12,660 matches
-
spus el. Acum știu și eu că Dumnezeu e pururea viu! --------------------------- Bruno ȘTEFAN București august 2013 -------------------------------------------- ȘTEFAN Bruno, Născut la 17 ianuarie 1969, la Galați. A absolvit Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București, în 1993. Doctor în sociologie, Universitatea din București, 2005. Sociolog, cadru didactic (lector) la Universitatea „Politehnica" Bucuresti, președintele Fundației „Biroul de Cercetări Sociale" (BCS). A coordonat numeroase sondaje de opinie in cadrul Centrului Independent de Studii Sociale și Sondaje aparținând de Grupul pentru Dialog Social
MĂICUŢA ANA de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350384_a_351713]
-
Vilfredo Pareto), dar era la curent și cu cărțile unor sociologi recenți. I se păreau lipsite de profunzime ideile lui Dan Clawson și Michael Burawoy și nu putea înțelege cum au ajuns ei în fruntea asociațiilor americane și internaționale de sociologie. Se vedea că îi citise pe George Ritzer și Raymond Boudon ori Robert Jackall, că îi admira pe Talcott Parsons și Mary Douglas și îi disprețuia pe Amitai Etzioni și Georges Friedmann. Auzind că sunt și doi psihologi cu noi
ATHOSUL NEAMULUI MEU (4) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350412_a_351741]
-
Serge Moscovici. Citise recent ”Inteligenta emoțională” a lui Daniel Goleman și ”Capitalul intelectual” al lui Leif Edvinsson și îi venise ideea să scrie ceva despre capitalul monahal sau inteligența credinței. Am stat mai bine de 10 ore în discuții despre sociologie, psihologie, filosofie și teologie cu cel mai educat monah întâlnit vreodată. Dar mai presus de educația lui îi admiram trăirea duhovnicească. Pentru el cunoașterea științifică trebuia să ajute la cunoașterea lumii lui Dumnezeu, cunoștințele teoretice trebuiau să lumineze perspectivele veșniciei
ATHOSUL NEAMULUI MEU (4) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350412_a_351741]
-
vreme. Atât de mult fusese impresionat de trăirea duhovnicească a oamenilor de la coadă, încât hotărâse să nu mai fure niciodată în viață. Va urma) Bruno ȘTEFAN 2013 -------------------------------------------------- ȘTEFAN Bruno, Născut la 17 ianuarie 1969, la Galați. A absolvit Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București, în 1993. Doctor în sociologie, Universitatea din București, 2005. Sociolog, cadru didactic (lector) la Universitatea „Politehnica" Bucuresti, președintele Fundației „Biroul de Cercetări Sociale" (BCS). A coordonat numeroase sondaje de opinie in cadrul Centrului Independent
ATHOSUL NEAMULUI MEU (1) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350409_a_351738]
-
de la coadă, încât hotărâse să nu mai fure niciodată în viață. Va urma) Bruno ȘTEFAN 2013 -------------------------------------------------- ȘTEFAN Bruno, Născut la 17 ianuarie 1969, la Galați. A absolvit Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București, în 1993. Doctor în sociologie, Universitatea din București, 2005. Sociolog, cadru didactic (lector) la Universitatea „Politehnica" Bucuresti, președintele Fundației „Biroul de Cercetări Sociale" (BCS). A coordonat numeroase sondaje de opinie in cadrul Centrului Independent de Studii Sociale și Sondaje aparținând de Grupul pentru Dialog Social
ATHOSUL NEAMULUI MEU (1) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350409_a_351738]
-
încearcă să integreze abordări disciplinare diferite, făcând să converseze istoria materială, culturală, socială și politică. Tematica consumației si a consumului apare în această perspectivă prețioasă, căci invită la traversarea frontierelor disciplinare, pentru a integra politicul, economicul, dar și istoria și sociologia în teritoriul sensibil al sociologiei culturii. Una dintre concluzii ar fi că regimurile comuniste au numeroase puncte comune, toate având punctul de pornire în fosta Uniune Sovietică. Ele prezintă în același timp și diferențe, alimentate de experiențe istorice de durată
