2,462 matches
-
care circulau în popor în vremea lor. Cele mai importante o. de nuntă sunt o. schimburilor, rostită de vornicei cu prilejul schimbării darurilor (straielor) între mire și mireasă, o. de iertăciune, prin care starostele sau unul dintre vornicei se adresează socrilor rugându-i să-i binecuvânteze pe miri, o. mare de colăcărie (conăcărie sau colăcășie), spusă de unul dintre vornici la poarta părinților miresei în momentul în care sosește alaiul mirelui, și o. la masa cea mare sau de dezlegare a
ORAŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
de 72 de ani, și de asemenea și bunicul său. Carolyn, partenera sa, este puțin mai în vârstă decât el (are 53 de ani). Adjunct de director, ea își iubește meseria. Familia trăiește într-un climat familial bine echilibrat (părinți, socri, copii în vârstă de 18 și 21 ani) și cuplul nu prezintă o reală conjugopatie. Cuplul are gusturi comune (idei, lecturi, cinema, teatru) și fiecare are activități independente. Carolyn practică alergări și stepping în sală, privind în același timp la
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
gen. Când avem în vedere prima sursă, constatăm că expresivitatea acelor relații de gen din familie care sunt specifice modernității recente este prezentă cel mai adesea în bucătărie și în dormitor, pentru ca alteori să-și reverbereze ecourile în întâlnirile cu socrii și prietenii, ba chiar să apară pe ecranele TV în emisiuni care exploatează sentimente de nefericire sau dorințe de recunoaștere. O astfel de stare este asociată cu o anume pudicitate a familiei, care tradițional și-a ținut secretele bine ferecate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
vechea sa identitate. Patul devine un veritabil câmp de bătălie, o anticameră a descoperirii adevărului. Marlowe trebuie s-o descopere carnal pe Betty Mayfield înainte de a afla că e suspectată de moartea soțului ei. Descins ca dintr-o altă lume, socrul lui Betty, Henry Cumberland, pare un spectru al răzbunării, convins că fiul său a fost ucis cu sânge rece de femeia în care vede o întrupare a Infernului: Fata care-și spune Betty Mayfield - acesta a fost numele ei de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
după doar două zile și, prevenit de arestările din 14 mai 1948, s-a ascuns în munți, aflând mai apoi că în regiunea Vrancei (pădurea Panciului) s-a format un grup de rezistență din cei care au scăpat de arestări. Socrul său, Costică Bandrabur, i-a făcut cunoștință cu liderii grupului: Ion Paragină, Toderiță Doagă, Vasile Sava și Gheorghe Mălăcescu. A fost arestat și dus la Brașov, sub pază lejeră, în tren, iar timp de două zile a fost arestată și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
care le poate avea acest model (escaladarea violenței, lanțuri ale violenței, autoagresivitate), nu atât prin faptul că îl folosesc, ci, mai ales, pentru că îl transmit generațiilor următoare. Părinții, profesorii și educatorii tineri se tem de criticile celor din jur (părinți, socri, colegi, superiori). Părinții nu știu să folosească modelul echivalențelor, chiar dacă îl înțeleg și îi acceptă beneficiile. Părinților le este teamă de consecințe, atât asupra copilului, cât și asupra relației cu copiii. Ei nu vor să-și asume riscul de a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în funcție de gen. În timp ce marea majoritate a subiecților de sex feminin sunt căsătorite, băieții sunt cel mai adesea necăsătoriți. Fetele din lotul investigat, în marea majoritate, s-au căsătorit de timpuriu, și multe dintre ele locuiesc cu familia soțului, în casa socrilor, cu care declară că se înțeleg foarte bine. Au căutat un sprijin și l-au găsit în acest fel. De aceea, multe sunt casnice și dependente din punct de vedere material de soț, dar nu par să resimtă această situație
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
parte din viață la centrul de plasament: de la 6 ani și până s-a măritat la vârsta de 17 ani. ● M.A., f., 26 de ani: S-a căsătorit imediat după terminarea liceului. S-a atașat foarte mult de familia socrilor, pe care îi consideră ca adevărați părinți (de fapt, și-a cunoscut viitorul soț prin intermediul mamei acestuia). Familia și soțul nu i-au reproșat niciodată că a fost la casa de copii. Cel mai mult a afectat-o moartea socrului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
