575,306 matches
-
cât și pentru tramvaie și autobuze. În zona Nicolina se vor mai construi spații comerciale dar și un hotel, iar pe Bucium vor apărea spații de producție, depozitare, birouri și un sediu de firmă cu un nume mare în domeniu. Societatea Artis Design va construi în zona fostei fabrici Țesătura un hotel de 5 stele și 21 camere pentru care a obținut deja aviz de la Comisia de Urbanism. Tot în zona se va mai constui un Mall, dezvoltatorul Green Plaza ocupându
Ce se mai construieste in 2012 la Iasi [Corola-blog/BlogPost/94560_a_95852]
-
ora 18:00 la Complexul Hotelier Ciric are loc Festivalul Tiara 2010. Invitați speciali: Formația Memories, Cvartetul Colosseum, Dj Criști Ciobanu. Prezentare de modă: Nanette, Tatăl și Fiul, Gioconda. Parada rochiilor de mireasă, expoziții decorațiuni și aranjamente, muzica, dansuri de societate, expoziție de patiserie, fotografi și fotografii, prezentare meniuri, degustări de vinuri, cadouri, hairstyling. Și la final Tombola Tiara 2010: plimbări cu caleasca în ziua nunții, cazare în apartament nupțial, toruturi și multe alte surprize. Citește tot... Ștefan Bănica Junior @ Master
Valentine’s Day [Corola-blog/BlogPost/94700_a_95992]
-
aprins, vuind peste continentele supuse. Numai că astăzi, despăturind contractul, Mi s-a părut că citesc, scris cu roșu, sub „S.R.L. Pământ”, că se semnează numai cu sânge. O umbră mare căzuse dintr-odată pe foaia elegant imprimată a acelei Societăți cu, totuși, o răspundere limitată. CÂNTEC SIMPLU Mâna ta albă coborând spre umărul meu lasă o tandră umbră, - un mic nor oprit în dreptul soarelui ce-ți sclipește în ochi. Nu o mișca. Aș vrea să mai stau o clipă sub
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/4188_a_5513]
-
ca o poveste din cehov dimineața ziarele din moldova au scris că pe drumul dintre bârlad și vaslui s-a găsit o mașină abandonată galbenă ca un jilț aurit și pentru că nimeni nu a revendicat-o a fost ridicată de societatea particulară de ridicări auto „conachi & comp.” și parcată în orașul iași tocmai în fața casei primarului vasile pogor.
Poezii by Ioan Pintea () [Corola-journal/Imaginative/4874_a_6199]
-
iași cînd venea perechea mea de atunci de-acasă cu pachet. la trecerea de pietoni mi-am lipit o ureche rece de urechea ei încălzită în autobuz ca un ștrudel fierbinte peste care torni înghețată. atîta ostilitate a naturii și societății ce o să fie în următoarele luni oboseală și frig și bani din ce în ce mai puțini o să construiască în jurul saltelelor un fel de scut magnetic un cocon paradoxal în care pieile și ciolanele noastre în sex și în somn o să se lăfăie în
2.09.2010 by Dan Sociu () [Corola-journal/Imaginative/6029_a_7354]
-
a treia din Soacra cu trei nurori are inițiativa pedepsirii babei și nu nurorile mai mari? Ce mister psihologic se va fi ascunzând în această preferință care încalcă vădit și grav o regulă a jocului genealogic, temeinic stabilită în viața societăților din toate timpurile? Toate femeile stau într-o garderobă și se lasă îmbrăcate abia după ce milioane de ochi se fac cheutori care se închid odată cu buricele degetelor care au călătorit peste oceanele în care atît de fericit s-au scăldat
Fusta by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/6132_a_7457]
-
undeva, sau la vrăjitoare, că la spitale, în ziua de azi, slabă nădejde. - Ba nu, cucoană. Să ierte cinstita fața a dumneavoastră, ce frumos machiată este, dar aista-i un leneș fără pereche și-l ducem la spînzurătoare să curățim societatea de un trîndav. Uitați, și acum, că îl spînzurăm, zace nemișcat și citește reviste dintre acelea de nici nu le putem pronunța numele. - Alei! Oameni buni! zise cucoana înfiorîndu-se. E păcat să moară, că pare încă în putere. Mai bine
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
neîncrezător la-nceput, socotindu-l un burghez înstărit) târziu a vândut-o, spre a cumpăra o alta (acțiune încă mai provocatoare!) - de sculpturi. Când nu pot să dorm, spunea, mă duc în camera lor și mă întrețin cu ele, sunt societatea mea, le mângâi, le mai îndrept puțin ținuta. Știu: nu sunt un evreu bătrân ce va muri curând și de-asta va dona, la rece, colecția, să nu se risipească. Sunt lumea. Pliurile unui ochi infinit, unele după altele-nchise
Poezii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/6754_a_8079]
-
fie lume aleasă, în special nemți și latino-americani cu stare. Chelnerii, cu cele mai apetisante băuturi pe platouri lucitoare, roiesc printre șezlonguri. Slipul meu pestriț și, poate, mai ales mutra plictisită pe care o abordează orice provincial nimerit într-o societate selectă îi face probabil să mă ia de american și de vreo câteva ori îmi oferă diverse servicii. Îi refuz tipic americănește. (Un cetățean sovietic nu circulă prin lume ca să-și stropească demnitatea cu martini-urile lor la gheață, mai
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
amurg, când se îngâna ziua cu noaptea. Corpul adormit al Lunettei era un îndemn și pentru alții să participe la Operațiunea Regresiunea. Nici de această dată nu-i obliga nimeni s-o facă, fiecare având libertatea de a alege o societate sau alta. Se decuplaseră deja circuitele electrice, telefericul, pus la conservare de Lunetta, încremenise, iar, pe coridoare, pe străduțe, în jurul plantațiilor, lângă cascade, în ogrăzi și-n toate locurile accesibile, tronau felinare, făclii, lămpi, lumânări, asemănătoare cu acelea de la Înviere
