3,519 matches
-
al untului (%); P coeficient (reprezintă pierderi din timpul prelucrării smântânii în unt): P = 100 - p/ 100 p pierderile de grăsime din timpul fabricației (%) Exemplu: să se calculeze cantitatea teoretică de unt care va rezulta din prelucrarea a 3.000 kg smântână cu 30% grăsime (Gz = 0,3%; Gu = 78%; p = 0,4%). P = 100 0,4 /100= 0,996 Cu = 3000 (30 - 0,3)/ 78 - 0,3 X 0,996 = 1142 kg unt cu 78% grăsime b) Randamentul laptelui în unt
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
2 Fabricarea în flux continuu Multe din unitățile de prelucrare a laptelui produc untul în flux continuu, sistem bazat pe unul dintre următoarele procedee de lucru: * procedeul I = alegerea untului este consecința formării unei spume rezultate în urma agitării violente a smântânii; uneori, se introduce gaz sub presiune pentru a favoriza formarea spumei (instalații tip Fritz; Senn; Contimab-Simon-Seila); * procedeul II = utilizează smântână cu conținut ridicat de grăsime (8082%), untul formându-se prin răcirea intensă a smântânii, combinată cu prelucrarea ei mecanică (instalații
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
unul dintre următoarele procedee de lucru: * procedeul I = alegerea untului este consecința formării unei spume rezultate în urma agitării violente a smântânii; uneori, se introduce gaz sub presiune pentru a favoriza formarea spumei (instalații tip Fritz; Senn; Contimab-Simon-Seila); * procedeul II = utilizează smântână cu conținut ridicat de grăsime (8082%), untul formându-se prin răcirea intensă a smântânii, combinată cu prelucrarea ei mecanică (instalații tip Alfa; New Way); * procedeul III = inițial, se extrage grăsimea din smântână, după care aceasta este emulsionată (cu apă, lapte
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
spume rezultate în urma agitării violente a smântânii; uneori, se introduce gaz sub presiune pentru a favoriza formarea spumei (instalații tip Fritz; Senn; Contimab-Simon-Seila); * procedeul II = utilizează smântână cu conținut ridicat de grăsime (8082%), untul formându-se prin răcirea intensă a smântânii, combinată cu prelucrarea ei mecanică (instalații tip Alfa; New Way); * procedeul III = inițial, se extrage grăsimea din smântână, după care aceasta este emulsionată (cu apă, lapte proaspăt sau lapte acidifiat) și, ulterior, solidificată sub formă de unt, prin refrigerare (instalații
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
instalații tip Fritz; Senn; Contimab-Simon-Seila); * procedeul II = utilizează smântână cu conținut ridicat de grăsime (8082%), untul formându-se prin răcirea intensă a smântânii, combinată cu prelucrarea ei mecanică (instalații tip Alfa; New Way); * procedeul III = inițial, se extrage grăsimea din smântână, după care aceasta este emulsionată (cu apă, lapte proaspăt sau lapte acidifiat) și, ulterior, solidificată sub formă de unt, prin refrigerare (instalații tip Golden Flow; Cherry-Burrel). Cel mai utilizat procedeu de obținerea a untului în flux continuu este cel cu
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
emulsionată (cu apă, lapte proaspăt sau lapte acidifiat) și, ulterior, solidificată sub formă de unt, prin refrigerare (instalații tip Golden Flow; Cherry-Burrel). Cel mai utilizat procedeu de obținerea a untului în flux continuu este cel cu instalație Fritz, care utilizează smântână cu 45-50% grăsime. După pasteurizarea la +95°C și răcirea la +6....+12°C, smântânamaterie primă este trecută într-un tanc izoterm, unde staționează timp de câteva ore, pentru maturare fizică. Din tanc, smântâna este transferată într-un cilindru orizontal
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
cel cu instalație Fritz, care utilizează smântână cu 45-50% grăsime. După pasteurizarea la +95°C și răcirea la +6....+12°C, smântânamaterie primă este trecută într-un tanc izoterm, unde staționează timp de câteva ore, pentru maturare fizică. Din tanc, smântâna este transferată într-un cilindru orizontal de batere, unde, sub acțiunea unui agitator cu palete care se rotește cu 20003000 rotații/minut, are loc alegerea bobului de unt în timp de 1-2 minute, după ce, în prealabil, se formase spuma de
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
este transferată într-un cilindru orizontal de batere, unde, sub acțiunea unui agitator cu palete care se rotește cu 20003000 rotații/minut, are loc alegerea bobului de unt în timp de 1-2 minute, după ce, în prealabil, se formase spuma de smântână. Amestecul de unt și zară este dirijat către un cilindru înclinat, prevăzut cu șurub elicoidal, unde se face presarea pentru îndepărtarea zarei și malaxarea untului; la ieșirea din instalație, acesta are temperatura de +12...+14 °C și se prezintă sub
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
