1,355 matches
-
fără milă lumea cunoscută a acelei epoci, plămădită din forța lui Zeus și a lui Jupiter. Din ceruri, umbra lui Tangri se întindea peste toate zările pământului, răspândind dezastrul în galopul cailor mânați de hoardele turco mongole. Ploi de săgeți, slobozite din nori de arcuri, zbârnâiau prin văzduh. Doliul cobora din ceruri, așezându-se ca o uriașă panglică neagră peste omenire. Deranjați de la ospețele copioase cu ambrozie, cruzii, aroganții și vanitoșii zei greco romani deveniseră dintr-o dată neputincioși. În pocalele din
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
unor străini de neam care au îmbrățișat cauza națională (Constantin Rosenthal). În cafenele, dezbăteau aprig idei progresiste după care se năpusteau în stradă, gata să moară pentru ele. Se cățărau pe baricade ca să le apere, dezvelindu-și pieptul în fața plumbilor sloboziți de puștile reacțiunii. Se prăbușeau, învăluiți într-un fum gros tăiat de flame, pocnete și mirosuri grele. Însângerați, se ridicau de fiecare dată cu mai multă înverșunare, strângând în pumni pietre smulse din caldarâm. Nimic nu-i putea speria și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
în urma lui dâre adânci în care avea să semene, la toamnă, grâu. După ceasuri de trudă, ajuns la miezul zilei, Ion se opri și se uită spre soarele dogoritor al verii. Se retrase cu boii undeva la marginea vlăstărișului. Îi slobozi, lăsându-i să pască oleacă. Se apucă, apoi, să scoată apă dintr-o cumpănă din apropiere și adăpă vitele. Nădușise, simțind cum cămașa asudată i se lipi de piele. Era leoarcă așa că o scoase și o azvârli îndărăt. Din desagă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
care gospodinele spălau și clăteau ii și ițari. Întârziam din drum, întinzându-ne în luminiș ca să ne hodinim. Lăsam soarele amiezii să se joace pe fețele noastre, mângâindu-ne cu razele lui. Brusc, simțeam tensiunea aerului tăiat de șuieratul săgeții slobozite din coarda unui arc pentru a răpune vânatul. Urma imediat geamătul înfundat al căprioarei sau al mistrețului ascuns printr-un tufiș. În apropiere, urși și lupi pășeau cu grijă, ferindu-se de lațul capcanei. Dihăniile se lingeau pe bot, adulmecându
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
va afla pe Dumnezeu cel ce nu s-a aflat pe sine" (Sf. Efrem Sirul). Odată realizată unitatea lăuntrică, în mi-cul univers care suntem, ea se va proiecta și în exterior, asigurînd unitatea cu semenii noștri. Între oameni a fost slobozită o prăsilă de cîini", răul umblă slobod prin lume și dezbină, separă, distruge. Trebuie deci reconstituită rețeaua de sens a ansamblului pentru ca aceasta să toarcă mai departe esența lumii. Căci undeva în adînc suntem Unul, aparținem aceleiași Ființe și împărtășim
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
mă mulțumesc cu siguranția cuprinsă prin înscrisul de față și dar rog pe giudec. ca pi de o parte să se încredințeze acest act, iar pi de alta, a să face cunoscut Gheneralniciî Epitropii a casăî Sfînt. Spîridon, spre a slobozi banii împrimire ginerilui meu, d. cămăr. Gheorghie Eminovici. ss. Iuraș stolnic Mă mulțămesc și eu cu această siguranție, fără a se mai urma osebite formalități. ss. Ralu Eminovici" (Urmează autentificarea judecătoriei ținutului Botoșani, sub nr. 309, din 1849, dechembrie 10
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
situație, Divanul Domnesc a hotărît: "Fiindcă moșia Ipotești de la ținutul Botoșani, a D. Căminar Georgi Eminovici, era scoasă în vînzare prin mezat, spre îndestularea D. cc. Efrosina Petrino, creditoarea amanetară în zisa moșie Ipoteștiul, cu soma de 2500 galbini, s-au slobozit arătații 1388 galbeni și 9 lei, în plata datoriei cătră D cc. Efrosina Petrino, și, în locul D. cc. Petrino, prin lucrările Divanului, s-au asigurat pretenția Ursoianului, cu aceleași drituri cu care să găsă. D.-ei cc. Petrino, încît exoflisindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
atunci cînd spiritul contrafăcut este slab, sufletul se va desface de el În timpul ascensiunii prin sferele stăpînilor fatalității astrale. Astfel, eliberat, sufletul va fi Încredințat Bunului Sabaot și va ajunge În cele din urmă la Comoara de Lumină. Pentru a slobozi sufletul din legăturile spiritului contrafăcut, Pistis Sophia propune două metode: botezul, care, asemenea unui foc purificator, desface pecețile păcatelor cu care este Împovărat sufletul și Îl separă de antimimon pneuma 84, și rugăciunea de mijlocire pentru cei morți 85. Mitul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
