2,985 matches
-
de trai și stilul de viață pe care individul nu-l poate influența, prin urmare trebuie să și-l Însușească. Atât sănătatea cât și boala trebuie abordate În cadrul modului de trai și stilului de viață, ambele având o puternică conotație socioeconomică, constituindu-se pentru unii indivizi, pături sociale și În final pentru unele colectivități umane, Într-un adevărat pericol, datorită multitudinii factorilor de risc ce acționează asupra evoluției indivizilor și a stării lor de sănătate. Fără a intra prea mult În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
trebuie făcute. 1. Este necesară definirea corectă În lege a termenului de sănătate individuală și sănătate publică pentru că sănătatea nu este “Știința și arta de a preveni Îmbolnăvirile, etc... “ așa cum apare În capitolul I. Sănătatea este un domeniu al vieții socioeconomice al unui stat care privește În egală măsură individul și colectivitatea În care acesta trăiește. Pentru definirea corectă este necesar a se folosi definiția O.M.S. care spune : Sănătatea este o “condiție de bunăstare fizică, psihică și socială”, individuală și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
zisele societăți tradiționale și cele moderne, militând pentru sprijinul economic necesar pentru a încuraja societățile tradiționale să evolueze pe calea modernizării. Aceste teorii vedeau cele două tipuri de societăți ca fiind definite în raport cu o dihotomie foarte distinctă, iar sensul evoluției socioeconomice urma un drum clar, spre modelul oferit în primul rând de Statele Unite. Este interesant de văzut cum limbajul unor asemenea teorii a fost apropriat în confruntările evoluțiilor politice din România ultimilor ani. Discursul modernizării a fost pus în legătură și
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
constituite din indivizi, Întreprinderi, instituții, organisme, reglementări sau fenomene care pot influența În mod direct sau indirect activitatea generată de existența unei proprietăți imobiliare. Ambientul unei proprietăți imobiliare reprezintă ansamblul organiza țiilor și factorilor externi de natură diferită: politică, juridică, socioeconomică, tehnologică etc. care influențează direct și indirect activitatea generată de existența unei proprietăți imobiliare, care se manifestă pe plan național și internațional și care acționează asupra proprietății imobiliare nu În mod izolat, ci În strânsă interdependență cu aceasta. Caracteristicile mediului
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
forma un sector distinct de preocupare, abordare și reglementare juridică. Aglomerarea spațiilor urbane reprezintă un fenomen pozitiv indicând o anumită atractivitate a acestora, o diversitate a activităților economice și implicit a opțiunilor individuale. În esență aglomerările urbane sunt motorul dezvoltării socioeconomice a unei țări. Dezvoltarea așezărilor umane se află În legătură directă cu inițierea și extinderea activităților comerciale. Din cele mai vechi timpuri, specialiști diverși, precum istorici, juriști, economiști etc., au analizat evoluția societății, Încercând să descifreze din perspective diferite, specifice
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
natural și amenajat, destinat satisfacerii nevoilor materiale și spirituale ale individului și societăților umane; ▪ condiționarea unui loc (spațiu, teritoriu - prin extindere) prin ocuparea, folosirea, amenajarea lui de către o colectivitate (in extremis - de către om), În concordanță cu modul de viață, dezvoltarea socioeconomică, organizarea politică a acesteia, și Într-un anumit raport cu mediul natural, În contextul unui continuu proces de intervenție asupra spațiului. Locuința poate fi definită ca „acel organism arhitectural care asigură protecția și dezvoltarea individului la nivel familial/grup domestic
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
lor subiective. Referitor la cuantificarea acestor riscuri se consideră că măsurarea riscului se realizează prin analiza nonliniarităților utilității relevate de bani, fie prin variația distribuirii probabilităților câștigurilor și a pierderilor posibile, pentru fiecare alegere particulară. Riscurile apar În toate activitățile socioeconomice desfășurate la nivelul proprietăților imobiliare, pentru fiecare dintre acestea Îmbrăcând forme particulare, În funcție de tipul, modul de manifestare, precum și magnitudinea acestora. Managementul riscului se definește drept totalitatea metodelor sau mijloacelor prin care este gestionată incertitudinea, ca bază majoră a factorilor de
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
de demografie<footnote V. Trebici, Mică enciclopedie de demografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975. footnote>, respectiv, „știință având ca obiect populațiile umane, pe care le studiază sub aspectul numărului și al repartizării geografice, structurii după diferite caracteristici demografice și socioeconomice, evoluției lor, precum și al factorilor ce determină schimbările numărului și structurii, pentru a pune în evidență regularitățile după care se produc fenomenele demografice”. Demografia este, după alți autori<footnote T. Rotariu, Demografie și sociologia populației, Editura Polirom, Iași, 2003, p.
