18,131 matches
-
să ajungă la povestea susceptibilă de morala hedonist-creștină "Orice-i posibil așa că bucură-te de jocul de duminică!", conform propriilor mărturisiri ambiționînd o viziune balzaciană: intriga intersectează - deși mai potrivit ar fi termenul de scurtcircuitează - mai multe personaje legate de soarta unei echipe profesioniste aflată în plină criză, cînd după succese repetate, nu mai poate evita eșecurile. Dincolo de interesele economice și politice inerente, în conflict sînt antrenați doi indivizi plasați într-o insolită opoziție sentimental-managerială. O tînără ambițioasă lipsită de scrupule
Lecția de morală by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16953_a_18278]
-
din Deltă. Nefericit, trebuie să se mulțumească doar cu o treime. Salariat cu zece mii de dolari pe lună, un manager la o întreprindere care produce de o sută de ori mai mari pagube, și primește lovitura pierderii sporurilor. Oropsit de soartă, va apela la sindicate, unde va găsi înțelegere și combativitate. Nemulțumiți de a fi fost azvârliți în închisoare printre borfași de rând, dintre care nu puțini nici n-au alt domiciliu, iar cei mai numeroși afișează figuri patibulare, ilustre vedete
Feluritele chipuri ale nemulțumirii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16943_a_18268]
-
convinge, parcă, de realitatea existenței sale. Ca să-l parafrazez pe Marius Lazurca, Heim pune seriozitate în subiectele cele mai anodine, are o "grijă a detaliului și o minuție cumpănită" care dau consistență remarcabilă frînturilor de povestiri-evocări-comentarii, îndeobște sortite inevitabil unei sorți de efermeridă intelectuale, superficiale și simplificatoare. Deși conversația dintre cei șapte (opt, de fapt, cînd intervine și Mircea Mihăieș) pare să curgă neîntrerupt, efectul e strict retoric. Discuția s-a purtat în locuri și zile distincte, și ea apare în
O hagiografie modernă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16972_a_18297]
-
antipoliticii ne poate feri de naivitate". Studenților săi, Konrád György le recomandă cinci lucruri: să continuie să învețe; să regîndească în permanență lucrurile; să se ferească de abstracțiuni și de terminologii; să fie atenți la ce le scoate în cale soarta și inspirația; în fine, să nu confunde individualismul - valoare liberală supremă - al secolului ce vine cu acela amorțit și consumatorist al secolului ce pleacă. Și eu le-aș spune studenților mei cam aceleași lucruri.
Konrád György și antipolitica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16993_a_18318]
-
înjunghieri, violuri, incesturi, hoții, bătăi (cu cruzime), hrană deficitară, îngrijire medicală precară, igienă discutabilă, copii abandonați la vîrstă preșcolară, dar și azvîrliți, pur și simplu, la ghenă, tați firești și tați adoptivi (concubini) crăpînd în bătaie capul micuților năpăstuiți de soartă, educație sexuală rudimentară, confuză, cu perversiuni, spargeri de case, escrocherii de diferite grade, alcoolism, retardare mintală, vocabular minim și adeseori deosebit de abject, folosit - în gura mare - pretutindeni etc. Acești oameni sînt aceia cărora comunismul le-a furat nu numai pămînturile
Generații jertfite by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16995_a_18320]
-
noastră e închisă într-un cîmp mai strîmt și fără de glorie... Aici avem noi dreptul, - și ne arătă pe amîndoi, - să mărturisim tot ce este acum mai strîmt pentru noi toți și mai lipsit de orice faimă sau glorie, pricepi? Soarta prozatorului. Nu sînge, nu războaie, ci doar mizeriile noastre zilnice, minciuni, hoții, delațiuni, demascări, tot ceea ce întrece pînă și ce își închipuia Tacitus mai oneros și mai demn de dispreț, de disprețul lui, incomparabil mai mărunt și mai puțin încărcat
Sala cu oglinzi (Delatori, demascări...) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17005_a_18330]
-
didactice devenite reflex condiționat. Între penele ARIPILOR (senzația la lectură este chiar că, de pe vremea scrisului cu pana, limba didactică și-a păstrat șabloanele), am găsit și un interviu luat de învățătoarea Elena Marin președintelui Academiei Române, Eugen Simion. Întrebat despre soarta culturii noastre, acad. Eugen Simion le spune, de la înălțimea și autoritatea funcției sale, copiilor de 12-14 ani cărora le e adresată revista școlară, ca și dascălilor lor, că momentul dificil prin care trece acum cultura se datorează faptului "că cei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17012_a_18337]
-
Tot România liberă afirmă că Ștefan Boboc, fostul președinte al CNVM, cel care știa de ingineriile financiare de la FNI, ar fi fost omul PDSR-ului. Poate că nu e așa, totuși brusca grijă a vicepreședintelui acestui partid, Adrian Năstase, față de soarta lui Boboc ne amintește de procesiunea pedeseristă la Parchetul General pentru susținerea morală a lui Gabriel Bivolaru, perlamentarul urmărit de justiție pentru delicte care ar fi băgat rapid la pușcărie pe orice falsificator lipsit de protecție politică. Riscând să intre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17012_a_18337]
