1,301 matches
-
specificului femeii pariziene că figură exponențială a realității și a literaturii franceze din secolul al XIX-lea. În istoria, cultura și civilizația Franței ea întruchipează o epocă care este cea a Parisului și a modernității. Femeia pariziana este o entitate socioculturala particulară, mitizata și poetizata în mentalul colectiv și cel individual. Pariziana face parte din categoria personajelor referențiale, care trimit la o realitate a lumii exterioare (istorică, socială, mitologica, alegorica) și la un concept imobilizat de o cultură. Titlul lucrării invită
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
fiecărui domeniu, toate fiind recognoscibile dincolo de numeroasele contradicții sau paradoxuri prin care aceasta lume își manifestă particularitățile. Asemănările parizienilor se datoreaza valorilor și gusturilor comune, plăcerii de a participa la existența urbană. Apartenența la mediul parizian determina formarea unei identități socioculturale specifice, cu itinerarul sau social, exercitarea unui anumit rol și a unui anumit tip de relații cu persoanele de alt sex. "Structura profundă" a identității franceze și pariziene este o armatura de explicații etno-psiho-socio-culturale. Nu ne-am propus să realizăm
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
descris ca un proces social la scară globală și care există și se desfășoară în cel puțin trei sfere ale vieții sociale: economică 44 (schimburi comerciale, corporații în mișcare, informatizarea producției), politică (centre de putere, instituții internaționale, organizații militare) și socioculturală (valori, credințe, simboluri) (Zamfir, Stănescu, coord., 2007, p. 282). De aici putem trage cu mare ușurință concluzia că dintre aceste trei sfere unde globalizarea influențează viața socială, cel mai puternic dominat este domeniul economic. Fără îndoială că dezvoltarea economiei și
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
cele negative. Demersul făcut este de a privi echidistant globalizarea, nu doar la nivel economic și la beneficiile pe care ea le-ar aduce/le-a adus, ci și la celelalte laturi ale ei foarte importante, cum ar fi dimensiunea socioculturală. Vrând-nevrând, vom gândi globalizarea ca pe un proces în care inegalitatea socială se accentuează, iar aici vom argumenta acest aspect plecând de la ceea ce scria Larry Ray în cartea sa Globalization and everyday life. " Într-adevăr, se poate argumenta că modelele
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
-l realizăm în această lucrare nu este acela de a trata subiectiv un punct care a devenit extrem de sensibil: relația dintre Stat și Biserică la nivel european și recunoașterea de către Uniunea Europeană a importanței creștinismului în nașterea și dezvoltarea politico-economică și socioculturală a Europei. Sigur, scopul principal al lucrării este să arătăm rolul Bisericii privitor la activitatea de asistență socială din România, dar, în același timp, ca și obiective secundare, avem în vedere și aspectele mai sus-menționate, deoarece de la un asemenea studiu
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
controlul gesturilor fiind mai mult sau mai puțin cenzurat, în funcție de tipul reuniunii, presiunea grupului asupra individului, statutul și rolul jucat de acesta în grup, educația primită în ceea ce privește comportamentul social etc. Comunicarea prin intermediul gesturilor este influențată de prezența și respectarea regulilor socioculturale (de salutare, de prezentare, de oferire sau primire a unui cadou, de despărțire etc.), care funcționează de cele mai multe ori ca niște rețete eficiente de relaționare între oameni. Fiecare comunitate dezvoltă anumite ritualuri care formează un sistem util de prescripții/reguli
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
A., Limbajul trupului, traducere de L. Stan, Editura Teora, București (Body Language, Alpha Books, USA), 2004/2007. Babad, Elisha, The Social Psychology of the Classroom, Routledge, Londra, 2009. Beverley, Bell, Theorising Teaching in secondary Classrooms. Understanding our practice from a sociocultural perspective, Routledge, Londra, 2011. Birdwhistell, Ray L., Introduction to Kinesics. An Annotation System for Analysis of Body Motion and Gesture, Editura University of Louisville Press, Louisville, 1952. Bremmer, Jan, Roodenburg, Herman, O istorie culturală a gesturilor. Din antichitate și până în
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
135 Ray Birdwhistell, op. cit., 1952. 136 Algirmas J. Greimas, apud Traian Stănciulescu, op. cit., 2004, p. 83. 137 Barbara M. Grant, Dorothy G. Hennings, op. cit., 1977, p. 16. 138 Bell Beverley,Theorising Teaching in secondary Classrooms. Understanding our practice from a sociocultural perspective, Routledge, Londra, 2011. 139 Gabriel Albu, op. cit., 2013, pp. 201-207. 140 a) Factorul activism include formele de coping caracterizate printr-o atitudine proactivă, de mobilizare fizică, emoțională și mentală în vederea depășirii obstacolelor, atitudine constructivă și preventivă, căutare de informații
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