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
populația medie pe acest interval. De exemplu, rata natalității se calculează prin raportarea numărului de născuți vii înregistrat într-un interval calendaristic, la efectivul mediu al populației, pentru acest interval. 2.2. Indicatorii numărului și structurii populației Considerente de ordin socioeconomic, politic și demografic impun cunoașterea permanentă a numărului și structurii populației, condiție absolut necesară a descifrării legităților care guvernează evoluția demografică și a influenței acesteia asupra dezvoltării social-economice. Populația reprezintă elementul de bază al potențialului economic al unei țări, cunoașterea
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
un anumit sex corespund la 100 de persoane de sex opus. Structura populației pe sexe, favorabilă populației de sex feminin - în cazul României -, se caracterizează printr-o relativă stabilitate în timp; ea trebuie însă analizată, corelat cu alte caracteristici demografice, socioeconomice, pe medii etc. Structura populației pe vârste Vârsta este o caracteristică demografică importantă, aceasta influențând toate aspectele activității economice, sociale, culturale etc. Analiza structurii populației pe vârste presupune repartiția statistică a populației după trăsătura cantitativă continuă „vârsta”; ea are ca
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
persoane cu școală absolvită nedeclarată. Analiza structurii populației după nivelul școlii absolvite poate fi adâncită prin urmărirea repartiției acestor categorii pe specialități și profiluri de pregătire profesională; de asemenea, se recomandă corelarea aspectelor menționate cu alte caracteristici demografice (sex, vârstă), socioeconomice (ramuri de activitate, mediul urban-rural) și teritoriale (pe județe). Structura populației pe naționalități (etnie) a suferit în țara noastră unele modificări, atât ca urmare a unei natalități diferite pe etnii, cât și a manifestării fenomenului de migrație în cazul unora
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
șomajul, incertitudinea în găsirea unui loc de muncă și stresul sunt factori specifici perioadei de tranziție, care au influențat reducerea fertilității. Legat de factorii amintiți anterior, dar și de alte influențe de natură mult mai complexă, chiar într-un context socioeconomic mai favorabil, scăderea fertilității are la bază două tipuri de decizie și de comportament: − amânarea nașterii copilului, indiferent de rangul acestuia; − decizia fermă de a nu mai avea deloc copii sau de a nu mai avea alt copil. Ca o
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
un criteriu artificial de diferențiere a indivizilor și c] singurele distincții care merit] a fi luate în seam] sunt cele de caracter. Acordând oamenilor posibilitatea de a accede la putere, el nu a ținut cont de cast] și de statutul socioeconomic al acestora. Buddha a fost preocupat de toate formele de viat]. Într-un sens etic mai profund, conceptul budist de societate include toate fiintele vii, nu doar oamenii, ci și animalele și creaturile inferioare. Spre deosebire de sistemele etice occidentale, cultivarea virtuților
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aparțin își dezvoltă aptitudinile, își îmbogățesc cunoștințele, ameliorează calificarea lor tehnică sau profesională sau îi dau o nouă orientare, făcând să evolueze atitudinile și comportamentele în dubla perspectivă a înfloririi integrale a omului și a unei participări la o dezvoltare socioeconomică și culturală echilibrată și independentă. În aria semantică a sintagmei educație a adulților, putem menționa și alte concepte conexe, care au cunoscut o anumită utilizare la un moment dat, ca expresie aaccentului pus pe încercarea de a găsi soluții recuperatorii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
academice. Dintre posibilele bariere ce pot împiedica sau îngreuna accesul la formare, Johnstone și Rivera (apud Merriam, Caffarella, 1991) au identificat două mari categorii, și anume: externe sau situaționale și interne sau dispoziționale, corelate cu variabilele: vârstă, sex și statut socioeconomic. Persoanele mai vârstnice invocă bariere dispoziționale, în timp ce tinerii și femeile sunt constrânși de cele situaționale. Cei cu un statut socioeconomic mai scăzut întâmpină ambele tipuri de obstacole. Cross (apud Merriam și Caffarella, 1991) propune, la rândul său, trei categorii de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
identificat două mari categorii, și anume: externe sau situaționale și interne sau dispoziționale, corelate cu variabilele: vârstă, sex și statut socioeconomic. Persoanele mai vârstnice invocă bariere dispoziționale, în timp ce tinerii și femeile sunt constrânși de cele situaționale. Cei cu un statut socioeconomic mai scăzut întâmpină ambele tipuri de obstacole. Cross (apud Merriam și Caffarella, 1991) propune, la rândul său, trei categorii de factori cu impact asupra deciziei de a participa: - situaționali - respectiv situația experimentată de persoană la un anumit moment (probleme familiale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de atitudinile și caracteristicile naționale, modul de structurare a sistemului educațional, expectanțele privind realizarea academică și valoarea acordată de societate diplomelor obținute. De asemenea, accesul la formare poate fi îngrădit și de: - apartenența la o anumită clasă socială și statutul socioeconomic al persoanei respective (profesia, nivelul de educație, venitul personal sau familial, calitatea vieții etc.); - apartenența sexuală: participarea femeilor având o pondere mai redusă, ca urmare a responsabilităților numeroase legate în special de familie; - vârsta: existând o discriminare mai mult sau