VIAŢA COTIDIANĂ ŞI PUTEREA ÎN COMUNISM de ELISABETA POP în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349005_a_350334]
-
diferite, făcând să converseze istoria materială, culturală, socială și politică. Tematica consumației si a consumului apare în această perspectivă prețioasă, căci invită la traversarea frontierelor disciplinare, pentru a integra politicul, economicul, dar și istoria și sociologia în teritoriul sensibil al sociologiei culturii. Una dintre concluzii ar fi că regimurile comuniste au numeroase puncte comune, toate având punctul de pornire în fosta Uniune Sovietică. Ele prezintă în același timp și diferențe, alimentate de experiențe istorice de durată medie și lungă, diferite. Aceste
VIAŢA COTIDIANĂ ŞI PUTEREA ÎN COMUNISM de ELISABETA POP în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349005_a_350334]
-
fost mamă, și-a dedicat viața familiei, creșterii celor doi copii, Michelle și fratele ei mai mare Craig, pe care i-a învățat cele mai importante lecții de viață. Un produs de școli publice din Chicago, doamna Obama a studiat sociologie și studii afro-americane la Universitatea Princeton. După ce a absolvit Harvard Law School în 1988, s-a alăturat firmei de avocatură Sidley & Austin din Chicago, unde l-a întâlnit mai târziu pe Barack Obama. Cu mult timp înainte de a deveni Prima
VIDEOCLIPUL SUSH ŞI CAMPANIA LET’S MOVE A DOAMNEI MICHELLE OBAMA de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349062_a_350391]
-
mătănii și să te închini la icoane. Și atunci, cu excepțiile de rigoare, intelectualul român recurge la jumătățile de măsură: toarnă sifon în vinul mărturisirii și obține un spriț (ori un spirit) ridicol, penibil și mizerabil. Face hermeneutică, istorie și sociologie a religiilor, denunță lungimea slujbelor ortodoxe și a parastaselor, îi declină babei Floarea frecventarea bisericii și asumarea Tainelor, ba îi mai și smintește pe unii clerici, cu înclinația și predispoziția lui pentru "dezbateri sincere"... Dar teologie nu știe. Fiindcă teologia
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
mătănii și să te închini la icoane. Și atunci, cu excepțiile de rigoare, intelectualul român recurge la jumătățile de măsură: toarnă sifon în vinul mărturisirii și obține un spriț (ori un spirit) ridicol, penibil și mizerabil. Face hermeneutică, istorie și sociologie a religiilor, denunță lungimea slujbelor ortodoxe și a parastaselor, îi declină babei Floarea frecventarea bisericii și asumarea Tainelor, ba îi mai și smintește pe unii clerici, cu înclinația și predispoziția lui pentru "dezbateri sincere"... Dar teologie nu știe. Fiindcă teologia
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
Iorga, Nae Ionescu și Dimitrie Gusti. Cu Nae Ionescu a colaborat la Cuvântul, iar cu Dimitrie Gusti a lucrat în echipele de cercetare etnografică. Între anii 1930 și 1933, Ernest Bernea a primit o bursă și s-a specializat în Sociologie și în Istoria Religiilor la Paris, iar la Freiburg (Germania) în Filozofie (unde a studiat cu Martin Heidegger). În toamna anului 1932, Ernest Bernea a cunoscut-o pe Maria Patrichi - Marcela, cum o alinta el, gălățeancă, absolventă a Facultății de
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
mișcarea legionară. În același an, cei patru au fondat revista Rânduiala, care a apărut trimestrial timp de trei ani. Tot în anul 1935, Ernest Bernea a fost numit conferențiar la catedra de antropogeografie a lui Simion Mehedinți, unde a predat sociologie comparată și primul curs de etnologie din România, până în anul 1940. Rânduiala, revistă de atitudine culturală și politică, a găzduit semnături importante ale vremii ca Lucian Blaga, Radu Gyr și Haig Acterian. Gruparea de la Rânduiala s-a încadrat în tendințele
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