-
a propus să înfăptuiască. Excerptele selectate și adunate lună de lună sînt, negreșit, interesante și revelatoare. Dar nu prea izbutesc, întotdeauna, să-i transmită avizatului esențialul dintr-un palpit care conținea mult dramatism și luptă nu numai de idei. Sigur, soarta României postbelice era decisă încă din 1 decembrie 1943, la Conferința de la Teheran. Dar, decisiv, la 9 octombrie 1944, cînd, la Moscova, s-a perfectat înțelegerea secretă dintre Stalin-Churchill, prin care România era cedată, în proporție de 90%, influenței sovietice
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
informate exact de trimișii lor la București de situația din România dar n-au reacționat defel pentru că nu puteau să reacționeze. Această tragedie a neputinței (care avea, la fundamente, înțelegeri diplomatice, prealabile) a pecetluit, pentru aproape o jumătate de secol, soarta României. Și zadarnic au așteptat anumite forțe democratice izbucnirea unui război între puterile occidentale și sovietici (care tot alimentau, în van, speranțele românilor că, totuși, finalmente, vor veni americanii). Totul Dar să revin la cartea informată a d-lui Ioan
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
Cristian Teodorescu După primul tur de scrutin am citit într-un ziar, nu-i citez numele din jenă, că alegătorii de peste 60 de ani hotărăsc soarta Bucureștiului. Asta potrivit ideii pescuite din sondaje de opinie, că cei care merg pe mîna PDSR-ului ar fi precumpănitor vîrstnici. Dacă ar fi să ne luăm după titlurile de această factură, un număr oarecare de pensionari sau de persoane
Bătrîni paznici ai democrației by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17031_a_18356]
-
fost inoculate eroului virtual, nutrit nu doar de energia digitală, ci și de un fin umor swiftian, care-i permite să orchestreze personal, cu toată statura sa liliputană, relativizarea regnurilor. Impunându-se atenției unor indivizi care, printr-un joc al sorții se numesc chiar "Mititelu": Geena Davis și Hugh Laurie, plus Jonathan Lipnicki. Această nemaivăzută "integrare" este condimentată cu "rutiniere" peripeții în compania unor feline excelent dresate, care sporesc lista celebrelor starcats din istoria cinema-ului. Prin contribuția și a scenaristului
DiCaprio + Stuart Little = Toy Story 2 by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17044_a_18369]
-
să curgă câte o lacrimă pe obrajii unor cititori - sau ascultători - sentimentali: "Slav aș fi fost, de nu eram latin,/ latin aș fi, de n-aș fi fost și dac -/ dar a ieșit așa: să fiu român,/ și eu cu soarta asta mă împac!// mi-au dat și alții sânge și cuvinte -/ nisipuri galbene trecură-n zbor,/ purtate-n vântul Asiei fierbinte,/ să-ngrașe primitorul meu ogor.// Și din Apus, din Miazăzi, veniră/ umane pulberi, umbre și lumini,/ cu bine și
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
întrunirile lor, nu poporul era acela care dorise războiul. Ce-aveau a face intelectualii și poporul că un prinț austriac fusese ucis la Sarajevo? Ba din câte-și amintea că spuneau socialiștii, pe toți monarhii aveau să-i aștepte aceeași soartă. El nu era convins de asta. Și nu-l interesa nici starea materială. Ai lui aveau o moșie destul de mare în Oltenia, de se putea descurca întreaga familie, chiar dacă el studia peste granițe. Iar dacă-ntr-o zi n-avea
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
acum nu ne dăm seama cu cine am avut de-a face, dacă, infantilizați și lobotomizați, vom păși somnambulic către focurile diavolești ale acestei bande de tâlhari la drumul mare, spre a ne preface în scrum, ne merităm din plin soarta. Cum nu am iluzii în privința inteligenței politicianului român și nici în subtilitatea serviciilor secrete (grosolane până-n pânzele albe, după cum se dovedește cu ocazia fiecărui nou scandal dat la iveală), nu cred nici în teza "răfuielii politice". Dacă murdara afacere nu
O răsturnare á la roumaine by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17067_a_18392]
-
de azi, poate și datorită tirajelor confidențiale și existenței ei retrase în afara vieții literare. Pare o Emily Dickinson care, deși trăiește în și prin poezie, nu se preocupă de însemnătatea ei pentru alții. Și dacă va mai publica noi volume, soarta poeziei lui Judith Mészáros va rămîne, probabil, aceeași: o voce ingenuă și singură, cîntînd dumnezeiește într-o chilie ca o călugăriță". S-ar prea putea ca, din izolarea și singurătatea ei, poeta să ajungă în istoria literaturii române din sec
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17081_a_18406]
-
