1,069 matches
-
apărând schimbări sociale, economice și culturale rapide. Sistemul politic însă, cu excepția schimbării de regim prin trecerea de la a Patra la a Cincea Republică, a rămas destul de inert. Cel puțin, acest fapt este adevărat în ceea ce privește sistemul de guvernare teritorială subnațională. Transformările societale și economice masive din interiorul Franței ar putea fi descrise cu adevărat în cuvintele lui Mendras ca o "seconde révolution" pe o scală comparabilă cu Revoluția din 1789. Schimbările principale au avut loc în sistemul economic dar și în proiectele
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
patrimoniul napoleonian și iacobin i-au mai adăugat cel puțin aspirația către standardizarea structurilor politice și administrative dar și culturii și societății. Dacă standardizarea politică și administrativă a devenit realiate până în primii ani ai celei de-a Treia Republici, standardizarea societală și culturală va dura mult mai mult. Al doilea tip de gîndire tradițională care se axa pe politica teritorială, se întreba dacă acest grad de standardizare era într-adevăr dorit. Aceasta reprezintă ceea ce noi am numit tradiția girondină, ce făcea
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
an (surprins pe genuri și specii literare), tehnica analitică merge dinspre general spre particular, dinspre cadrul social-politic spre cel literar, având În vedere nefasta condiționare politică a operei impusă de realismul socialist. Așa se explică insistența mea pentru conturarea ambianței societale, a evenimentelor și imperativelor politice pe care trebuia să le Încorporeze creația - devenită „comandă de stat”, atmosferă surprinsă În secvențe care preced analismul literar propriu-zis. Se va observa, de asemenea, că pentru a mai fluidiza demersul analitic, multe informații au
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
al tristeților provinciale, Bacăul a fost, în egală măsură, și un oraș al petrecerilor, în sensul burghez al cuvântului. Cele dou) etichetări, departe de a se anula reciproc, întregesc aproape perfect imaginea unei comunități ce-și rafinează, destul de lent, „tabieturile” societale, ce capătă, pe cale mimetică, obiceiuri așa zis aristocratice. Mai mult ca sigur, viața mondenă a orașului a dobândit forme și „ritmuri” occidentale sub impulsul tradiționalelor manifestări cazone (baluri, recepții) organizate, inițial, de ofițerii ruși (prezenți în Bacău în intervalul 1848
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
furniza serviciile într-un cadru legal, fără daune societății. Conceptul responsabilității sociale vizează trei aspecte: 1) responsabilitatea profitului, respectiv maximizarea acestuia; 2) responsabilitatea acționarilor, respectiv atingerea obiectivelor stabilite de acționari, fără a afecta interesele consumatorilor, furnizorilor, distribuitorilor, salariaților; 3) responsabilitatea societală, respectiv prezervarea mediului ecologic (conceptul de green marketing). Elemente de marketing la nivel european. Politica de marketing a unei societăți cu acoperire regională este dependentă de forma în care își promovează produsele, respectiv de nivelul de educație și obiceiurile clienților
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
individuală a funcționarii; limitări de activitate - dificultățile pe care un individ le poate avea în executarea activităților; pot varia de la ușoare la severe în ceea ce privește calitatea, cantitatea și maniera de execuție; participare - implicarea unei persoane în situații de viață; semnifică perspectiva societală a funcționarii; restricții de participare - probleme pe care un individ le poate avea în implicarea în situații de viață; factori contextuali - factori care împreună (mediul și factorii personali) constituie contextul complet al vieții unui individ; factori de mediu - toate aspectele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158910_a_160239]
-
a funcționarii; limitări de activitate - dificultățile pe care un individ le poate avea în executarea activităților; pot varia de la ușoare la severe în ceea ce privește calitatea, cantitatea și maniera de execuție; participare - implicarea unei persoane în situa��ii de viață; semnifică perspectiva societală a funcționarii; restricții de participare - probleme pe care un individ le poate avea în implicarea în situații de viață; factori contextuali - factori care împreună (mediul și factorii personali) constituie contextul complet al vieții unui individ; factori de mediu - toate aspectele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158912_a_160241]
-
sistemului social: subsistemele economic, politic, cultural... Și alte teorii sociologice consacrate își găsesc aplicabilitate în educația adulților; printre acestea, le enumerăm pe următoarele: - teoria relațiilor interpersonale (fie că sunt primare sau secundare, manifeste sau latente, normale sau deviante, comunitare sau societale etc.); - teoria grupurilor sociale, știința sociologică operând cu analize structurale și funcționale ale diferitelor grupuri sociale și asupra dinamicii lor, pornind de la microgrupul familial la macrogrupurile reprezentate de clasele sociale, de lacomunități locale la națiuni sau comunități internaționale. Diverse analize
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
