5,527 matches
-
evitată. Deocamdată, spațiul public din România nu a învățat acest adevăr elementar: în măsura în care le considerăm „prejudecăți“, cele religioase nu sunt cu nimic mai presus sau mai prejos de prejudecățile liberei cugetări. În ce cred cei care (mai) cred? - Ne întreabă sociologul Dan Dungaciu Cunos¬cutul titlu al dialogului dintre filosoful Umberto Eco și cardinalul Carlo Maria Martini, „În ce cred cei care nu cred“, induce o idee falsă. Respectiv, că „cei care cred“ ar fi o tabără omogenă, care știe ce
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
categorie este cea a „credinței fără apartenență“. Acest personaj este credincios, dar nu poate crede tradițional. Este credincios, dar nu mai aparține Bisericii creștine. Nevoia lui de religiozitate se livrează acum unor forme exotice, asiatice, sau diverselor eclectisme mistice răsăriteano-orientale. Sociologii numesc asta „noi mișcări religioase“. A patra categorie este cea a „apartenenței fără credință“. Această categorie aparține Bisericii tradiționale, zgomotos chiar, doar că aparține altfel. Nu atât prin legături de credință, cât prin conexiuni istorice. Biserica Ortodoxă este acum importantă
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
cum spuneam, de prestația neîndestulătoare a laicatului în spațiul public. Credem diferit - ceea ce e firesc, până la un punct - dar se pare că uneori nici măcar nu credem în aceleași lucruri. Cine gestionează „mădularele slobode și active“? - Se întreabă, pe bună dreptate, sociologul Dan Dungaciu Dincolo de baraje sau incapacitatea mirenilor de a infuza religios spațiul public, nici intervenția administrației bisericești nu a fost cea mai eficientă. Și asta din două motive. Prima ține de lipsa unui portret judicios al spațiului religios autohton. A
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
Dungaciu Dincolo de baraje sau incapacitatea mirenilor de a infuza religios spațiul public, nici intervenția administrației bisericești nu a fost cea mai eficientă. Și asta din două motive. Prima ține de lipsa unui portret judicios al spațiului religios autohton. A fi sociolog al religiei în România este o bizarerie, iar piața muncii este practic opacă la așa ceva. Dar nici Biserica nu a încurajat acest demers. Existența sociologilor religiei sau a institutelor de profil afiliate uneia sau alteia dintre Biserici este un loc
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
două motive. Prima ține de lipsa unui portret judicios al spațiului religios autohton. A fi sociolog al religiei în România este o bizarerie, iar piața muncii este practic opacă la așa ceva. Dar nici Biserica nu a încurajat acest demers. Existența sociologilor religiei sau a institutelor de profil afiliate uneia sau alteia dintre Biserici este un loc comun în Occident. La noi, nu, în ciuda bogăției peisajului religios din România, amplificat cu românii din diaspora (SUA, Europa) sau cei din jurul României (Republica Moldova, Serbia
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
Material întocmit, realizat și redactat de Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocși și în ce (mai) credem noi, românii de astăzi - din perspectiva și în viziunea sociologului român Dan Dungaciu... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2001, Anul VI, 23 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
Autorului Patron spiritual al Bibliotecii Județene Arad, cu un somptuos bust care ne întâmpină pe un hol imens , cu alt bust la Iași, îi celebram azi deși dată de nastere 23, 24 martie la 1847 , este incertă.Filozof istoric pedagog sociolog teoretician al artei mondiale genealog autor al primei sinteze a istoriei românilor academician scriitor este prezent și în nume de străzi din Arad Timișoara Iași Sibiu Pitești Sibiu etc. Că edtor al revistei Arhiva a semnat cu pseudonim I.Laur
XENOPOL SAU ISTORII REGĂSITE SI LA ARAD de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379085_a_380414]
-
participat la Toplița, județul Harghita, la un simpozion, în cadrul căruia am prezentat referatul cu titlul: «Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocși și în ce (mai) credem noi, românii de astăzi - din perspectiva și în viziunea sociologului român Dan Dungaciu...». 19 - 30 Septembrie 2014, am participat la Miercurea Ciuc, județul Harghita, la lucrările celei de a XX - a ediții a Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice « Istorie, cultură și civilizație în sud - estul Transilvaniei » cu referatul intitulat: « Bucuria slujirii
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378971_a_380300]
-
