2,175 matches
-
așteptat momentul În care să-i lingă mâna. Așa zisa necredință a pisicii rezidă În caracterul pe care-l imprimă relației ei cu omul: parteneriatul; dacă bagă de seamă că n’o iubesc Îndeajuns, mă părăsește. Pisica a rămas pe soclul menit zeilor nu Întâmplător: egiptenii știau că ea are un biocâmp reductiv, negentropic, asemenea acelora. În antiteză, câinele Îl are oxidativ, entropic. Și așa se poate explica relația pisicii cu omul: compatibilitatea de fiecare moment a biocâmpurilor, unul extraordinar de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
un fel de a vinde castraveți grădinarului - cu care era cinstită zeița Bastet - așa mă chema pe atunci - pe care le-am răbdat În Egipt. Iar asta doar pentru biocâmpul meu zeiesc și plăcerea de a mă cățăra, inclusiv pe soclu. Nu și pe altar... - Vezi tu, Moti, e vorba de un antropomorfism dus la extrem, de care nu ne-am dezbărat de tot nici astăzi. Că au fost arși oameni pe rug, cu sau fără vina de a fi eretici
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mea, ci eu sunt al ei“, căci independența - născută din calitatea ei de vânător solitar, apt a se descurca singură - o face să lege cu mine o relație de parteneriat la care poate renunța oricând. Obligându-mă să-i recunosc soclul de dedesubt, ridicat nu de mine, dar de vechii egipteni. Poate de asta nu e prea iubită. Mai ales că e un animal ajuns relativ recent pe la noi, și fără o utilitate - așa-i omul! - directă, cum ar fi cîinele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
plângând - eventual - mai multe văduve decât văduvi. Și, iartă-mă Moti, suntem mai dihai: noi satisfacem nevoia de antinomie, condiția vieții, Între noi, nu Între noi și restul lumii ca voi, patrupezilor. Măcar o dată să mă sui și eu pe soclu. - Miau Las’ că mai vine o vinere... „Meridian“, 25 mai 2001, ora 11,50 În viața oricărei pisici vine o vreme când, fără a se uita În urmă, Își ia codița, precum bipezii traista’n băț. Așa și eu. Încotro
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nu despre asta vreau să vă vorbesc, ci despre prosperitatea Greciei, aceea care trebuia apărată. Și recunoașteți că și aici v’ați inspirat de la mine, acela care Înfrunt chiar și un dulău, dar cu condiția să mă cațăr pe un soclu, de pe care să-mi pot domina și scuipa adversarul: voi ați Înălțat valuri de pământ de pe care să scuipați săgeți. Doar că, așa cum voi vă puteați urca pe o parte, asta o putea face și dușmanul, pe cealaltă. Vă trebuia
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ale Marelui Ștefan care, trecând printr-un Arc de Triumf, se odihneau pe cupola Catedralei Mitropolitane din Chișinău. După ce a fost evacuată la Vaslui și apoi la Craiova, statuia Marelui Ștefan a fost așezată iarăși pe locul ei de naștere. Soclul, crucea, paloșul și inscripțiile au fost schimbate și denaturate, după care Catedrala Mitropoliei Chișinăului a fost dărâmată, pe locul ei ridicându-se o fabrică a ideologiei comuniste. Statuia Marelui Ștefan Voievod cel Mare și Sfânt a fost mutată în fața Parcului
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
mult, stelele se arătaseră și licăreau pe cerul Italiei, iar ciobanul nostru, nu din obișnuința de a se culca acolo unde-l apuca noaptea, ci din dragostea descoperită față de acest simbol al originii sale, își întinde sarica, pune capul pe soclul Columnei și doarme toată noaptea somnul satisfacției pentru datoria împlinită, la picioarele strămoșului său. Dimineața, agentul de poliție pe care, zadarnic se străduia să-l facă să înțeleagă că-i este «frate», că Roma este «mama noastră comună», îl ia
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
verso a dosarului amintit se constată, prin procesul-verbal nr. 5/13 decembrie, că piatra de temelie a acestei noi biserici a fost pusă în ziua de 28 iunie 1929, menționându-se faptul că până în prezent s-a clădit temelia și soclul bisericei din beton urmând a se continua la primăvara viitoare 67. La capitolul al II-lea al procesului-verbal de inspecție, situația externă a bisericii, sunt trecuți la ctitori vechi: Ipatie și N. Isăcescu și Gh. Eminovici, fost proprietar al moșiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
