1,060 matches
-
prin intermediul nucleosintezei stelare și este un element relativ rar în Univers. Element bivalent care este întâlnit în natură doar în combinații cu alte elemente, fiind prezent în compoziția mineralelor. Cele mai cunoscute pietre prețioase care conțin beriliu sunt beril (Acvamarinul, smaraldul) și crisoberilul. Ca și element pur, este un metal alcalino-pământos de culoare gri, ușor și casant. Când este adăugat ca element în aliaje de aluminiu, cupru, fier și nichel, beriliul îmbunătățește o parte din proprietățile fizice ale acestora. Uneltele fabricate
Beriliu () [Corola-website/Science/302743_a_304072]
-
Utilitatea comercială a beriliului necesită utilizarea unor echipamente potrivite de control al prafului, precum și controale industriale periodice datorită toxicității provocate de acesta; particulele de praf pot conduce la o alergie cronică, cauzatoare de moarte numită berilioză. Mineralele de beriliu și smarald sunt cunoscute de către egipteni, evrei și romani; scriitorul roman Pliniu le-a considerat ca fiind forme ale aceluiași mineral. El susținea că beriliul era prelucrat la minele de lângă Marea Roșie, iar smaraldul era importat din India. De asemenea prelucrarea beriliului avea
Beriliu () [Corola-website/Science/302743_a_304072]
-
cauzatoare de moarte numită berilioză. Mineralele de beriliu și smarald sunt cunoscute de către egipteni, evrei și romani; scriitorul roman Pliniu le-a considerat ca fiind forme ale aceluiași mineral. El susținea că beriliul era prelucrat la minele de lângă Marea Roșie, iar smaraldul era importat din India. De asemenea prelucrarea beriliului avea loc și în deșertul Nubiei în vremea Cleopatrei. Împăratul roman Nero folosea un smarald mare pentru a putea observa mai bine luptele gladiatorilor din arenă. Faptul că aceste minerale ar putea
Beriliu () [Corola-website/Science/302743_a_304072]
-
ca fiind forme ale aceluiași mineral. El susținea că beriliul era prelucrat la minele de lângă Marea Roșie, iar smaraldul era importat din India. De asemenea prelucrarea beriliului avea loc și în deșertul Nubiei în vremea Cleopatrei. Împăratul roman Nero folosea un smarald mare pentru a putea observa mai bine luptele gladiatorilor din arenă. Faptul că aceste minerale ar putea conține un element chimic necunoscut a fost ceea ce l-a determinat pe mineralogul francez Abbe Rene-Just Hauy și pe compatriotul său Nicholas Louis
Beriliu () [Corola-website/Science/302743_a_304072]
-
în sistemul hexagonal; culoarea verde este dată de ionii de crom și vanadiu. Este un alumosilicat de beriliu din grupa pietrelor prețioase. ul se poate confunda (lucru ce ușurează înșelătoria) cu turmalina, cu dioptazul sau cu sticlele colorate. Denumirea de „smarald“ provine din latină: "smaragdus" preluat din greacă: σμάραγδος, "smáragdos" care o origine mai îndepărtată din limba semită "barraqtu" („piatră strălucitoare“). Rocile de asociație sunt pegmatitele, granitul, roci sedimentare și roci metamorfice ca: gnaisuri. Mărimea cristalelelor rareori depășește câțiva centimetri, având
Smarald () [Corola-website/Science/304065_a_305394]
-
o origine mai îndepărtată din limba semită "barraqtu" („piatră strălucitoare“). Rocile de asociație sunt pegmatitele, granitul, roci sedimentare și roci metamorfice ca: gnaisuri. Mărimea cristalelelor rareori depășește câțiva centimetri, având frecvent incluziuni de biotită sau alte minerale ce scad valoarea smaraldului. Cantități mai importante s-au găsit în Brazilia și Columbia, mai reduse în sudul Africii, Ural "Valea Habah", Austria și Norvegia. Cel mai mare smarald din lume (16.300 carate) se află în muzeul Topkapi-Serail din Istanbul. Prima oară este