o vastă rețea? În mod simultan se constată o unificare la nivel structural și o fragmentare la nivel personal, o unitate structurală și instituțională realizată la nivel artificial și o dezbinare lăuntrică cu serioase implicații pentru viața persoanei umane. Conform sociologului Alain Touraine personalitatea umană și cultura sunt substituite de logica aparatului birocratic și a pieții. Lupta claselor sociale este înlocuită cu lupta dintre naturalețea vieții umane și artificialitatea indusă de informatizare. Cum pot fi împăcate noile tehnologii ale globalizării cu
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379789_a_381118]
-
grupuri sociale. Identitatea este expresia unor caracteristici culturale care definesc la un moment dat grupul social. Identitatea exprimă un sens al existenței grupului social și stabilește prioritățile pentru respectivul grup. Construcția socială a identității are mai multe aspecte. Conform unor sociologi precum Sennett, Anderson, Gellner și Calhoun există o identitate a legitimării introdusă de instituțiile conducătoare ale societății care raționalizează propria dominație asupra actorilor sociali. Apoi este identitatea de rezistență realizată de grupuri sociale devalorizate, sau stigmatizate de către o majoritate confortabilă
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379789_a_381118]
-
își impune propria concepte în societate. Într-un proces social caracterizat de o asemenea dinamică va trebui identificată adevărata identitate și în ce măsură această identitate poate să conveargă într-o poziție fundamentalistă. Ce anume se poate înțelege prin fundamentalism? Conform reputatului sociolog Manuel Castells, fundamentalismul constă „...în construirea unei identități colective prin identificarea comportamentului individual și al instituțiilor sociale cu normele derivate din legea lui Dumnezeu, interpretată de o autoritate bine precizată care operează o mediere între Dumnezeu și umanitate”.3 Este
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379789_a_381118]
-
răul. Cam așa este și în basme, deci cu totul diferit de realitate" . M.B.B. În paginile noii sale cărți " În vârful acului", apărută în Editura Ars Longa, Iași, 2016, talentatul condeier Mihai Batog-Bujeniță se dezvăluie ca narator, portretist, filozof, psiholog, sociolog, politolog și moralist de elită. Romanul său este scris, cu excepția epilogului, la persoana întâia. Eroul principal, Daniel Tomescu, își povestește o perioadă frumoasă din viață, de la absolvirea facultății de medicină ca șef de promoție, la ascensiunea glorioasă în carieră. În
SUSPANS SUBTIL ŞI O CARIERĂ DE SUCCES ÎN VÂRFUL ACULUI , UN NOU ROMAN DE MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380429_a_381758]
-
egoismului și virulența înstrăinării lui (de Dumnezeu, de semeni, de el însuși), ci și prin hidoasa încăpățânare cu care arată statornic spre paiul din ochiul aproapelui, refuzând să ia aminte la bârna din ochiul său. Căci, citându-l ba pe sociologul francez Gabriel Tarde, ba pe scriitorul Léon Daudet, iată câteva dintre opiniile gânditorului român P.P.Negulescu vizavi de îngrijorătoarea stare a omenirii din perioada interbelică, opinii încorporate în tratatul Destinul omenirii (București, Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II
CE ANUME ŞTIM DESPRE NOI ÎNŞINE? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381043_a_382372]
-
în felul ei specific trecerea vremii. Mircea Eliade a avut privilegiul să fie întâia personalitate care să pună în discuție, la timpul său, problema tinerei generații, problemă pe care avea s-o aprofundeze, peste câțiva ani, la nivelul detaliului fin, sociologul Mircea Vulcănescu. În ceea ce ne privește, analizând radiografia de ansamblu a intervalului 1987-1991, cred că putem afirma, fără niciun fel de dubiu restrictiv, faptul că aici avem de-a face cu așa-numita generație ”capăt de interval”. Istoric, bineînțeles, fiindcă
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
în felul ei specific trecerea vremii. Mircea Eliade a avut privilegiul să fie întâia personalitate care să pună în discuție, la timpul său, problema tinerei generații, problemă pe care avea s-o aprofundeze, peste câțiva ani, la nivelul detaliului fin, sociologul Mircea Vulcănescu. În ceea ce ne privește, analizând radiografia de ansamblu a intervalului 1987-1991, cred că putem afirma, fără niciun fel de dubiu restrictiv, faptul că aici avem de-a face cu așa-numita generație ”capăt de interval”. Istoric, bineînțeles, fiindcă
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
liturgic al Bisericii Sobornicești a lui Hristos. Învierea, Rugăciunea unui Dac, Răsai asupra mea, La steaua, Luceafărul, Colinde, Împărat și proletar, Scrisoarea I ș.a., ne descoperă fiorul său sacru contemplativ, care este caracteristica de taină a sufletului Marelui Emin. Reputatul sociolog creștin Ilie Bădescu l-a numit pe Eminescu al nostru și al lumii: eroul eponim al culturii românești, arată eminescologul Theodor Codreanu, la care subscrie că: Eminescu are statura unui mit național. ( Revista Veghea, an II,nr.3, 2009, p.