68. În Anuarul Arhiepiscopiei Iașilor Mitropolia pe anul 1930, tipărit la mănăstirea Neamț, găsim biserica filială "Sfinții Arhangheli" în stare mijlocie 69. Dacă piatra de temelie a fost pusă în iunie, iar în decembrie 1929 era turnată temelia și clădit soclul bisericii, se poate bănui că înființarea comitetului de construcție a bisericii Mihai Eminescu din Ipotești s-a făcut cu un an înainte. Așa cum reiese din adresa nr. 11121, emisă de Administrația județului Botoșani la 3 decembrie 1930, i se cerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Donația a fost acceptată, pare-se, cu entuziasm: la dezvelire s-au rostit discursurile de rigoare, n-a lipsit soborul de preoți etc. etc. etc. De aici încolo începe o poveste de-a dreptul incredibilă: peste câțiva ani, bustul, cu tot cu soclu, a... dispărut!! Întrucât, explicații cât de cât logice n-au cum exista, suntem nevoiți să acordăm ceva credit variantelor mai mult sau mai puțin folclorizate vehiculate în lumea universitară suceveană. Se spune, de pildă, că mai marii instituției, prin tradiție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
folclorizate vehiculate în lumea universitară suceveană. Se spune, de pildă, că mai marii instituției, prin tradiție specializați în angrenaje și roți dințate, nu-s dispuși să-l considere pe Traian Chelariu suficient de reprezentativ (!) pentru Universitate. Se mai zice că soclul incomoda parcarea autoturismelor conducerii, de câteva ori producându-se și mici evenimente soldate cu boțiri de aripă stânga-spate. În fine, se mai spune că o delegație de universitari străini a căzut în eroarea de a-l confunda pe patronul instituției
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cea de pe scenă..." * C ontestarea brutală și, pe alocuri, suburbană, a omului și poetului Eminescu nu-i rara avis în cultura română. De la Grama încoace, a existat o continuitate a negării, mai fiecare generație înscriindu-și contribuția barem la șubrezirea soclului, dacă nu la dărâmarea statuii. Frumos drapată în fraze de necontrazis, prin care se cere legitima și necesara scoatere a poeziei eminesciene de sub zodia festivistă a solemnității de carton, contestarea contemporană derapează din când în când, trecând dincolo de onorabila intenție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
izbăvitorului 5 la bac, este pur și simplu indecent să încerci a le conferi gir de "vocea poporului" plictisit de un Eminescu care... nu mai e la modă. Homer o mai fi la modă? Mă-ndoiesc. Îl dăm jos de pe soclu? Dar Shakespeare? Dar Balzac? Dar Goethe? Unde li-s contestatarii? Hemingway n-o fi avut păr pe picioare? Faulkner n-avea dinții galbeni? Ei, și ce-i cu asta? E zăludă rău și ideea că "mitul Eminescu" e-o creație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Craiova, Iași). Nu-s singurele lipsă la apel. "Circuitul bronzului în natură" a determinat, probabil, metamorfozarea unor chipuri... în altele. Cine știe care bust mai recent turnat nu tăinuiește, în memoria moleculei de bronz, trăsături din figura înaintașului, aflat cândva pe alt soclu! Fiindcă la "Eternitatea", cimitir mult schimbat în bine datorită grijii și eforturilor Primăriei, încă... se fură. Până și de la modestul mormânt al părinților mei a fost decupată, cu dalta și barosul (nu aude nimeni?) o porțiune de marmură, care, probabil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și imaginea unui Marin cu cipilică tip savant sovietic la Artek, mâncând mititei pe plajă? Lumea statuilor sugerează definitivul, adjudecarea, eternul; în rest, provizorat, zbatere, aproximații. Tocmai de aceea, adică pentru a conjuga cât de cât validarea statuară cu rigoarea soclului documentar, se cuvine încercată "baterea în cuie" a tuturor amănunțimilor biografice. Începând, firește, cu data nașterii. Dilemă destul de românească: nu știm cu exactitate ziua nașterii lui Eminescu, aproximăm până și anul nașterii lui Creangă... O carte mai mult decât serioasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
grațioasa includere între catalizatorii actului artistic și, de ce nu, prin așezarea lui între temeiurile românești de necontestat. Multe s-au clădit și dărâmat în blândul spațiu mioritic, multă fală a fost și a apus Cotnarul s-a menținut neclintit pe soclul prețuirii respectuoase și unanime. La câte se prefac și se falsifică azi, începând cu ideile și terminând cu faptele, parc-ar fi amarnic de trist să rămânem vreodată și făr-de Cotnarul cel adevărat. Monografia lui Cotea induce încredere în destinul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
afectat cu nimic firul logic și cronologic al ordonării și prezentării creației sale. Cu un zel și o răbdare rar întâlnite, meticulos și stăruitor, a stabilit și urmărit zi de zi lucrările pentru transformările ce erau necesare, montarea postamentelor și soclurilor, așezarea pieselor, difuzarea luminii, calcularea distanțelor dintre exponat și vizitator, ordinea expunerii cronologice integrată diversității tematice și unității de ansamblu. Astfel, încât, vizitatorul, artist el însuși, specialist sau simplu amator de frumos, indiferent de vârstă, profesie, predilecție, să poată fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