Smarald () [Corola-website/Science/304065_a_305394]
-
rareori depășește câțiva centimetri, având frecvent incluziuni de biotită sau alte minerale ce scad valoarea smaraldului. Cantități mai importante s-au găsit în Brazilia și Columbia, mai reduse în sudul Africii, Ural "Valea Habah", Austria și Norvegia. Cel mai mare smarald din lume (16.300 carate) se află în muzeul Topkapi-Serail din Istanbul. Prima oară este menționat mineralul în Egiptul antic, în secolul al XII-lea î.C., fiind folosit ca piatră prețioasă, obținându-se din minele de la Sikait și Sabara
Smarald () [Corola-website/Science/304065_a_305394]
-
Prima oară este menționat mineralul în Egiptul antic, în secolul al XII-lea î.C., fiind folosit ca piatră prețioasă, obținându-se din minele de la Sikait și Sabara, de unde mai târziu furnizează timp de peste o mie de ani și europenilor smaralde, până când în secolul al XVI-lea spaniolii cuceresc America de Sud. In Asia este cunoscut de perși, turci și de dinastia mogulilor din India. In anul 1935 se reușește producerea smaraldului artificial numit Igmerald de firma IG Farben, Bitterfeld Germania. Cea mai
Smarald () [Corola-website/Science/304065_a_305394]
-
mai târziu furnizează timp de peste o mie de ani și europenilor smaralde, până când în secolul al XVI-lea spaniolii cuceresc America de Sud. In Asia este cunoscut de perși, turci și de dinastia mogulilor din India. In anul 1935 se reușește producerea smaraldului artificial numit Igmerald de firma IG Farben, Bitterfeld Germania. Cea mai frecventă utilizare a sa este de piatră prețioasă. Smaraldul are o culoare stabilă; numai la o temperatură de 700-800 °C, își schimbă culoarea. Din cauza fisurilor din cristal culoarea devine
Smarald () [Corola-website/Science/304065_a_305394]
-
America de Sud. In Asia este cunoscut de perși, turci și de dinastia mogulilor din India. In anul 1935 se reușește producerea smaraldului artificial numit Igmerald de firma IG Farben, Bitterfeld Germania. Cea mai frecventă utilizare a sa este de piatră prețioasă. Smaraldul are o culoare stabilă; numai la o temperatură de 700-800 °C, își schimbă culoarea. Din cauza fisurilor din cristal culoarea devine neuniform repartizată, ceea ce a determinat pe producătorii de giuvaeruri să acopere cristalul cu un strat de rășină sintetică incoloră pentru
Smarald () [Corola-website/Science/304065_a_305394]
-
stabilă; numai la o temperatură de 700-800 °C, își schimbă culoarea. Din cauza fisurilor din cristal culoarea devine neuniform repartizată, ceea ce a determinat pe producătorii de giuvaeruri să acopere cristalul cu un strat de rășină sintetică incoloră pentru stabilzarea culorii cristalului. Smaraldul este frecvent imitat prin smaralde artificiale, turmalina verde, dioptaz sau varietăți de granat ca: demantoid și grosular sau sticlă colorată.
Smarald () [Corola-website/Science/304065_a_305394]
-
de 700-800 °C, își schimbă culoarea. Din cauza fisurilor din cristal culoarea devine neuniform repartizată, ceea ce a determinat pe producătorii de giuvaeruri să acopere cristalul cu un strat de rășină sintetică incoloră pentru stabilzarea culorii cristalului. Smaraldul este frecvent imitat prin smaralde artificiale, turmalina verde, dioptaz sau varietăți de granat ca: demantoid și grosular sau sticlă colorată.
Smarald () [Corola-website/Science/304065_a_305394]
-
O sursă de inspirație pentru român a fost scurtă povestire "Tlön, Uqbar, Orbiș Tertius", a lui Jorge Luis Borges. "Pendulul lui Foucault" a fost citat ca sursă de inspirație pentru Codul lui Da Vinci al romancierului Dan Brown. "Jocul de smarald", românul lui Ioan Petru Culianu a fost comparat de criticii literări din Italia cu românul "Pendulul lui Foucault".