efectele societății de consum sau extinderea influențelor pragmatismului economic în toate domeniile vieții sociale justifică această situație. În plus, se poate constata o accentuare a preocupării pentru evaluarea corectă a costurilor și beneficiilor educației adulților la nivel individual, instituțional și societal, atât din perspectiva asigurării eficienței investițiilor, cât și din cea a obținerii de evidențe cu privire la oferirea calității în schimbul sumelor cheltuite, a realizării de „afaceri profitabile”. Piața educației adulților este determinată de cerere și ofertă, existând, totodată, diverse caracteristici cu privire la tipul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
lungul vieții” și „rețelele de învățare”. Învățarea de-a lungul vieții poate fi văzută ca o activitate desfășurată de oameni pe întreaga perioadă a vieții lor, pentru îmbunătățirea cunoștințelor, abilităților și competențelor în diverse domenii de cunoaștere, din motive personale, societale, de angajare etc. (http://prola.aps.org/abstract). Aplicarea conceptului de învățare pe întreg parcursul vieții aduce beneficii societății și persoanelor, ca urmare a creșterii competitivității acestora, a dezvoltării personale și a creșterii potențialului de angajare, fiind mijlocul de a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sistemului social: subsistemele economic, politic, cultural... Și alte teorii sociologice consacrate își găsesc aplicabilitate în educația adulților; printre acestea, le enumerăm pe următoarele: - teoria relațiilor interpersonale (fie că sunt primare sau secundare, manifeste sau latente, normale sau deviante, comunitare sau societale etc.); - teoria grupurilor sociale, știința sociologică operând cu analize structurale și funcționale ale diferitelor grupuri sociale și asupra dinamicii lor, pornind de la microgrupul familial la macrogrupurile reprezentate de clasele sociale, de lacomunități locale la națiuni sau comunități internaționale. Diverse analize
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
efectele societății de consum sau extinderea influențelor pragmatismului economic în toate domeniile vieții sociale justifică această situație. În plus, se poate constata o accentuare a preocupării pentru evaluarea corectă a costurilor și beneficiilor educației adulților la nivel individual, instituțional și societal, atât din perspectiva asigurării eficienței investițiilor, cât și din cea a obținerii de evidențe cu privire la oferirea calității în schimbul sumelor cheltuite, a realizării de „afaceri profitabile”. Piața educației adulților este determinată de cerere și ofertă, existând, totodată, diverse caracteristici cu privire la tipul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
lungul vieții” și „rețelele de învățare”. Învățarea de-a lungul vieții poate fi văzută ca o activitate desfășurată de oameni pe întreaga perioadă a vieții lor, pentru îmbunătățirea cunoștințelor, abilităților și competențelor în diverse domenii de cunoaștere, din motive personale, societale, de angajare etc. (http://prola.aps.org/abstract). Aplicarea conceptului de învățare pe întreg parcursul vieții aduce beneficii societății și persoanelor, ca urmare a creșterii competitivității acestora, a dezvoltării personale și a creșterii potențialului de angajare, fiind mijlocul de a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a acestor evenimente ascunse deja în istorie va ajuta societatea românească de azi să depășească sindromul de stres posttraumatic atât de frecvent etalat în viața socială a României din ultimii 20 de ani. 1.6.1. Perioada comunismului ca traumatism societal în România, instaurarea regimului comunist s-a petrecut în perioada 1945-1964. A fost perioada naționalizării tuturor bunurilor, a locuințelor și bunurilor materiale private, a întreprinderilor industriale și a pământurilor și mijloacelor de exploatare a pământurilor. în aceeași perioadă a fost
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sunt similare celor descrise de K.C. Nguyen (1999) ca fiind manifestări tipice ale prizonierilor din închisori, față de cei aflați în libertate care sunt percepuți ca nepăsători. Prizonierii au sentimentul de a fi abandonați de cei din afară, din libertate. Trauma societală include aceste stări de criză, de pierdere a orientării sănătoase a societății, de pierdere a centrului de interes sănătos, copilul, precum și de confuzie generală, pesimism și disperare. în acest moment, statisticile europene indică societatea românească ca având cel mai ridicat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
seama de factorii contextuali de producere a violenței și nici de severitatea incidentului sau a consecințelor. Adesea se utilizează ca sinonim al violenței domestice termenul abuz care aduce în discuție, victima. Abuzul, având deja recunoscute formele: abuz fizic, psihologic, sexual, societal, neglijare, abuz economic, moral, verbal, emoțional, spiritual, poate indica mai specific atât natura incidentului de violența domestică, precum și consecințele. Nu doar abuzul fizic, așa cum ne sugerează definiția lui Gelles (1979) poate conduce la injurii ale persoanei-țintă, ci în aceeași măsură