de aceasta, pentru ca orice simpatie să-i dispară după uciderea lui Nicolae Iorga. Manuscrisele netipărite: S-au arătat semne (roman, 1939) Arta în lumina stilurilor din cultură (1964) Frederic Mistral și spiritul Mediteranei (1964) Dante și universul spiritual medieval (1964) Sociologie și etnografie românească. Ordinea spirituală (1966) Civilizația română sătească. I - Forme și funcțiuni, II - Forme și valori (1969) Popas în grădina neumblată (poeme în proză, 1971) Lumini în necunoscut (poeme în proză, 1971) Destinul civilizației. I - Dialectica spiritului modern (1974
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
și etnografie românească. Ordinea spirituală (1966) Civilizația română sătească. I - Forme și funcțiuni, II - Forme și valori (1969) Popas în grădina neumblată (poeme în proză, 1971) Lumini în necunoscut (poeme în proză, 1971) Destinul civilizației. I - Dialectica spiritului modern (1974) Sociologia - știință concretă și experimentală (1974) Legenda trandafirului alb (sau Un om caută pe celălalt, roman, 1975) Meditații. Note pentru o filosofie inactuală (1975) Cultură și educație. În lumina unui nou stil moral (1976) Arta nouă - fenomen de criză (1978) Studii
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
științei, dar cu un suflet pătruns de intuiții esențiale, Ernest Bernea arată că asemenea distincții automate nu reflectă în mod obligatoriu realitatea: “Raportul teoretic între religie și magie, spune Ernest Bernea, este o problemă centrală, astăzi devenită clasică în domeniul sociologiei religioase și etnologiei ... În sat, lucrurile sunt vii; faptele au o stare și un rost propriu, într-un întreg organic. Cu deosebire în câmpul religiei și magiei, această afirmație este întemeiată ... Există în viața spirituală a satului o seamă de
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
și caracterologică a lui Dumitru Drăghicescu sau de cea filosofică a unor Lucian Blaga, Mircea Vulcănescu sau Constantin Noica, autori care au dedus ethosul românesc din poezia cultă și populară sau din studiul limbii populare, Ernest Bernea împletește filosofia și sociologia cu cercetarea etnografică, rezultând o viziune integratoare, bine argumentată și fidelă realității concrete și spirituale a satului românesc. Apărută inițial în anul 1985, sub titlul „Cadre ale gândirii populare românești“, puternic cenzurată de regimul comunist, cartea reunește trei studii prin
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
tot ce faceți, ca și când Dumnezeu ar fi de față. (24.I.I984- București) Bibliografie: Bernea, Ernest, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, Editura Humanitas, București, 2005. Bernea, Ernest, Crist și condiția umană, Editura Cartea Românească, București, 1996. Bernea, Ernest, Sociologie și etnografie românească. Ordinea spirituală, Editura Vremea, București, 2009. Bernea, Ernest, Civilizația română sătească, Editura, Vremea, București, 2006. Bernea, Ernest, Treptele bucuriei, Editura Vremea, București, 2010. Bernea, Ernest, Cel ce urcă muntele, Editura Ars Docendi, București, 2008. Bernea, Ernest, Meditații
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
la Motru, unde reușise la liceu și la Fetești unde s-a transferat P, din clasa a X-a și-n armată la Botoșani, unde P a făcut armată întreagă și la București, când P a reușit să intre la sociologie. A murit la cutremurul din ’77, așteptându-l pe P în barul de la Dunărea. Barul era la etaj și Amza n-a avut nicio șansă. Vroia să-i spună lui P, care era așteptat a doua zi, la ora 11
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
să-și abandoneze fiul. Sintagma „Efectul Oedipian” se referă la influența predicției asupra evenimentelor prezise, fie că influența are menirea să facă să se producă evenimentul prezis, ori să-l împiedice. Cel care a analizat predicția, cu aplicație la istorie, sociologie, științe, a fost Karl R. Popper. Efectul lui Oedip poate fi luat în considerație și în domeniul literaturii, mai ales că prima sursă o reprezintă trilogia lui Sofocle (Oedip rege, Antigona, Oedip la Colonna) Un maestru al situațiilor animate de
EFECTUL OEDIPIAN LA GIB.MIHĂESCU, ESEU DE PROF.FLOREA NEAGOE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348134_a_349463]
-