socrilor, pe care îi consideră ca adevărați părinți (de fapt, și-a cunoscut viitorul soț prin intermediul mamei acestuia). Familia și soțul nu i-au reproșat niciodată că a fost la casa de copii. Cel mai mult a afectat-o moartea socrului. ● M.C., f., 32 de ani : Locuiește la părinții soțului. La început a avut o legătură de pe urma căreia a rămas însărcinată. Abia după 4 ani a reușit să întemeieze o familie alături de actualul soț, care o sprijină cu întreaga familie. Cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de a amâna acest moment, invocând greutățile materiale și faptul că nu au ce oferi unei partenere (din punct de vedere social). Nu am întâlnit cazuri de băieți „preluați” în familia soției sau care să evoce un ajutor primit din partea socrilor. Atunci când sunt însurați, bărbații proveniți din centrul de plasament își întrețin singuri familia, chiar dacă nivelul existenței lor rămâne cel mai adesea unul foarte modest. Experiențe legate de locul de muncă Găsirea unui loc de muncă a reprezentat pentru tinerii „revocați
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în general, m-am bazat pe forțele proprii” D.A., (f, 22 ani). Există și mulți subiecți care au recunoscut că au fost ajutați: de personalul din centrul de plasament, de organizații nonguvernamentale, de prieteni (din afara sau din interiorul instituției), de socri, soți sau soții, patroni, persoane oarecare etc. Nu este însă niciodată menționată, ca factor de ajutor în găsirea unui loc de muncă, familia - deși unii dintre subiecți s-au întors acasă după revocare. Totodată, nu este amintită vreo instituție specializată
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Se simte marginalizat. Nu crede că îi lipsește ceva în mod special, însă societatea îi condiționează, îi limitează posibilitățile de acțiune. În momentul de față mă simt un om cu drepturi depline, dar dezamăgit. ● Nici la serviciu și nici familiei socrilor nu le-a spus la început că a fost crescut la casa de copii. A lăsat să treacă o perioadă de timp pentru a fi cunoscut mai bine și apoi le-a spus socrilor. La serviciu nu știu toți colegii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Nici la serviciu și nici familiei socrilor nu le-a spus la început că a fost crescut la casa de copii. A lăsat să treacă o perioadă de timp pentru a fi cunoscut mai bine și apoi le-a spus socrilor. La serviciu nu știu toți colegii. Viața socială a acestor tineri pare destul de săracă. Declară că au puțini prieteni. Femeile, mai ales, se limitează la universul familial. Nu țin legătura cu vechile colege din instituție decât atunci când le leagă o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de Jacquet (1987) în cadrul unei cercetări cu privire la problematica alcoolismului. Jean are cam 30 de ani. Fost alcoolic, el este acum abstinent și participă activ la o mișcare nefalistă - altfel spus, de „băutori vindecați”. Asemenea tatălui său, bunicului și celor patru socri succesivi, Jean are un lung și încărcat istoric legat de consumul de alcool. Obișnuit de mic să cumpere vin pentru consumul familiei, Jean bea de la vârsta de 10 ani. Cu toate acestea, el pune dependența sa de alcool pe seama perioadei
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de expunere (narațiunea), ci și de conținut. În unele împrejurări se face apel la b. numai pentru că are un subiect adecvat într-o anume situație. În timpul desfășurării nunților, poate dobândi chiar o funcție de cântec ritual (Moșneag bătrân se cântă la socru, iar Letin bogat la nun), stabilindu-se o oarecare corespondență între personaje și participanții la ceremonie. Cu basmul, ca și cu legenda, b. are comune multe motive, eroi și mijloace artistice. Interferențele cu cântecul liric sunt multiple și se produc
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
familii de condiție medie. Tatăl frizer, mama casnică („dar «descurcăreață», se ocupa cu prostituția...”). A.N. era fiul legitim al unei familii cu numeroși copii, cu un nivel material și social scăzut. Acesta absolvise școala profesională de sudori. Între timp, socrul moare, inculpata locuind cu soacra și soțul: „M-am măritat doar cu o scurtă de piele atâtica, o geacă, două fuste de vară, o pereche de sandale, una de cizme și o plasă”. După vreo două săptămâni soacra realizează cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Dan Toma (necredinciosul care vrea să pună degetul pe rană), anchetatorul justițiar care trebuie să afle adevărul pentru a-și putea preciza o atitudine față de adevăr, primește confesiunile a doi foști adversari, unul călău, altul victimă: călăul este viitorul său socru, activistul de partid Radu, care a înfăptuit colectivizarea agriculturii cu pistolul, distrugând oamenii și tot ce întemeiaseră ei în satul ardelenesc, victima este Carol Măgureanu, ultimul fiu al unei familii de țărani gospodari, care s-a salvat de la moarte petrecându