apoi, iarăși stau și mă-ntreb: ce-o fi dialogat, în gând, maestrul, lucrând la statuia lui Sadoveanu, despuindu-l, mutilându-l și în final, ucigându-l, pe acel Stalin care se cocoțase și stătuse ani în șir, pe-un soclu înalt și se arătase stăpân și la noi, în Piața Aviatorilor...? Poate că maestrul l-a mustrat în gând și pe Sadoveanu că și-a salvat tot ce-a scris bun, acceptând ani în șir un vizibil și teribil compromis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
elementelor însumate ale stemei municipiului BISTRIȚA, județul BISTRIȚA-NĂSĂUD Descrierea stemei: Stema municipiului Bistrița, potrivit anexei nr. 2, se compune dintr-un scut partajat în furca răsturnata. În primul cartier, pe fond de aur, statuia lui Andrei Muresanu, așezată pe un soclu zidit, ambele de argint. În cartierul doi, pe câmp de azur, este reprezentată, tot din argint, o construcție etajata, terminată cu acoperiș ascuțit, dotată cu două fanioane. Deasupra porții cetății se zărește un scut cu stema Moldovei, capul de bour
HOTĂRÂRE nr. 790 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125560_a_126889]
-
la care se adaugă o pistă de popice, iar mai recent un teren de crichet, câteva de tenis, un cinematograf, un monument de război reprezentând un soldat ruginit, o cruce de fier sau o surâzătoare zeiță a Victoriei pe un soclu de piatră pe care sunt trecute numele luptătorilor căzuți În războaie. Impresia de tristețe pe care o produc aceste orașe este sporită de cimitirele foarte Întinse, goale și fără copaci, care domină jalnicele așezări omenești... și chiar dacă În mod normal
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
of Memory, dedicat Întemeietorului orașului, căpitanul Arthur Phillip, primul guvernator al coloniei New South Walles (1788-1794), un impunător monument, opera sculptorului Th.Woolner, ridicat În 1897 pentru a sărbători cei 60 de ani de domnie ai reginei Victoria. Pe un soclu se ridică statuia În bronz a căpitanului Arthur Phillip care ține Într-o mână actul de Înființare a coloniei, iar În cealaltă mână steagul Marii Britanii. La baza soclului se află o fântână Înconjurată patru statui simbolice protectoare (Nepun cu tridentul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
sărbători cei 60 de ani de domnie ai reginei Victoria. Pe un soclu se ridică statuia În bronz a căpitanului Arthur Phillip care ține Într-o mână actul de Înființare a coloniei, iar În cealaltă mână steagul Marii Britanii. La baza soclului se află o fântână Înconjurată patru statui simbolice protectoare (Nepun cu tridentul În mână, Demetra mângâind o oaie, Hefaistos mânuind ciocanul și metalul, Mercur - zeul comerțului). Grădina impresionează prin arborii seculari (smochini majestoși din Golful Moreton)394, numeroase specii de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
scoțiană, Curtea de Justiție, Arhivele Statului, Biblioteca Națională (Te puna Matauranga o Aotearoa), Academia de Arte Frumoase (1882). National War Memorial este un monolit terminat cu statuia unui călăreț În atac cu sabia scoasă și calul cabrat puternic. La baza soclului sunt amplasate plăci cu basoreliefuri ce amintesc de vitejia și puterea de sacrificiu de care au dat dovadă neozeelandezii În războaiele purtate pentru păstrarea independenței În cele două războaie mondiale. Treptele de la intrare adăpostesc statuile a doi lei de bronz
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
formă de stupa, templele shivaite au un lingam În vârf, Întruchiparea lui Shiva, stăpânul Universului. Sculptura templului este seducătoare. Între pilaștri este de obicei un leu adăpostit sub o arcadă cu cap de monstru și Încadrat de doi arbori. Pe soclu sunt cizelate divinitățile care păzesc punctele cardinale, iar În exteriorul zidului-parapet al subasmentului, panouri cu reliefuri despre dansul lui Shiva. În interior, temele narative ilustrează scene din Ramayana, sau a lui Krishna, un avatar al zeului Vishnu. Episoadele sunt povestite
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Înaltă de 125 m, constituie noua reședință regală, În stil malay clasic. Masjid Putra se impune prin frumusețea și monumentalitatea edificiului, rafinamentul design ului, măreția cupolei cu motive geometrice În mozaic persan de culoarea roz ce se sprijină pe un soclu circular Înconjurat de petale din piatră simbolizând pe cele de trandafir, și soclu pe un patrulater care au la margine câte o cupolă mai mică, În total opt. Edificiu a fost inspirat de Moscheea Hassan din Casablanca (Maroc) și Moscheea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]