minime de a se generaliza, de a dobândi notorietate și de a fi acceptate în limbajul comun. Intervin în acest proces, în afara nevoii de economisire a spațiului (în scris) și a timpului (în vorbire și în scris), și diverși factori socioculturali, cum sunt moda lingvistică, aplecarea tinerilor de a se supune acesteia și de a se exprima mai concis, mai plastic și, uneori, ludic, amploarea prezenței "pe piață" a realității desemnate și, implicit, frecvența cu care este utilizată denominația acesteia, standardizarea
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
social-demografic, mediul economic, mediul tehnologic, mediul cultural, mediul instituțional, mediul politic, mediul natural. Analiza macromediului reprezintă cercetarea amenințărilor și oportunităților pieței educaționale. Factorii externi care influențează activitatea unui instituții de învățământ sunt cunoscuți sub numele de factori S.T.E.P.: S factori socioculturali reglemenează obiceiurile și valorile societății, nevoile beneficiarilor sistemului de învățământ sunt corelate cu caracteristicile demografice ale acestora (vârstă, sex, rasa, familia sau menajul mediu). Astfel, reprezintă o realitate a societății contemporane, că ponderea populației adolescente și a populației de vârsta
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
apariția unor convingeri de felul "violența este un aspect necesar vieții sociale". Literatura de specialitate citată ne permite să afirmăm că familia poate fi izvor de dragoste dar și de agresiune, atât pentru copii, cât și pentru adolescenți. Influențele factorilor socioculturali asupra părinților și a familiei pot contribui la modelarea comportamentelor parentale, marcând felul în care funcționează o familie. Rolul colegilor și al semenilor în dezvoltarea agresivității n-a fost destul studiat. Învățarea și evoluția personală sunt procese continui. Chiar dacă originea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
automate sau automatizate, programate sau nu genetic, un nivel în care stimulii au semnificație afectivă în funcție de trăirile emoționale și afective ale individului și, în sfârșit, un nivel de elaborare cognitivă în care este luat în calcul, dincolo de experiențele personale, contextul sociocultural și de mediu al individului. Ipoteza existenței unui centru nervos al agresivității a fost pusă la îndoială și totalmente refuzată. Totuși unele structuri cerebrale pot avea un rol esențial în declanșarea reacțiilor agresive ca răspuns la stimuli "ostili". Două părți
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de 20 de ani. La această vârstă predispoziția competitivă atinge apogeul pentru că este vorba despre o perioadă de dezvoltare în care puterea de reproducere este maximală. Argumentele invocate de biologia evoluționistă sunt în general ignorate de psihosociologi. Pentru ei variabilele socioculturale joacă un rol mult mai important în dezvoltarea și manifestarea comportamentelor agresive umane decât variabilele psiho-evoluționiste. Biologii evoluționiști susțin ideea conform căreia cultura însăși este rezultatul istoriei evoluției umanității (Daly et al., 1989). Psihosociologii refuză să considere comportamentul agresiv ca
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
parte din normă. Toate aceste atitudini îi conferă individului un anumit simț al priorității și superiorității. Șovinismul, patriotismul, naționalismul sunt factori ce susțin și proclamă războiul. Unii mai cred că războiul le oferă șansa de a-și confirma virilitatea. Factorii socioculturali susțin de asemenea războiul. Nici creștinii și nici fundamentaliștii musulmani nu sunt cunoscuți pentru proslăvirea păcii. În Vechiul Testament există foarte multe descrieri ale războaielor violente întreprinse de ebraici. Creștinii au cucerit în timpul cruciadelor lumi îndepărtate în numele religiei. Iar noțiunea de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
bărbatului, dar și alte variabile legate de istoria lui socială și culturală construiesc baza acestor procese indirecte. Bărbatul interpretează astfel orice act al soției, chiar și comentariile acesteia, drept comportamente ostile și ofensive și reacționează în consecință. Credințele și normele socioculturale dominante consolidează și întăresc schemele personale ale individului cu privire la comportamentul masculin în diverse contexte sociale (Nisbett, 1993). Un exemplu de astfel de credințe poate fi enunțul de tipul "bărbatul ideal trebuie să arate mușchii ca răspuns la o provocare". Nevoia
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
accelerare a maturizării, fapt ce poate favoriza dezvoltarea unei personalități deviante și învățarea unor comportamente sexuale de tipul dominant / dominat (Briere et al., 1990). * Factorii maltratării infantile Este vorba practic de aceeași factori enumerați în cazul violenței domestice: factorii psihologici, socioculturali și economici. Variabile proximale. Aceste variabile se referă la momentele în care copilul este cel mai vulnerabil. În cazul incestului, absența frecventă a mamei din motive de spitalizare sau profesionalizare favorizează trecerea la acțiune, mai ales dacă incestul reprezintă singura