Condamnări by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/7893_a_9218]
-
vertabil act de asasinare psihică. Cu toții am fost martori ai unor atacuri perverse, la un nivel sau la un altul, desfășurate fie într-un cuplu, fie în familii, în întreprinderi sau chiar în viața politică și socială. Cu toate acestea, societatea noastră se arată oarbă în fața acestei forme de violență indirectă. Sub pretextul toleranței, se manifestă de fapt complezența." Nu sunt "fleacuri", nu sunt efecte ale unei sensibilități abuzive sau ale unei "sensiblerii" proprii naturilor fragil astenice, cele descrise aici, ci
Răutatea și prostia by Lucian Raicu () [Corola-journal/Imaginative/8418_a_9743]
-
Întrucât liniile nu ajungeau ca să încapă tot textul, a scris sus, în colțul din dreapta, cu scrisul lui elansat, așa încât pe hârtie apăru o țesătură din caractere de literă vechi germane, ușoară și rărită ca o basma de bumbac, produsă la Societatea Română pentru Industria de Bumbac, pe care o conducea tata-mare. Cartea poștală e colorată, singura dintr-un teanc de scrisori pe care le scrisese în această perioadă și peste care am dat în album, în caseta Biedermeier, unde găseai de
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
neașteptat: că nu mai e o mulțime venită să se distreze și că e o mulțime venită să se distreze cu convingerea că distracția e ceva foarte serios.” (p. 261 și urm.) Aceste texte despre fotbal ca o oglindă a societății noastre sunt, de fapt, (și) niște eseuri de morală, identitate și mentalități. (1) Dar Traian Ungureanu are și un imens talent de povestitor. Știe că efectul sporește dacă mesajul este livrat în cadrele unei povestiri și, de aceea, textele lui
Vă place fotbalul? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13131_a_14456]
-
despre corupția din fotbalul românesc, despre fenomenul dopajului, tot mai răspândit în ultimii ani, al corupției la nivelul înalt al CIO, FIFA, UEFA sau despre criza morală a gimnasticii românești. Aici, Traian Ungureanu este un analist pesimist, intransigent față de mercantilismul societății de consum care transformă tot mai mult sportul într-o afacere cu capital financiar fabulos. Sportul devenit de consum este privit și analizat necruțător, iar oamenii de afaceri din spatele cinicelor strategii de marketing sunt judecați fără rest. Aceasta este și
Vă place fotbalul? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13131_a_14456]
-
dar în același timp emoționantă pentru că se ghicește ușor starea de revoltă și de dezamăgire a jurnalistului: „Singura funcție încă vie a fotbalului plasează acest joc, alături de traficul de țigări și de droguri, în plasa economiei mafiote. Fotbalul împarte cu societatea românească nenorocirea de a fi reformabil doar prin oboseala biologică a actualei generații de mafioți” (p.113) sau „Spectatorul cu cecul în mână nu va mai tremura de emoție după un voleu la vinclu, ci mai curând după ce va afla
Vă place fotbalul? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13131_a_14456]
-
cred că ar fi interesant dacă cineva ar trece în revistă principalele luări de poziție referitoare la soarta folclorului — subînțelegând prin soartă mai ales viitorul acestuia, în manifestările sale reale, spontane, nu în domeniul colateral numit la noi „valorificare” — în societățile industriale și postindustriale. Foarte probabil că ne aflăm undeva în jurul unui secol de când cercetătorii în domeniu nu pregetă să sublinieze — când sec, când profetic, când dramatic, când cu duioșie — că vremea frumoaselor tradiții se apropie de sfârșit, că odată cu bătrânii
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
prezis de câteva bune decenii iminenta dispariție a folclorului trăiesc o surpriză: folclorul nu numai că nu a murit, ci continuă să însoțească viețile noastre pe toate meridianele, în America, dar și în Asia, în Europa ca și în Africa. Societățile contemporane, asemenea celor tradiționale, sunt creatoare și purtătoare de folclor” (p. 15). Având la dispoziție un material impresionant, aproximativ 2000 de texte, toate de factură narativă, culese „de studenții care au urmat, între 1986 și 1996, cursul de folclor literar
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
privitoare la povestitul popular și la tipologia textelor vehiculate pe această cale, Constantin Eretescu este dispus să vadă folclorul lumii de la începutul mileniului al treilea exclusiv ca pe o sumă de legende urbane. Acestea „constituie singurul gen folcloric productiv în societatea contemporană” (p. 17) — scrie el, subliniind, într-un sens, unicitatea și vigoarea genului pe care îl studiază, dar, după părerea mea, lăsând deoparte mult prea multe realități în act în culturile tradiționale contemporane și neglijând prea vădit faptul că o
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
practic, una uriașă și, în continuare, deschisă. „Poveștile și-au schimbat aspectul: au dispărut personajele fabuloase și conflictele care motivau acțiunile eroilor, narațiunile nu mai au nici complexitatea și nici amplitudinea vechilor basme. Mai mult, povestiri noi apar mereu în societățile cu tehnologie avansată, cât și în țările mai puțin dezvoltate. Cele mai multe pornesc de la întâmplări reale sau doar imaginate, întotdeauna plauzibile, reflectând mentalitatea și anxietățile omului modern în fața unor primejdii cu care adesea nici nu știe cum să se confrunte” (p.
