în memorie a unui volum de informație, ci presupune și restructurarea lor și transformarea în moduri de operare, în structuri cognitive care să poată fi adaptate diferitelor situații . La cel mai general nivel
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
prin coroborarea lor. În permanență trebuie să avem în vedere realizarea de asociații constructive între toate aspectele curriculum-ului, pentru o formare temeinică a celor opt competențe cheie. Lumea este interactivă, în continuă mișcare și transformare, solicitându-ne permanente adaptări situaționale. La nivelul curriculum-ului se cere cu stringență stabilirea de relații clare de convergență între cunoștințe, deprinderi, atitudini și valori care, fiecare în parte, își are bazele în interiorul unei discipline școlare. Traversarea barierelor obiectelor de studiu nu înseamnă altceva decât
Caleidoscop by Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93495]
-
limbii ca atare și ce se datorează, în schimb, experienței lumii extralingvistice" (Coseriu, 1970, p. 189). Dar la ce se referă, mai precis, aceasta "cunoaștere a lucrurilor"? Coșeriu oferă unele lămuriri: nu ar fi vorba aici de "cunoașterea ocazionala și situaționala a stărilor de lucruri", ci de "cunoașterea lucrurilor în mod universal valabilă sau cel puțin comună multor vorbitori (și care întotdeauna devine efectivă în activitatea vorbirii)" (ibid.). Este destul de dificil de identificat o matrice sau un ansamblu a(l) acestor
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
what is owed, on the other hand, to the experience regarding the extra-linguistic world" (Coseriu 1970: 189). What does this "knowledge of things" relate to more exactly? Coseriu offers some clarifications: it does not refer here to "the occasional and situațional knowledge of the states of things", but to "the knowledge of things at a universal level true or at least common to many speakers (and which becomes effective în speech)" (ibid.). It is difficult enough to identify a matrix or
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ludică presupune o identificare afectivă pentru ca în interpretarea rolului copilul nu intră în competiție de performanță cu adultul. Acțiunea ludică pune în lumină modalitățile după care jocul de rol dezvoltă procesul de comunicare afectivă. Experiența spontană, la nivel de trăire situațională a valorilor morale, estetice, se produce în cea mai mare măsură în dramatizarea unui rol. Organizarea activităților de dramatizare în vederea stimulării comunicării afective este foarte importantă la școlarii de vârstă mică deoarece în cursul primilor ani de școala, ritmul de
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93490]
-
ludică presupune o identificare afectivă pentru ca în interpretarea rolului copilul nu intră în competiție de performanță cu adultul. Acțiunea ludică pune în lumină modalitățile după care jocul de rol dezvoltă procesul de comunicare afectivă. Experiența spontană, la nivel de trăire situațională a valorilor morale, estetice, se produce în cea mai mare măsură în dramatizarea unui rol. Organizarea activităților de dramatizare în vederea stimulării comunicării afective este foarte importantă la școlarii de vârstă mică deoarece în cursul primilor ani de școala, ritmul de
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93491]
-
nu există altă metodă de rezolvare decât prin ghicire. Dar, ne atrage atenția Lakatos, "această alternativă între raționalismul unei mașini și iraționalismul ghicirii oarbe nu ține pentru matematica vie: o cercetare a matematicii informale va scoate la iveală o logică situațională mai bogată pentru matematicieni..." (ibidem, p. 5). Istoria matematicii ne prezintă o disciplină cu totul diferită de pretențiile formaliste. Aici nu sunt de găsit teorii matematice curățate de orice impuritate sau incertitudine ca în "raiul formalist", ci conjecturi aflate într-
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
o pauză, gestul - mai ales în comunicarea orală - care însoțește cuvintele deictice, mimica asociată cuvintelor considerate psihologice), prin formele modurilor și ale timpurilor verbale - dacă avem în vedere "enunțurile structurate" (DSL, 2005). Informația gramaticală dată de indici verbali fixează cadrul situațional al comunicării. În limbajele specializate, substantivul participă în mod diferit la procesul de terminologizare/ de comunicare specializată. Aceasta, în primul rând datorită realizării prin mijloace non-subiective a corelării referențiale. Ca unități ale sistemului lingvistic, substantivele abstracte desemnează clase de "obiecte
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
constrângătoare, un marcaj social, un corpus de norme de conduită care nu dau actorului social nici o șansă să refuze sau să aleagă dintre mai multe variabile. Mă refer la un contextul social global, ideologic, ca și la un context imediat, situațional, ambele construind Împreună o anumită realitate social-istorică, În care Îl „Învelesc” pe individ, silindu-l să-și Însușească anumite soluții cognitive; să prelucreze o anumită informație și să-și formeze anumite imagini, credințe, reprezentări. Ce rezultă din cele spuse până
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
membrilor, fie ei public de adepți, fie ascultători sau cititori. Cuvântul „mantra” semnifică aici „salvarea” și „protejarea” activității cognitive, adică „antrenarea” minții pe un făgaș dorit; mai exact, controlul intelectului sau sugestia autocontrolului (dar Într-o direcție indusă). Cum puterea situațională, ne amintește Zimbardo, emană din „puterea sistemică” (ce este dirijată politic), Înțelegem ce importanță au instituțiile de influențare a minților, ce rol poate juca media controlată. Indivizi care se (auto)percep ca minți puternice nici nu știu că au căzut
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]