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a tatălui sunt alte surse de destabilizare a relațiilor familiale. Tulburările psihologice și patologice, alcoolismul și consumul de droguri pot duce la instaurarea unei relații traumatizante între copil și familie care să se transforme în violență. Factorii culturali precum educația socioculturală bazată pe dominația tatălui, absența echității și obediența forțată a copiilor pot duce de asemenea la declanșarea maltratării. Stereotipurile sexuale și normele culturale ale masculinității constituie alte cauze ce nu pot fi neglijate. În general, tații incestuoși stabilesc la nivelul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pentru că li se ordonă și li se cere să o facă. În acest caz, războiul este cauza agresiunilor și nu tendința agresivă a omului constituie cauza războiului. Războiul este o instituție socială în interiorul căreia rolurile sociale sunt distribuite participanților. Factorii socioculturali, jocurile, ideologiile politice și religioase, structurile militare, industriale și științifice pot încuraja angajamentul militar. Comportamentele subiecților lui Zimbardo și Millgram nu au făcut altceva decât să arate ceea ce se întâmplă de fapt în viața reală. Gardienii din închisoare trebuie să
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în urmă fenomenului de contact lingvistic și care, spre deosebire de pidginuri, au căpătat inclusiv statutul de limbi materne. Acesta este elemental esențial în definirea lor: "Se numesc creole limbile sabir, pseudo-sabir sau pidgin care, din motive diverse de ordin istoric sau sociocultural, au devenit limbile materne ale unei întregi comunități"210. Sabirurile sînt "limbi compozite născute din contactul a doua sau mai multe comunități lingvistice diferite care nu au nici un alt mijloc de a se înțelege, mai ales în tranzacțiile lor comerciale
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
din care sînt eliminate, în mod frecvent, elementele de relație. Diferența dintre un dialect al limbii franceze și o creola cu baza franceză, de exemplu, este dată tocmai de originea mixtă a celei din urmă, ca și de statutul ei sociocultural. În general limbile creole nu cunosc aspecte literare dezvoltate, acest rol revenind limbii-bază, adesea folosită singură că limba oficială. Se observă însă că, pe masura ce trece mai mult timp din momentul în care unele țări, foste colonii, și-au dobîndit independența
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
alii (editori), Studii de lingvistică și filologie romanica. Hommages offerts à Sanda Reinheimer Rîpeanu, Editura Universității din București, București, pp. 391-400. Niculescu, Alexandru, Individualitatea limbii române între limbile romanice, vol. 1: Contribuții gramaticale, Editura Științifică, București, 1965; vol 2: Contribuții socioculturale, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1978; vol. 3: Noi contribuții, Editura Clusium, Cluj, 1999; vol. 4: Elemente de istorie culturală, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2003. Oancea, Ileana, Lingvistică romanica și lingvistică generală. Interferente, Editura Amarcord, Timișoara, 1999. Oancea, Ileana, Romanitate și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
2010. Lynch, John, Pacific Languages. An Introduction. University of Hawaii Press, Honolulu, 1998. Lynch, John; Ross, Malcolm; Crowley, Terry (editori), The Oceanic Languages, Curzon Press, Richmond, Surrey, 2002. Makihara, Miki; Schieffelin, Bambi B. (editori), Consequences of Contact. Language Ideologies and Sociocultural Transformations în Pacific Societies, Oxford University Press, Oxford, 2007. Pawley, Andrew K.; Ross, Malcolm D., Austronesian Historical Linguistics and Culture History, în "Annual Review of Anthropology", vol. 22, 1993, pp. 425-459. Sagart, Laurent; Blench, Roger; Sanchez-Mazas, Alicia (editori), The Peopling
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
passim, 319, 321, 323, 327, 328, 329, 331, 334, 335, 345, ~ intermediar 20, ~ primar 105, ~ secundar 105, ~ terțiar 105, distincția limba-~ 39, 103, 104, 126, sub~ 188, 323 dialectologie 35, 38, 104, 126 diastratic 27, 29, 34, 258, varietate ~a (socioculturala) 34, 258 diatopic 27, 29, 34, 258, varietate ~a (în spațiu) 34, 258, 304 discurs 21, 28, 34, 36, 43, 79, 99, 100, 283, 358, ~ repetat 27, 29, 65, 131, analiza ~ului 25, 100, 361 discursiv 195, tipologie ~a 99
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
26, ~ spațială 26, ~ stilistica 26, parametri abstracți de ~ 92 varietate 13, 14, 29, 35, 36, 45, 74, 92, 107, 111, 114, 115, 153, 170, 190, 228, 245, 246, 256, 274, 284, 287, 301, 303, 305, ~ diafazică (stilistica) 34, 228, ~ diastratică (socioculturala) 34, 258, ~ diatopică (în spațiu) 34, 258, 304, ~ regională 106, 111, 190, 253, ~ sociolingvistica 228, 273 vedica 77, 152, 241, 312, imn ~ 151, sanscrita ~ 281, 300 velikorusă 165 vendă (tshivenda) 312, 317, 338 veneta 154, 313 vepsă 178, 179, 313
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
asigurarea în exclusivitate a coșului zilnic, respectiv la îndeplinirea unor condiții minime de viață necesare supraviețuirii, iar caracterizarea unei persoane ca "persoană săracă" se face prin raportarea la anumite standarde, atât pentru necesitățile umane de bază, cât și pentru cele socioculturale. Sărăcia extremă este definită ca o lipsă atât de gravă a resurselor financiare, încât condițiile de viață ale persoanei respective sunt absolute inacceptabile pentru o societate civilizată și alterează grav demnitatea ființei umane producând degradări rapide și greu reversibile ale
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]