pui; pur; puritate; purtare; pustiu; rață; rămînere; de rău; reabilitare; realizare; reciclare; recunoaște; refuz; refuza; reîntoarce; relația; de rele; religie; a renunța; renunțare; respingere; romantic; rupt de lume; salva; sania; sărman; o scăpa; scoate; scoică; scutură; sentimente; sfîntă; de sine; slobozi; slujbă; soacră; spăla; spune; sta; straie; stricat; stupid; suferință; suficiență; sustrage; școală; telefon; trădător; ceea ce nu trebuie; a trece; tricou; trist; tristă; uită; uriaș; urît; vaca; vacă; vătăma; vesta; veșmînt; vicii; vindeca; vitamină; vîrf; voință; zăpadă; zbor (1); 762/324
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cercuri concentrice. În Cavou bar, însă, piesa de care urmează să ne ocupăm, politicul se dispensează de învelișurile în care în primele trei piese, se disimulase, țîșnind în jeturi, izbucnind în trombă. Afirmații incomode, întrebări scormonitoare, îndoieli și ardori sînt slobozite impetuos, cu o nervoasă participare, dintr-un preaplin al cugetului ajuns la capătul răbdării. Încă un revoltat, deci, în dramaturgia lui Constantin Popa: Octav, din Cavou bar. Unul din tinerii care, la (ceea ce ei credeau că e) Revoluție, au ieșit
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Caloian sau Scaloian, îl pun într-un sicriu, îl plâng ca pe mort, îl tămâiază și îl îngroapă la o fântână sau la puțul satului, cântând: "Caloiene, Iene, Caloiene, iene, / Du-te-n cer și cere! / Să deschidă porțile, / Să sloboadă ploile, / Să curgă ca gârlele, / Zilele și nopțile, / Ca să crească grânele. / Caloiene, Iene, / Caloiene, Iene, / Cum ne curg lacrimile, / Să curgă și ploile, / Zilele și nopțile, / Să umple șanțurile, / Să crească legumele / Și toate ierburile. / Caloiene, Iene, / Caloiene, Iene, / Du
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Rusalii, se realizează "slobozirea apelor"; o fată, din neamul celui răposat, cară apă pe la casele vecinilor, până când împlinește 80 de vase, fapt consemnat în diferite bocete: "Soare, Soare, mă rog ție, / Mei să-mi dai mărturie. C-am să-i slobod apele / Și să-i dau luminile, / Să-i plătesc și vămile!"394 Obiceiul purtatului apei din casă în casă, dar cu alte conotații, apa având puteri profetice, se practică și la românii din Peninsula Balcanică, de sărbătoarea numită "Taghianilu", în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sufletul în urmă tot merge"; Găina ce se dă, pe cealaltă lume tot cotcodăcește și bate din aripi, și alungă totul din cale (...). Banii ce se dau pe la poduri, găina îi strânge și tot plătește la cei ce cer să sloboadă sufletul, dacă are vreun greș, că vezi, omul face pacate."257 Ca simbol al "intimității" și al "repaosului" (G. Durand), oul găinii are puteri magice, fiind utilizat în ritualurile traiului de zi cu zi: "în ziua de lasatul săcului de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Dumnezeu, ei sunt doi, unul la răsărit și altul la asfințit. Cel de la răsărit e de ploaie, de mană, cel de la asfințit, de secetă și când se face furtună se aude tunând și se vede fulgerând, ei se bat. Atunci sloboade săgețile cel de la răsărit spre cel de la apus și vezi pe cer cum unul dă în altul. Dacă dovedește cel de ploaie e anul mănos, dacă cel de secetă, e secetos."357 Ființe justițiare care transfigurează timpul după chipul și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
bănuit mereu pe conu Mimi că a fost unul din cei care l-au turnat pe tatăl meu la securitate. Presupuneam că trebuie să fie cineva și dintre vecini. Mă gândeam că, în febra jocului de cărți, oamenii sunt mai slobozi la gură și tatăl meu poate că ar fi zis ceva împotriva regimului comunist. Din dosarele citite însă la CNSAS nu rezultă clar că și conu Mimi ar fi printre cei care au dat informații despre tatăl meu și despre
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
de pomană cînd îți fată scroafa, îți vor muri porcii de brîncă*, pînă la anul. Brînză Să nu dai brînză cu smîntînă cuiva, că-i rău. Brîu Cînd îți pică brîul fără să știi, te doresc ibovnicii. Dacă ți se sloboade brîul cînd mergi pe drum, află și alții că tot umbli laturile [aiurea]. Broască Cînd intră broaște în casă e semn rău: va muri unul din casă. De-ți intră broască în casă e semn că cineva ți-a trimis