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
să se descopere sau să se redescopere în Hristos: „Oamenii L-au redus pe Hristos la anumite caractere: teologii tinzând spre dogme și abstracțiuni; misticii lansându-se în experiențe duhovnicești de îndumnezeire; moraliștii făcând din morală centrul preocupărilor lor; filosofii, sociologii, artiștii, muzicienii, politicienii și chiar economiștii descoperind în Iisus partea ce corespundea obiectivelor ce și le propuseseră... Lumea are nevoie de un Arhetip universal valabil, care să fie viu și evident pentru toate categoriile de oameni și îndeosebi pentru spiritele
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
Cerurile noastre sunt cele ale lui Eminescu. Dacă ne este dat să trăim ca neam, o vom face prin el.” (Constantin Noica) „... personalitatea creatoare a lui Mihai Eminescu înseamnă, cu nimic mai prejos decât poetul: un economist profund și un sociolog de finețe, în simbioză deplină cu un geniu profetic și cu un român autentic.” (Dr. Radu Mihai Crișan) Oricât de mult s-a scris și se va mai scrie despre Eminescu, nu s-a scris destul, căci nu s-a
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
mult „Cerurile noastre sunt cele ale lui Eminescu. Dacă ne este dat să trăim ca neam, o vom face prin el.”(Constantin Noica)„... personalitatea creatoare a lui Mihai Eminescu înseamnă,cu nimic mai prejos decât poetul: un economist profundși un sociolog de finețe, în simbioză deplină cu ungeniu profetic și cu un român autentic.”( Dr. Radu Mihai Crișan) Oricât de mult s-a scris și se va mai scrie despre Eminescu, nu s-a scris destul, căci nu s-a spus
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
viața cotidiană, cu șomajul (aproape inexistent), salariile, aspirațiile, bucuriile, dar și nemulțumirile locuitorilor, („ ... copii de la școală îmbrăcați în tricouri roșii împărțeau fluturași, în timp ce pe o pancartă mare scria «Copiii caută profesori!». ... ”), dl. Michael Cuțui-Băetu probând, incontestabil, și reale veleități de sociolog. Autorul nu cade în „capcana” pliantelor de hoteluri și de agenții turiștice, idealizând totul. Din contră, realismul faptelor este un atribut ce-i dă cărții o culoare de prețiozitate. Spune autorul, într-un loc: „Praf roșu de Outback-ul australian ... Auzi
„TU-RIŞTI PRIN AUSTRALIA” DE MICHAEL CUŢUI-BĂETU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374356_a_375685]
-
Coreea, caricaturile lui Costel Pătrășcan se bucură de mare success, fiind apreciate în toate colțurile lumii. De asemenea, a obținut multe premii naționale la principalele saloane de caricatură. Expoziții a desfășurat în Republica Moldova, Belgia, China și Cipru. Fiind de specialitate sociolog, caricaturistul a vorbit despre cum l-a ajutat studiul societății în pasiunea pentru care pune mult suflet. Există o strânsă legătură între cele două, asta fiindcă omul este întotdeauna surprins în diferite ipostaze în caricaturile sale. Dincolo de talent, această meserie
COSTEL PĂTRĂŞCAN, ÎNTRE PAMFLET ŞI CARICATURĂ de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374363_a_375692]
-
în domeniul politic și economic, cu destulă prudență și rezervă, ajungând până la a face o nouă diferențiere între Europa comunitară și Europa de Est. Această diferențiere este dată de frontiera invizibilă dintre tradiția și spiritualitatea occidentală și cea orientală ortodoxă . Mai mulți sociologi consideră că acceptarea țărilor din Europa Centrală, cum ar fi, de pildă, Republica Cehă și Polonia în NATO și în Comunitatea Europeană, a avut ca motivație o veche tradiție catolică și protestantă, și nu un criteriu sincer de extindere economică
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374859_a_376188]
-
popor mai civilizat, ci pentru că li se aplică amenzi usturătoare. Dacă nu sunt amenzi, ești supus oprobiului public, în cazul în care se descoperă cândva comportamentul tău de ”individ ieșit din schemă”. Lege fără tocmeală. Am discutat problema cu un sociolog înțelept iar el a râs și mi-a spus că - surprinzător pentru mine - cauzele multor probleme de concepție greșită îți au rădăcinile în ... religie. Am râs și eu, la rândul meu, știind că-n zilele noastre religia nu mai joacă
BINE ŞI DEZ-BINE DUPĂ CALENDELE GRECEŞTI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374951_a_376280]
-
luate peste picior, pe bună dreptate. Dacă au mizat pe simpatia celor de-o seamă cu ei, grecii se văd acum respinși de cei din propriile rânduri, baltici, balcanici, iberici, care nu agreează politica amânării ad calendas graecas. „Fascinant!” - exclamă sociologul scandinav când se uită la știri, de parcă ar fi o piesă de teatru la care are un loc rezervat în lojă. ”Alarmant” - zice germanul, comod instalat pe un fotoliu din față, îngrijorat de soarta banilor săi, aruncând ocheade după cortină
BINE ŞI DEZ-BINE DUPĂ CALENDELE GRECEŞTI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374951_a_376280]
-
literare, cum e piesa de teatru cu protagoniștii Dumnezeu și Istoria (atenție, la Galtung amândoi sunt personaje feminine!) își rezervă limba maternă. Sprijinindu-se pe neobișnuit de vasta sa experiență și pe volumul imens de știință acumulată pe parcursul atâtor ani, sociologul, matematicianul, istoricul și economistul, dar și viitorologul Johan Galtung ne-a deschis pentru o seară pur și simplu poarta viitorului. Pentru mulți dintre noi, istoria e o succesiune de întâmplări sau, cel mult, de coincidențe stranii, dar pentru Johan Galtung
LUMEA VĂZUTĂ DE GALTUNG de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374993_a_376322]