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a intervenit, venitul familiei etc.); - prioritățile politice privind crearea unei societăți educaționale, în strânsă legătură cu dezvoltarea economică și tipul de conducere. Barierele structurale mai des invocate includ aspecte de genul absenței finanțărilor, al dificultății accesului la educație (datorat nivelului socioeconomic), al absenței voinței politice etc. Punctual, cele mai des invocate motive sunt: - banii necesari pentru diferitele cursuri, taxe sau deplasări la centrele de formare, de cele mai multe ori, proiectarea programelor făcându-se în așa fel încât să aducă beneficii furnizorului, și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cursant, mai putem spune că astfel sunt eliminate barierele referitoare la stresul cursanților atunci când sunt față în față cu tutorii. Nu mai există nici un fel de discriminări, indiferent de natura lor: de ordin sexual sau referitoare la etnie religie, apartenență socioeconomică sau culturală etc. - se știe faptul că, de obicei, cursanții sunt foarte receptivi la inovație, acceptă cu ușurință provocările și sunt dornici să învețe lucruri noi. Ei percep ca pe o provocare o astfel de platformă de învățare sau, dacă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
prin împărtășirea unor experiențe și reflecții. De asemenea, vorbind tot de avantajele 2 generate de utilizarea blogurilor la scară planetară, putem menționa faptul că în cadrul blogosferei nu există probleme referitoare la rasism, la apartenența la o anumită religie, la barierele socioeconomice sau culturale. Așa cum era de așteptat, orice nouă tehnologie internet apărută are și efectenegative (vezi Malița, 2006a; Grosseck, 2006) sau, altfel spus, folosirea sa implică anumite riscuri. Dintre acestea, considerăm că aspectul negativ cel mai important este cel referitor la
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
gândirea critică și constructivă, munca în grup și învățarea în colaborare. Cursanții pot percepe blogurile ca fiind un mijloc de a înlătura stresul relativ la comunicarea cu tutorele sau cu alți colegi, o modalitate de a elimina stresul conferit de barirele socioeconomice, culturale, religioase, rasistesau de altă natură ori un mijloc de divertisment. De asemenea, prin intermediul RSS-urilor cursanții pot fi la curent cu informațiile actualizate de care sunt interesați, cum se va vedea în continuare. Folosind blogurile, instituțiile de învățământ pot
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
aparțin își dezvoltă aptitudinile, își îmbogățesc cunoștințele, ameliorează calificarea lor tehnică sau profesională sau îi dau o nouă orientare, făcând să evolueze atitudinile și comportamentele în dubla perspectivă a înfloririi integrale a omului și a unei participări la o dezvoltare socioeconomică și culturală echilibrată și independentă. În aria semantică a sintagmei educație a adulților, putem menționa și alte concepte conexe, care au cunoscut o anumită utilizare la un moment dat, ca expresie aaccentului pus pe încercarea de a găsi soluții recuperatorii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
academice. Dintre posibilele bariere ce pot împiedica sau îngreuna accesul la formare, Johnstone și Rivera (apud Merriam, Caffarella, 1991) au identificat două mari categorii, și anume: externe sau situaționale și interne sau dispoziționale, corelate cu variabilele: vârstă, sex și statut socioeconomic. Persoanele mai vârstnice invocă bariere dispoziționale, în timp ce tinerii și femeile sunt constrânși de cele situaționale. Cei cu un statut socioeconomic mai scăzut întâmpină ambele tipuri de obstacole. Cross (apud Merriam și Caffarella, 1991) propune, la rândul său, trei categorii de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
identificat două mari categorii, și anume: externe sau situaționale și interne sau dispoziționale, corelate cu variabilele: vârstă, sex și statut socioeconomic. Persoanele mai vârstnice invocă bariere dispoziționale, în timp ce tinerii și femeile sunt constrânși de cele situaționale. Cei cu un statut socioeconomic mai scăzut întâmpină ambele tipuri de obstacole. Cross (apud Merriam și Caffarella, 1991) propune, la rândul său, trei categorii de factori cu impact asupra deciziei de a participa: - situaționali - respectiv situația experimentată de persoană la un anumit moment (probleme familiale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de atitudinile și caracteristicile naționale, modul de structurare a sistemului educațional, expectanțele privind realizarea academică și valoarea acordată de societate diplomelor obținute. De asemenea, accesul la formare poate fi îngrădit și de: - apartenența la o anumită clasă socială și statutul socioeconomic al persoanei respective (profesia, nivelul de educație, venitul personal sau familial, calitatea vieții etc.); - apartenența sexuală: participarea femeilor având o pondere mai redusă, ca urmare a responsabilităților numeroase legate în special de familie; - vârsta: existând o discriminare mai mult sau
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]