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
înceată de a da mult lapte, 175 l din care cauză nu se dă lapte unui străin carele și el are pe acel timp vacă mulgătoare. Se zice că dacă vacile cărora li s-au luat vițeii nu voiesc să sloboadă laptele este bine a le pune la uger hlei* și a le da într-o zi de frupt să mănînce ceva pucioasă. Se crede că dacă bea găina din lapte se trage laptele. Se crede că dacă se trage laptele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ți fie drag pe vară să lucrezi. Dacă lași un lucru neisprăvit și începi altul, la nici unul nu-ți merge bine. La muncă e bine să ții inelul atîrnat de-o viță, de brîu. Cînd o femeie țese (cu natra* slobozită), să nu-i dai „bun lucru“, că moare. Dacă se începe vreun lucru și intră atunci din întîmplare un om harnic în casă, apoi se crede că lucrul va spori; dacă vine însă un om leneș, apoi se crede că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în ciur, atîta să pestească și băiatul sau fata“; sau: „Cum nu stă apa pe streșină, așa să nu poată sta băiatul sau fata“. Apoi bea de trei ori din apă. Se duce la o punte peste o apă și sloboade o frînghie de breciri*, zicînd: „Cît pestește apa sub punte, atîta să pestească pruncul sau prunca.“ Legătura cu broaște pisate pusă la pîntece e bună de facere ușoară. Femeia care nu mănîncă carne de porc în zilele Crăciunului, nici în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Sf. Toader, fetele trebuie să se laie pînă în ziuă, ca să le crească părul ca cozile cailor, că dacă n-ar face aceasta, atunci caii pe care îi mînă Toader la păscut le-ar paște cozile. în acea zi se slobod caii la păscut. Dacă ți-i frică de ceva, ia păr de la urs și te afumă, că-ți vine bine: uiți frica. Cînd ești spăriet de-un cîne, să te afumi cu păr de-al lui. Dacă i se dă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
feciorul pleacă la pețit sau la logodnă, mama aruncă pe el o pisică, ca să se țină fata de el ca pisica. (Gh.F.C.) Cine încearcă să scape de pisică trecînd-o peste apă e blestemat să orbească. (Gh.F.C.) Pistol Cînd ți se sloboade pistolul la nuntă e a rău. Pistrui Oamenii pistruieți se spală cu apă în miezul nopții, cînd cîntă cucoșul, căci, temîndu se a nu fi luați drept evrei, li se pot înmulți petele. Pentru aceasta se feresc, ba mai mult
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dacă pelincele copilului rămîn noaptea afară, vin spiritele necurate și le pocesc. Secetă Cînd e secetă, ca să plouă, să omori broaște ori să azvîrli lingura tigăii în fîntînă fără să te vadă cineva. Dacă este secetă mare, este bine a slobozi icoana Maicii Domnului în apa din fîntînă, unde să rămîie pînă a doua zi, și-apoi desigur va ploua. Dacă treci cu mortul vreo apă, faci a secetă. Secetele se întîmplă din cauza morților de om. în timp de secetă, flăcăii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fură adese, fiind bună de farmece. Dacă un mort este lunatec și înziuat cu un frate al său care trăiește, i se împănează ochii, nasul, gura, urechile cu mei și pietricele, ca să nu se facă strigoi; după ce-l îngroapă, se sloboade o pușcă pe deasupra mormîntului. Aceasta se face ca să nu se ivească vreo vrajbă între cei doi frați pe lumea cealaltă. Se crede că acea casă unde este usturoi este scutită de strigoi, căci aceia fug de usturoi. Strigoiul stă pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
duce colacii cumătrului, să-i duci cînd vei face praznic de patruzeci de zile, căci altfel sufletul copilului va fi ținut la opreală. Maica Domnului scoate sufletele păcătoșilor cu un cîrstnic* de cînepă de toamnă din iad, pe care-l sloboade de trei ori în iad, 330 și acele suflete care nu s-au prins de cîrstnic nici a treia oară sînt pierdute. înspre Joimari se dă foc la gunoaie și se pune pe un scaun o cofă cu apă, pentru ca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gură și s-o ștergi afară, că auzi pe cineva strigîndu-ți pe nume soțul ce ai să ai. Cînd se gătește pînza, e bine a lega spata cu cîteva fire din capătul pîn zei, ca să nu rămîie goală. înainte de a slobozi [a naște], nu e bine să treci peste război; e rău de moarte. Dacă se gătește de țesut, se toarnă apă pe tălpigi*, ca să nu capete cel ce a țesut bătături la picioare. Cînd se isprăvește pînza, să împarți uruioc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]