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cercul de prieteni, petrecerea timpului, filmele ce le văd, materialele audiovizuale care le ajung pe mâini; adeseori trăiesc în medii cu o promiscuitate crescută. 1.9.2. Forme complexe de maltratare a copilului (sărăcia și instituția) a) Abuz și neglijare societală. Sărăcia și copiii Unii autori adaugă la lista formelor de maltratare a copilului, abuzul și neglijarea societală. „Situația generală a copiilor din România indică probleme cronice ce afectează dezvoltarea acestora și necesită eforturi susținute din partea statului: sărăcia, incapacitatea sistemului educațional
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
trăiesc în medii cu o promiscuitate crescută. 1.9.2. Forme complexe de maltratare a copilului (sărăcia și instituția) a) Abuz și neglijare societală. Sărăcia și copiii Unii autori adaugă la lista formelor de maltratare a copilului, abuzul și neglijarea societală. „Situația generală a copiilor din România indică probleme cronice ce afectează dezvoltarea acestora și necesită eforturi susținute din partea statului: sărăcia, incapacitatea sistemului educațional de a școlariza toți copiii, cel puțin la nivelul școlii obligatorii, incapacitatea sistemului de a preveni apariția
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sărăcia, incapacitatea sistemului educațional de a școlariza toți copiii, cel puțin la nivelul școlii obligatorii, incapacitatea sistemului de a preveni apariția unor situații de risc sau încălcări ale drepturilor copilului.” Factorul cauzal cel mai amplu recunoscut pentru abuzul și neglijarea societală a copiilor este sărăcia. Sărăcia societății poate sta la baza unor forme de abuz societal cum ar fi: lipsa de acces a copiilor la educație, viața în condiții care nu permit satisfacerea nevoilor primare, lipsa de îngrijiri de sănătate, insuficiența
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
incapacitatea sistemului de a preveni apariția unor situații de risc sau încălcări ale drepturilor copilului.” Factorul cauzal cel mai amplu recunoscut pentru abuzul și neglijarea societală a copiilor este sărăcia. Sărăcia societății poate sta la baza unor forme de abuz societal cum ar fi: lipsa de acces a copiilor la educație, viața în condiții care nu permit satisfacerea nevoilor primare, lipsa de îngrijiri de sănătate, insuficiența și monotonia serviciilor de specialitate pentru copil, lipsa profesioniștilor formați să intervină în domeniul copilăriei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
putea proteja copiii de sărăcie, ci este vorba despre a avea un loc de muncă bine plătit. Acest lucru se întâmplă foarte rar în cazul mamelor singure. Este o idee care ar trebui să ne alerteze atât din perspectiva abuzului societal, cât și dacă ne gândim la numărul tot mai mare de mame din România, care migrează în alte țări, în căutarea unor locuri de muncă. b) Instituția și respectarea drepturilor copilului Lipsa de servicii sau menținerea unor practici superficiale de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
unor practici superficiale de abordare a copilului în suferință, menținerea copiilor în instituții pentru a oferi locuri de muncă adulților, rezolvarea problemelor financiare ale unor persoane sau familii șomere prin plasamentul copiilor în aceste familii pot fi catalogate ca abuz societal în momentul în care devin o rutină. Când statul nu ia măsuri eficiente pentru protejarea copiilor aflați în suferință și când există practica unor măsuri superficiale, statul poate fi acuzat de abuz. Abuzul și neglijarea societală pot fi identificate în cadrul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fi catalogate ca abuz societal în momentul în care devin o rutină. Când statul nu ia măsuri eficiente pentru protejarea copiilor aflați în suferință și când există practica unor măsuri superficiale, statul poate fi acuzat de abuz. Abuzul și neglijarea societală pot fi identificate în cadrul serviciilor și al instituțiilor sistemului social. Ele includ atât neglijarea de către societate a nevoilor copilului 3, cât și practici de rutină, promovate în anumite servicii din sistemul de protecție, sănătate și educație și care provoacă suferință
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copilului în școală, tolerarea violenței între copii în unitățile de învățământ, legarea copilului de pat atunci când îi este administrat un tratament, practica de contenționare a copiilor cu comportamente violente în instituții, în măsura în care sunt practici curente, pot fi considerate ca abuzuri societale. Marginalizarea copiilor aparținând unor etnii sau unor familii marginalizate din cadrul comunității este un abuz societal. Cercetarea UNICEF, întreprinsă la nivelul instituțiilor de protecție a copilului din România, vizând evidențierea respectării drepturilor copilului (Stativa, 2002) a identificat prezența tuturor formelor de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
atunci când îi este administrat un tratament, practica de contenționare a copiilor cu comportamente violente în instituții, în măsura în care sunt practici curente, pot fi considerate ca abuzuri societale. Marginalizarea copiilor aparținând unor etnii sau unor familii marginalizate din cadrul comunității este un abuz societal. Cercetarea UNICEF, întreprinsă la nivelul instituțiilor de protecție a copilului din România, vizând evidențierea respectării drepturilor copilului (Stativa, 2002) a identificat prezența tuturor formelor de abuz ale copiilor în aceste unități, într-un procent semnificativ. Caseta de mai jos, din
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]