Pendulul lui Foucault (roman) () [Corola-website/Science/311465_a_312794]
-
și Hermes-Thot); la greci devine "Hermes Trismegistul". Se pare că zeul ar fi scris 42 de cărți ce acopereau toate domeniile cunoașterii, printre care și alchimia. Simbolul lui Hermes era caduceul, care devine unul din principalele simboluri alchimiste. "Tabla de smarald" („Tabula Smaragdina”) a lui Hermes-Trismegistul, cunoscută numai prin traduceri grecești și arabe, este considerată baza pentru filozofia și practica alchimistă. Aici se află celebra formulă care sugerează legătura dintre ermetism și alchimie: În istoria Greciei alexandrine, alchimia a cunoscut trei
Alchimie () [Corola-website/Science/310969_a_312298]
-
Vâlcea), în prezența a peste 10.000 de romi. La "încoronare", el a primit însemnele regalității, fabricate în Italia în anul 1992, la comanda lui Cioabă: o coroană din aur cu greutate de aproape 2 kg, împodobită cu rubine și smaralde, un sceptru de aur cu greutatea de aproximativ 2,5 kg, un lanț de aur masiv, o brățară și alte bijuterii, toate din aur. În total, "însemnele regalității" au o greutate de 13 livre (5,9 kg) aur. Ele sunt
Ion Cioabă () [Corola-website/Science/305986_a_307315]
-
Geneza, 2,12). Reîntâlnim onixul în proorocirile lui Ezechiel: „Tu te aflai în Eden, în grădina lui Dumnezeu; hainele tale erau împodobite cu tot felul de pietre scumpe: cu rubine, topaze și diamante, cu crisolit, onix și iaspis, cu satir, smarald, carbuncul și aur.” (Ezechiel, 28,13) ul s-a numărat printre gemele preferate ale antichității. Meșteri dăltuitori și gravori au sculptat din el căni, potire, vaze, diferite obiecte deco¬rative, menite să înfrumusețeze mesele bogate și ambianța încăperilor. Poetul Al.
Onix () [Corola-website/Science/306134_a_307463]
-
și în ecranizarea filmului " Cel mai iubit dintre pământeni" în regia lui Șerban Marinescu, realizat după volumul scris de Marin Preda. I-a plăcut să cânte de mic copil, de la 7 ani. Primul cântec la acordeon a fost ‘Marea de Smarald‘, pe care l-a învățat de la unchiul său. La început a abordat muzică ușoară, valsuri, iar de muzică lăutărească s-a apucat abia la 15 ani. Sub aripa tatălui său, violonistul Aurel Tudorache, Ionel Tudorache s-a împrietenit foarte repede
Ionel Tudorache () [Corola-website/Science/305534_a_306863]
-
apoi după traversarea râului Moldova spre stânga pe un drum parțial asfaltat care urmărește îndeaproape albia râului. La câteva sute de metri în amonte de Piatră Pinului este situată o altă formațiune stâncoasa spectaculoasă, Piatra Șoimului. Rezervatia forestiera “Pădurea de smarald”, face parte din Parcul Natural Vânători Neamț și este așezată între valea pârâului Ozana și cea a pârâului Nemțișor. Arboretul este interesant prin dimensiunile și aspectul exemplarelor de stejar, prin particularitățile subarboretului, bogăția florei ierboase, infiltrațiile de conifere etc. Vârstă
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
descris în cuvinte. Al treilea defileu, Xiling, este cel mai lung . Cu cât Yangtze se apropie mai mult de orașul Wuhan, cu atăt albia este mai lată. Dintre defileurile mai mici formate de Yangtze, demn de atenție este ""Defileul de Smarald"" din apropiere de Wuhan, care se întinde pe o distanță de 6800 km patrati,care sunt in continuare descendentul fluviului URIN.