din eprubetă se încălzește pe baia de apă adusă la temperatura de +45....+50 °C, după care se adaugă 1 cm3 benzidină, 2-3 picături de acid acetic și 2-3 picături de apă oxigenată. Se agită eprubeta. Interpretare: * unt fabricat din smântână pasteurizată = culoarea rămâne neschimbată; * unt fabricat din smântână nepasteurizată = stratul de grăsime se colorează în verde cenușiu, iar plasma în albastru-verde închis. 5.4.3. Metode de control a stării de prospețime Componentul majoritar al untului este grăsimea, a cărei
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
adusă la temperatura de +45....+50 °C, după care se adaugă 1 cm3 benzidină, 2-3 picături de acid acetic și 2-3 picături de apă oxigenată. Se agită eprubeta. Interpretare: * unt fabricat din smântână pasteurizată = culoarea rămâne neschimbată; * unt fabricat din smântână nepasteurizată = stratul de grăsime se colorează în verde cenușiu, iar plasma în albastru-verde închis. 5.4.3. Metode de control a stării de prospețime Componentul majoritar al untului este grăsimea, a cărei principală alterare este râncezirea, precedată de creșterea acidității
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
amestecul se lasă în repaus cca. 20 minute, agitând din când în când. După răcirea la +50...+55°C (temperatura optimă pentru titrare) se adaugă 2 cm3 soluție cromat de potasiu, după care se agită conținutul. La untul fabricat din smântână fermentată (pH 6,5) se adaugă un vârf de cuțit (cca. 0,1 g) carbonat de calciu; se agită și se verifică pH-ul. Amestecul adus la temperatura de +50...+55 °C se titrează cu soluția de azotat de argint
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
de matrice proteică), alături de care se mai găsesc grăsimi, lactoză, săruri minerale și vitamine. Brânzeturile mai pot fi definite ca fiind produse proaspete sau maturate, obținute în urma eliminării zerului din coagulul format prin închegarea laptelui (integral, parțial degresat sau degresat), smântânii, zarei sau a unui amestec din aceste produse. Cel mai probabil, brânza a apărut ca o modalitate de conservare a laptelui, bazată pe acidifierea acestuia, urmată de presare și sărare; din acest motiv, se crede că primele brânzeturi erau destul de
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
tip aperitiv: 1,0-1,5% sare+diverse condimente). Brânza Cottage. Se obține din lapte de vacă supus smântânirii, în urma unui coagulări de lungă durată. Produsul finit trebuie să aibă un aspect granular uniform, consistență moale, gust și miros plăcute (asemănătoare smântânii proaspete) și un conținut mai mic de apă (de unde și o conservabilitate mai bună). 2. Brânzeturi cu pasta moale Brânza Camembert. Este caracterizată printr-un miez de consistență moale și fină și prezența mucegaiului alb la suprafață. Materia primă o
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
pe bază de lapte și ouă, cu un conținut ridicat de grăsime (peste 12%) și substanță uscată totală (cca. 40%); * casata = este o înghețată obținută prin stratificarea diferitelor sortimente de înghețată, de regulă având culori diferite; * spuma = se fabrică din smântână dulce (bătută cu zahăr până la textura de frișcă), cu adaos de coloranți și aromatizanți; * “Lacto” = este o înghețată obținută din zară, lapte fermentat sau iaurt și cu adaos de fructe sau zahăr. Are o consistență mai puțin fină, datorită înglobării
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
și de a asigura stabilitatea înghețatei. Deoarece este fin dispersată în mix, grăsimea potențează gustul și mirosul aromatizanților adăugați și limitează creșterea cristalelor de gheață pe timpul operațiunilor de freezare și călire. Cele mai utilizate surse de concentrate de grăsime sunt: * smântână proaspătă / congelată (compoziție și calitate variabilă); * unt proaspăt nesărat (cu peste 80% grăsime); * unt de zară; * grăsime anhidră de lapte, ulei de unt și ulei de unt anhidru; * smântână / unt praf. O înghețată este considerată de bună calitate, atunci când are
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
și călire. Cele mai utilizate surse de concentrate de grăsime sunt: * smântână proaspătă / congelată (compoziție și calitate variabilă); * unt proaspăt nesărat (cu peste 80% grăsime); * unt de zară; * grăsime anhidră de lapte, ulei de unt și ulei de unt anhidru; * smântână / unt praf. O înghețată este considerată de bună calitate, atunci când are un conținut de grăsime de 12% și chiar mai mult; nivelul grăsimilor este limitat de costul mare al materiilor grase și de caloricitatea lor ridicată. b) Surse concentrate de
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
1. Pregătirea mixului Pentru o repartizare uniformă a componentelor care alcătuiesc mixul (amestecul) pentru înghețată, trebuie respectată o anumită ordine la introducerea lor în vana de prelucrare (este prevăzută, obligatoriu, cu agitator și sistem de încălzire). Astfel, componentele lichide (laptele, smântâna, laptele concentrat și siropul de glucoză) se introduc primele, dar sub agitare continuă și supuse imediat încălzirii, iar componentele solide (untul, laptele praf, gălbenușul praf, cacao, zahărul și stabilizatorii) se adaugă numai după ce componentele lichide din vană au atins temperatura