orele de curs. Articolele sale sunt diagnoze ale obsedantelor decenii parcurse. Absolvă mai întâi Institutul Politehnic ‘'Serghei Lazo'' din Chișinău, iar în 1984 cursurile postuniversitare în jurnalism. Este conferențiar la Universitatea de Stat din Moldova, iar din 1999 doctor în sociologie, specializarea ecologie socială și umană, domeniu din care l-am auzit des cuvântând. Puțin știu că este cofondator al mișcării ecologiste din țara soră-Republica Moldova, dar și conducător de proiecte ecologiste finanțate de Centrul de Mediu REC Moldova, Fondul Ecologic
ANDREI DUMBRAVEANU 60 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347516_a_348845]
-
a organizat peste 30 de sesiuni științifice, mese rotunde, consfătuiri cu specialiștii ș.a.m.d. Institutul are patru secții active de care răspund colective de profesori specialiști: 1. Secția de olimpism; 2. Secția de stiință sportului și științele pedagogiei, psihologie, sociologie, istorie, medicina sportivă, biochimie de efort și de aparate de investigare; 3. Secția de istorie și arta militară; 4. Cenaclul “George Bacovia”, cu subsecții de pictură, sculptură, grafică, literatura, film, televiziune, arta sportului, de acestea din urmă răspunzând Prof. Cristian
ODISEEA UNEI VIETI PROFESOR UNIVERSITAR DOCTOR, GENERAL DE BRIGADA (R), DOCTOR HONORIS CAUSA CONSTANTIN BUCUR de IOAN MIRON în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347647_a_348976]
-
rezultate din căutări la care ne ducem mai rar cu gândul. În plus, atât pentru condimentarea experienței de lectură, cât mai ales pentru democratizarea conceptului de antropologie (în jurul căruia gravitează prozele din cuprins), seria de eseuri - fuzionând idei de psihologie, sociologie ori de filosofie - este punctată (inițial, median și final) cu câte o proză ficțională din seria interpretărilor speculativ-antropologice de mituri și legende populare (aici fiind vizate baladele "Monastirea Argeșului" și "Miorița"), serie de autor începută odată cu cartea "Întoarcerea fratelui risipitor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/350162_a_351491]
-
rezultate din căutări la care ne ducem mai rar cu gândul. În plus, atât pentru condimentarea experienței de lectură, cât mai ales pentru democratizarea conceptului de antropologie (în jurul căruia gravitează prozele din cuprins), seria de eseuri - fuzionând idei de psihologie, sociologie ori de filosofie - este punctată (inițial, median și final) cu câte o proză ficțională din seria interpretărilor speculativ-antropologice de mituri și legende populare (aici fiind vizate baladele "Monastirea Argeșului" și "Miorița"), serie de autor începută odată cu cartea "Întoarcerea fratelui risipitor
DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350157_a_351486]
-
timp am scris și o serie de eseuri non-ficționale, inspirate fie din chestiuni cvasi-cotidiene, fie rezultate din căutări la care ne ducem mai rar cu gândul. Ele fuzionează - cu diverse accente/alternanțe de auto-ironie, umilință și duioșie - idei de psihologie, sociologie ori de filosofie. Astfel încât, la coagularea ideii de a le reuni și publica într-un volum, aceste piese de proză eseistică au părut a se potrivi binișor sub umbrela generoasă a antropologiei. Mai mult, atât pentru condimentarea experienței de lectură
REINTERPRETĂRI DE MITURI ŞI LEGENDE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350158_a_351487]
-
și Marcus Aurelius acum aproape două milenii: Tot ce auzim este o opinie, și nu un fapt. Ceea ce vedem este o perspectivă, ci nu adevărul.". Am fost avertizat că reunirea în volum a mai multor domenii ideatice (beletristică, psihologie, biologie, sociologie, filosofie ), deși benefică cititorului obișnuit, deschis la provocări, va induce reținer e în tabăra criticilor literari, amalgamarea stânjenindu-i în exercițiul reflex al catalogării. Așa cum nici experții în antropologie, sociologie, psihologie ori filosofie probabil că nu pot fi satisfăcuți dacă
REINTERPRETĂRI DE MITURI ŞI LEGENDE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350158_a_351487]