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
tezei sale, și care nu este din piese ori din proză, ci dintr-un articol, Politică și cultură. Caragiale susține că în loc ca statul nostru, „tînăr” și „improvizat”, din epoca lui Cuza și Carol I, să fie „rezultatul natural al societății”, s-a întîmplat ca „societatea să fie produsul artificial al statului.” Și iată pasajul principal: „Neavînd așadar pe cine să-i impună lui reforme, se gîndește el mereu la dînsele; neavînd o societate, care să-i ceară ceva după nevoile
Caragiale și noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13152_a_14477]
-
este din piese ori din proză, ci dintr-un articol, Politică și cultură. Caragiale susține că în loc ca statul nostru, „tînăr” și „improvizat”, din epoca lui Cuza și Carol I, să fie „rezultatul natural al societății”, s-a întîmplat ca „societatea să fie produsul artificial al statului.” Și iată pasajul principal: „Neavînd așadar pe cine să-i impună lui reforme, se gîndește el mereu la dînsele; neavînd o societate, care să-i ceară ceva după nevoile ei, închipuiește el niște nevoi
Caragiale și noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13152_a_14477]
-
Carol I, să fie „rezultatul natural al societății”, s-a întîmplat ca „societatea să fie produsul artificial al statului.” Și iată pasajul principal: „Neavînd așadar pe cine să-i impună lui reforme, se gîndește el mereu la dînsele; neavînd o societate, care să-i ceară ceva după nevoile ei, închipuiește el niște nevoi sociale, cărora le decretează pe dibuite satisfacerea. El tot speră ș...ț că va face să rezulte de la dînsul o societate.” Este exprimată, puțin diferit de Maiorescu, teoria
Caragiale și noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13152_a_14477]
-
gîndește el mereu la dînsele; neavînd o societate, care să-i ceară ceva după nevoile ei, închipuiește el niște nevoi sociale, cărora le decretează pe dibuite satisfacerea. El tot speră ș...ț că va face să rezulte de la dînsul o societate.” Este exprimată, puțin diferit de Maiorescu, teoria junimistă a „formelor fără fond”. E cazul să ne întrebăm ce anume din acestă analiză, a inversării raportului firesc dintre statul și societatea burgheză, nu este pe deplin caracteristic epocii lui Maiorescu și
Caragiale și noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13152_a_14477]
-
ș...ț că va face să rezulte de la dînsul o societate.” Este exprimată, puțin diferit de Maiorescu, teoria junimistă a „formelor fără fond”. E cazul să ne întrebăm ce anume din acestă analiză, a inversării raportului firesc dintre statul și societatea burgheză, nu este pe deplin caracteristic epocii lui Maiorescu și Caragiale, dar și epocii noastre de tranziție. S-ar părea că procesul este același și că, din nou, problema nu este de a combate, de a ironiza, făcînd din ele
Caragiale și noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13152_a_14477]
-
putea numi o vedetă a vieții literare, iar vizibilitatea cărților sale este nemeritat de redusă. Această situație este cu atît mai de mirare cu cît, prin problematica lor, romanele lui Dan Stanca ar putea fi motorul unor ample dezbateri în societatea românească. Înrudit în privința modului în care percepe realitatea prezentului cu Horia-Roman Patapievici (cel din Omul recent) și cu Cristian Bădiliță, Dan Stanca pune în discuție în toate ficțiunile sale îndepărtarea omului contemporan de valorile spiritului și, în mod concret, de
Tranziție fără Dumnezeu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13156_a_14481]