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
case noi. Pântecos, nea Sandu era fălos și, deși nu cel mai vârstnic dintre frați, de la moartea moșului Pitulice, rămăsese șeful clanului. obicei, se puseseră din timp la cale toate încât în tot satul se știa că nea Sandu e socru mare. Nașul, Auraș Cireașă, comandase costum nou în carouri, cu șapcă de jocheu care-i strângea țeasta. Cu fălcile lui sângeroase și priviri înguste, se pozase lângă nașa, naltă, frumoasă, în rochie violetă cu aripioare de fluture. La casa veche
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
urât și pirpiriu, cu ochi holbați și haine de căpătat, țiganul era cel mai vestit gurist din Șuțu. Acordeonul lui întărit cu șfară scârțâia dar, când omul scotea un „ah !”, seca la inimă pe cei mai simțitori. Veniți de departe, socrii mici se odihneau, băuți, sub chilote, într-o cămăruță rece. în timp ce nașa împodobea mireasa, nașul, cu sticla, își chema invitații din sat. Ca să-l păcălească, ai lui Miuță legaseră poarta de la drum. Auraș ocoli însă prin grădină. - Bă, care-i
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
intimidați pe-alături, băieții dădeau mâna cu ele și râdeau exagerat, scuipând coji de semințe. - Vasilică, ce faci, mă, băiatule ? - Ce să fac, îmi merge bine. - Păcat ! Când apăru nașul, o trompetă începu a suna bășit pe sub ferestre, de trezi socrii cei mici. Nunta ieșise în uliță și bucătăresele aduseră cozonacii. Rupându-i bucăți, îi azvârliră în mulțime iar tinerii săreau să-i prindă din zbor. La ultima îmbucătură întrebau : - Cu asta ce facem, o mâncăm ? însoțită de nași și domnișoarele
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
făcu hora și după asta plecară la biserică. Seara tineretul se adunase în casa nouă unde ușile deschise lăsau un culoar lung cât o sală de cinematograf. Muzica era pe podium, cu două scaune pentru melomani între instrumente. Cei doi socri luară loc unul lângă altul, cu paharul gol în față și garafa plină cu vin. La piciorul socrului mare, dosită, o damingeană și, între picioare, un litru de coniac cu păhăruț în cap. Invitații începură a sosi. Treceau pe la perechea
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
lăsau un culoar lung cât o sală de cinematograf. Muzica era pe podium, cu două scaune pentru melomani între instrumente. Cei doi socri luară loc unul lângă altul, cu paharul gol în față și garafa plină cu vin. La piciorul socrului mare, dosită, o damingeană și, între picioare, un litru de coniac cu păhăruț în cap. Invitații începură a sosi. Treceau pe la perechea de socri și, deschizând larg brațele, zâmbeau până la urechi, exclamând : - Soacre mare !!!... Cu amândouă mâinile scuturau zdravăn
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
loc unul lângă altul, cu paharul gol în față și garafa plină cu vin. La piciorul socrului mare, dosită, o damingeană și, între picioare, un litru de coniac cu păhăruț în cap. Invitații începură a sosi. Treceau pe la perechea de socri și, deschizând larg brațele, zâmbeau până la urechi, exclamând : - Soacre mare !!!... Cu amândouă mâinile scuturau zdravăn palmele întinse ale socrilor și dădeau peste cap paharul care se umplea la loc. Din când în când și cu fereală, socrul mare își
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
damingeană și, între picioare, un litru de coniac cu păhăruț în cap. Invitații începură a sosi. Treceau pe la perechea de socri și, deschizând larg brațele, zâmbeau până la urechi, exclamând : - Soacre mare !!!... Cu amândouă mâinile scuturau zdravăn palmele întinse ale socrilor și dădeau peste cap paharul care se umplea la loc. Din când în când și cu fereală, socrul mare își turna numai pentru el coniac. Muzica bubui și tineretul prinse a dansa. Perechile mai puțin vârstnice se amestecau în joc
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
perechea de socri și, deschizând larg brațele, zâmbeau până la urechi, exclamând : - Soacre mare !!!... Cu amândouă mâinile scuturau zdravăn palmele întinse ale socrilor și dădeau peste cap paharul care se umplea la loc. Din când în când și cu fereală, socrul mare își turna numai pentru el coniac. Muzica bubui și tineretul prinse a dansa. Perechile mai puțin vârstnice se amestecau în joc, fiecare cu ce voia : mai popular, mai din alea noi. între aceste perechi slabe, iuți și mărunțele, se
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]