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
de omogenizare sau stabilizatorului folosit. Viteza de spumare (aerare) = este asigurată de pasteurizarea mixului la temperaturi ridicate, dar și de executarea corectă a operațiunilor de omogenizare și de maturare. Capacitate de spumare poate fi îmbunătățită prin adaosul de gălbenuș sau smântână proaspete (datorită complexului lecitină-proteină conținut de aceste ingrediente) și de emulgatori (în acest caz, este importantă calitatea materialului lactat negras). Zahărul are efect de micșorare a capacității de spumare; dacă se adaugă în mix după operațiunea de omogenizare, va contribui
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
substanța uscată negrasă și cu o compoziție cât mai omogenă. Pentru realizarea conținutului dorit de grăsime în produsul finit, se procedează la extragerea grăsimii din laptele interal, la adaosul de apă sau de lapte degresat, fie la amestecarea acestuia cu smântână. 2) Pasteurizarea. Deși, procesul de uscare prin pulverizare distruge o mare parte din microorganismele existente în laptele-materie primă, efectul cid este variabil și neregulat (sporii bacteriilor, streptococcii termorezistenți și micrococcii sunt mai greu de distrus), de unde și necesitatea aplicării unui
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
citește pe scara butirometrului, între linia de separare acid grăsime (adusă la gradația O) și partea superioară a coloanei de grăsime (la punctul inferior al meniscului). Determinarea procentului de grăsime din laptele praf se poate realiza și cu ajutorul butirometrului pentru smântână (tip Köhler). Tehnica de lucru: în butirometrul Köhler se introduc 10 cm3 acid sulfuric (D = 1,750), peste care se adaugă o suspensie obținută din 7,5 cm3 apă și 2,5 g lapte praf și apoi 1 cm3 alcool
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
tot sferice. Este un fenomen analog coagulării; 4) ecremarea - este fenomenul de transformare a emulsiei prin separarea unui strat de emulsie concentrată (cremă) deasupra restului emulsiei mai diluate. Uneori, acest fenomen este indus (ca în cazul ecremării laptelui, când rezultă smântâna sau în cazul latexului de cauciuc, când concentrația acestuia se dublează în cremă); 5) dezemulsionarea - reprezintă procedeul de separare a fazelor unei emulsii, care poate avea loc spontan la emulsiile instabile și prin schimbarea condițiilor de stabilitate la cele stabile
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
mergeau la familia Popescu, pentru că duminică aceasta fusese la țară de unde nu se întoarce niciodată cu mâna goală. O sticlă cu tărie, un puișor-doi, o canistruță de vin natural, un boț de brânză bună de vaci cu un borcănel de smântână, o pungă de sărmăluțe făcute ca la mama acasă, toate reprezentau atracții irezistibile pentru familia dedată musafiriilor. Cunoșteau toate datele sărbătorești din cercul familiilor frecventate și nu lipseau de la niciuna. Când sunau la ușa prietenilor aveau și o zicere rimată
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
o propoziție pentru fiecare cuvânt: st-nă; v-nt; v-slă; s-rmă; r-nd. 101. Transcrieți propozițiile: Ciocârlia cântă. Tândală mănâncă pâine. Când e întuneric, eu aprind lumina. Mândricel a vârât mâna în pământ. Vântul a învârtit o cârpă pe sârmă. La stână mâncăm smântână. Câinele întărâtat mârâie. 102. Scrieți după dictare textul: Încercarea În curte sunt elevi din clasa întâi. Între ei este unul supărat. Îl vede vecinul. Îndată se duce la el. Te doare piciorul? Îmi este tare rău. Cred că este scrântit
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
fața curățată, timp de cca 20 minute și apoi spălați bine. Luați obiceiul ca atunci când mâncați ceva proaspăt, cu multe vitamine, să vă invitați și tenul la festin. Nu vă va părea rău. Laptele, uleiul de măsline, gălbenușul de ou, smântâna sunt produse naturale cu efecte deosebite asupra tenului. Laptele crud curăță, emoliază, albește pielea. Gălbenușul hrănește, vitaminizează, întinerește, dar e mai puțin indicat la tenurile grase. Ceara de albine este un ingredient, dar mai puțin indicat la tenurile deshidratate. Drojdiile
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
ficat, unt, margarină și gălbenușul de ou; vitamina B - ovăz, grâu, drojdie de bere, pâine neagră, nuci, alune, măceșe, fasole, spanac, organe de animale (rinichi, ficat...), pește; vitamina C - măceșe, fragi, lămâii, portocale, coacăze; vitamina D - lapte, unt, ficat, ou, smântână În funcție de sezon, o alimentație sănătoasă trebuie să arate astfel: primăvara: salată, ceapă și usturoi verde, ridichi, spanac, urzici, lobodă, cireșe și banane; vara: morcovi, tomate, ardei gras, mazăre verde, fasole păstăi, cartofi, căpșuni, piersici, coacăze, vișine, caise, zmeură, afine, pepeni
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]