constatat de curînd, se relevă, că în epoca fanariotă s-au tipărit mai multe cărți în românește decît în grecește.) Sînt evocate, cum se cuvine, răpirea Bucovinei (1775) și a Basarabiei (1812) și, apoi, se vorbește, cu năduf evident, despre soarta tragică a romanității sud-dunărene (aromânii din Grecia și diaspora). Trecîndu-se, mai decis, la etapa modernizării românilor, se insistă asupra consecințelor revoluționare excepționale a practicii trimiterii tinerilor la studii în Apus, modelul francez fiind predominant. Revoluțiile de la 1848 în cele trei
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
țările moderne, numai Japonia a făcut un salt comparabil cu cel al României de la mijlocul veacului trecut și pînă la primul război mondial." Dar, firește, într-o singură generație, nu se putea ajunge la nivelul țărilor occidentale. Apoi, din păcate, soarta ne-a fost potrivnică (a intervenit și experimentul comunist care ne-a pironit timp de aproape jumătate de veac) și decalajul dintre noi și țările occidentale e, acum, imens. Vorbindu-se de înfăptuirile politice pozitive dobîndite sub vremea lui Carol
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
viață a lui Isus, în formă de roman, desigur, aproape voltairiană pe alocuri, prin ironie, și foarte incriminatoare la adresa lui Iosif care, singurul avertizat în privința intențiilor lui Irod, fuge cu Isus fără a se preocupa nici cît negru sub unghie de soarta miilor de prunci ai căror părinți ignorau primejdia și pe care un cuvînt al său i-ar fi putut salva. Iată o opoziție la curent care nu mă tulbură deloc. Dar în Pluta de piatră, un cataclism rupe peninsula iberică
Evanghelia după Saramago by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17101_a_18426]
-
Mircea Mihăieș Argumentul cel mai solid că nu există nici un fel de preocupare sistematică pentru soarta țării e inexistența oricărui interes pentru ceea ce se numește "binele public". Departe de a fi un concept idealist, cum l-ar putea interpreta puriștii de varii culori, "binele public" e o noțiune absolut legitimă în lumea contemporană. Nici adepții cei
România: un ecorșeu (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17084_a_18409]
-
Alex. Ștefănescu Clarviziune și gravitate Scriitorii români stabiliți în alte țări sunt preocupați în continuare - unii până la obsesie - de România. îi interesează soarta ei, dar și propria lor poziție în literatura română. Chiar și cei care își fac un nume în cultura patriei adoptive nu-și găsesc liniștea până nu li se recunoaște valoarea acasă. Este înduioșător - dar și amuzant - să constați, de
România, mon amour by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17086_a_18411]
-
Steinhardt instigă la fericire. Patriotismul său seamănă cu înțelepciunea copacului, care, atașat definitiv de un anumit loc de pe planetă, se străduiește să-l valorifice la maximum, în loc să-l conteste fără rost. N. Steinhardt își iubește țara, așa cum își iubește firea, soarta sau credința. Nu întâmplător, povestește pe larg, într-o scrisoare, ce mulțumit este Constantin Noica, la 60 de ani, că are 60 de ani: "Dinu a împlinit acum câteva zile 60 de ani. Ne-a spus, lui Vlad și mie
Expeditor: N. STEINHARDT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17104_a_18429]
-
și ele în felul lor, dar care nu mă mai exprimau. Astfel apărea un decalaj sensibil de preocupări. Este o evoluție sufletească normală, iar eu nu mai puteam să-mi controlez recepția; am dat drumul la cărți, iar cărțile au soarta lor. Acesta ar fi un motiv de iritare și de satisfacție în același timp, de neaderență la tot ce se întîmpla". Uluitor e să aflăm că marele cercetător și erudit a efectuat, timp de multe decenii, un travaliu pentru care
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
Pînă să mă hotărăsc dacă să continui cu Filmul de duzină/ Quickie realizat de siberianul Serghei Bodrov în Germania, dar relatînd despre mafia rusească din Santa Monica, sau să optez pentru Bodrov fiul și istoria a două Surori despărțite de soartă, mi-am acordat un moment de respiro să-mi clătesc ochii cu furnicarul de senin Babilon, în care toate etniile pămîntului conviețuiesc pașnic, locuind și muncind, după preferințe și capacități, în blocuri recent construite sau în cochete reședințe tip New
Festival în doliu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15833_a_17158]
-
acțiune; dar, analiza logică și rece se îngemănează prea arareori cu spiritele deschise spre universuri imaginare. Eminescu este o excepție fericită în acest sens. El a fost preocupat pînă la obsesie atît de metafizic, cît și de destinul istoric. Evident, soarta României a fost în centrul preocupărilor sale. Dar, evoluția țării este privită de el în complexul forțelor care au gravitat în această regiune și care i-au influențat decisiv existența. Iar poetul român proiectează istoria națională pe fundal universal și
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]