Yangtze () [Corola-website/Science/305882_a_307211]
-
cu maiestrie peștișori aurii. Remedios este cea mai tânără fiică a conservatorului Don Apolinar Moscote, care îndeplinește funcția de administrator al orașelului Macondo. Cele mai deosebite trasături fizice ale Remedios Moscote sunt pielea ei frumoasă și ochii săi verzi precum smaraldul. Viitorul colonel Aureliano se îndrăgostește de ea ignorând vârsta ei fragedă. Ea este atât de tânără încât căsătoria trebuie amânată până când Remedios va ajunge la pubertate. Spre surprinderea tuturor, ea devine o frumoasă și dulce soție care cucerește inima întregii
Un veac de singurătate () [Corola-website/Science/313620_a_314949]
-
mai mare, în apropiere de Champs-Élysées, împreună cu soția, soacra și secretarul particular. Boris și frații săi s-au reunit în exil în septembrie 1920, la Contrexéville în sudul Franței, la decesul mamei lor Marea Ducesă Maria Pavlovna. Boris a moștenit smaraldele mamei, cele mai valoroase piese din colecția Marii Ducese. Pe cele mai multe el le-a vândut. Smaraldele au inclus faimosul colier care a fost cumparat de la Cartier și revândut Barbarei Hutton. Cu banii din smaralde și dintr-un cont de la o
Marele Duce Boris Vladimirovici al Rusiei () [Corola-website/Science/318422_a_319751]
-
s-au reunit în exil în septembrie 1920, la Contrexéville în sudul Franței, la decesul mamei lor Marea Ducesă Maria Pavlovna. Boris a moștenit smaraldele mamei, cele mai valoroase piese din colecția Marii Ducese. Pe cele mai multe el le-a vândut. Smaraldele au inclus faimosul colier care a fost cumparat de la Cartier și revândut Barbarei Hutton. Cu banii din smaralde și dintr-un cont de la o bancă americană pe care l-a deschis înainte de Revoluție, Boris a cumpărat un castel, "Sans Souci
Marele Duce Boris Vladimirovici al Rusiei () [Corola-website/Science/318422_a_319751]
-
Ducesă Maria Pavlovna. Boris a moștenit smaraldele mamei, cele mai valoroase piese din colecția Marii Ducese. Pe cele mai multe el le-a vândut. Smaraldele au inclus faimosul colier care a fost cumparat de la Cartier și revândut Barbarei Hutton. Cu banii din smaralde și dintr-un cont de la o bancă americană pe care l-a deschis înainte de Revoluție, Boris a cumpărat un castel, "Sans Souci", în apropiere de Paris, trăind confortabil cu soția sa. Cuplul nu a avut copii, dar ei au crescut
Marele Duce Boris Vladimirovici al Rusiei () [Corola-website/Science/318422_a_319751]
-
și ii amintește vrăjitoarei din Vest că puterile sale sunt fără efect în Lumea Piticilor. Vrăjitoarea din Vest jură răzbunare lui Dorothy și dispare în același fel cum a apărut. Glinda o sfătuiește pe Dorothy să meargă în Orașul de Smarald pentru a cere ajutorul misteriosului Vrăjitor din Oz, explicându-i că pentru a ajunge acolo, trebuie să urmărească cărarea cu cărămizi galbene. Glinda a sfătuit-o pe Dorothy că nu trebuie să-și dea pantofii de rubin jos, fiindcă atunci
Vrăjitorul din Oz (film din 1939) () [Corola-website/Science/315912_a_317241]
-
ajunge acolo, trebuie să urmărească cărarea cu cărămizi galbene. Glinda a sfătuit-o pe Dorothy că nu trebuie să-și dea pantofii de rubin jos, fiindcă atunci va fi la mila vrăjitoarei din Vest. În drumul ei către Orașul de Smarald, îi întâlnește pe Scarecrow (Sperietoare de ciori), căruia îi lipsește creierul, pe Tin Man (Omul de tinichea), care nu are inimă și pe Leu, care nu are pic de curaj. Cei trei o însoțesc pe Dorothy spre Orașul de Smarald
Vrăjitorul din Oz (film din 1939) () [Corola-website/Science/315912_a_317241]