1,274 matches
-
intermitente, un fond sonor acaparant și obsesiv de obicei muzică house sau techno) mediul școlar este în continuare gândit din perspectiva unei concentrări prelungite a atenției, ceea ce presupune eliminarea pe cât se poate a tehnicilor de perturbare și abordarea lineară, în solitudine a problemelor de rezolvat (mai este cazul să subliniem că problema, gradul de complexitate al acesteia și modalitățile de rezolvare sunt cele prevăzute în programa școlară?) O imagine sugestivă a acestei stări de lucruri o descoperim la Salman Khan: "Fundamentele
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
reunirea cu Dumnezeu, atunci nihilismul contemporan poate fi fi citit la rândul său ca un gnosticism modern și ateu: orb la orice formă de transcendență, acesta se concentrează pe o descriere tragică a dezrădăcinării și a exilării existenței muritoare. În solitudinea sa cosmică, existența repetă interogația gnostică, știind că va rămâne fără răspuns: cine suntem?, de unde venim?, încotro ne îndreptăm? Hans Jonas, elevul lui Heidegger și Bultmann la Marburg, a avut mai ales meritul de a fi adus la lumină conexiunile
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
O fi musai viața burlăcească pe acolo, dar nu se cade să ne uiți prea de tot.” se atrage atenția asupra neglijării celor dragi lăsați departe, încercând să justifice această posibilă scăpare printr-o eventuală adaptare la mediul capitalei, la solitudinea individului provincial în marile orașe; r. 22 : „Vino, frate Mihai, vino, căci fără tine sunt străin.” exprimarea legăturii de suflet cu cel mai bun prieten, numirea acestuia „frate”, transgresând legăturile sangvine și recunoașterea golului interior imens resimțit în urma despărțirii . 13
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
furnizăm de unii singuri rezervele necesare pentru o viață pe care natura noastră și-ar dori-o, o viață potrivită demnității umane. "De aceea, pentru a corecta aceste defecte și imperfecțiuni din noi, ca ființe care trăiesc singure și în solitudine, suntem forțați în mod natural [s.n.] să căutăm relațiile [sociale] și tovărășia celorlalți. Aceasta este cauza inițială a reunirii oamenilor în societăți politice" (id., p. [15] 11). Însă, dacă supunerea prin contractul social către guvernare presupune lipsirea de libertatea perfectă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
largi și negre. Se pierde în dunga unor uliți ascunse... Străinul ar putea fi recunoscut, spun cei intrigați : chipul supt, fruntea prelungită de calviție, tremurul gesturilor excesiv protocolare. Informațiile parvin greu... ciudatul personaj ar fi un mare talent, care preferă solitudinea și pitorescul. Câțiva zeloși se întorc de la librăria din centru purtând ca pe un trofeu romanul, prima operă a acestui bizar necunoscut, recomandat cu înalte calificative. Personaje de toate vârstele și mărimile. Pot fi recunoscuți bătrâni combatanți, pictori uitați, actrițe
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
artistică, viziune fără dreptul adevărului !... credea Kahane. Căci, chiar exclusă din hotarele amorului divin, cum susținea Tina, dintre cele ale amorului uman, cum se pare că gândea Barbosa... rațiunea rămâne... susținea, decis, inginerul... rămâne „expresia demnității și a unei înalte solitudini“. Piero găsise o soluție fericită și de efect alăturând pe Marte gol și pe Venus goală ? De ce unii îl vor precursor al modernilor și chiar primul lor pictor mitic ? Sugera celor lipsiți de fantezie să privească îndelung norii, igrasia zidurilor
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
jalea și jubilația mulțimii, pentru poftele ei rele, un astfel de tânăr, ajuns om în toată firea, nu și-ar mai inventa sau blestema mama, s-ar mulțumi cu absența ei. S-ar mulțumi, precum Cosimo, cu sine. Frenezia muncii, solitudinea, oroarea de clopote și foc și de carnea animalelor, temperamentul său neliniștit și ciudat, respectul său religios pentru natură, singura lui divinitate. Locuia, într-adevăr, într-un mare atelier sordid ? Nu permitea să-l măture, dar nici să-l viziteze
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
care au pretenția de a interzice spațiul credinței, de acele filosofii care au înțeles să «șteargă de pe chipul omului trăsăturile care îi revelează asemănarea cu Dumnezeu, pentru a-l conduce, treptat, la o voință de putere distructivă și la o solitudine disperată». Totodată Fides et ratio reprezintă o apărare a legitimității, sensului, raționalității și umanității întrebării metafizice. Filosofia «se conturează ca una dintre misiunile cele mai nobile ale omenirii», pentru că tocmai filosofia este aceea care menține în viață acele întrebări de
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
Privind cele două imagini, poți crede că mingea de baschet și cei doi Îndrăgostiți luîndu-și larevedere n-au nimic În comun. Totuși, ploaia care umple ceva care a fost odată plin, rotund și folosit cu Încîntare, rămîne o imagine a solitudinii extreme. Acum, mingea e tristă, o versiune dezumflată a celei care-a fost. Dar și cei doi Îndrăgostiți care-și iau rămas bun pentru ultima oară, dau de Înțeles că a fost o vreme cînd totul era magic și romantic
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
consolare începe cu dubitativul "dacă""135. Regăsim, în aceste fragmente argheziene, ținuta clasică a moralistului cu propensiune spre generalizare și spre problematizarea aspectelor vieții de zi cu zi. El e un observator detașat, care s-a retras în propria-i solitudine ideologică, de unde decretează apoftegmatic: "Omului nu-i este permis să-și acorde toate drepturile și libertățile, înflăcărat de un orgoliu de bețiv, de un egoism entuziast și de o mâzgă. La un anume ceas el trebuie să facă hotărât un
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și manifest este, de obicei, conjuncturală. Faptul că unele texte argheziene, considerate manifeste, îmbracă forma pamfletului polemic ține de vocația poetică a autorului, de individualitatea sa artistică, de o modalitate de exprimare specifică. E felul în care poetul își afirmă solitudinea ideologică. Printr-o conjuncție cu discursul liric de aceeași factură putem sesiza ceea ce, din perspectivă semiotică, se numește valoarea de interpretant pentru întregul sistem a unor texte autoreferențiale care conțin direcții estetice. Definite ca "forme de etalare a semiozei în interiorul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
concordanță cu restul articolului. Polemistul atacă uzând cu predilecție de armele satiristului ori de câte ori obiectul acțiunii polemice nu este clar delimitat sau definit, ori de câte ori revolta este exprimată prin observații, reflecții cu caracter general sau când vehemența acuzațiilor atinge cote incendiare, reflectând solitudinea subiectului vorbitor în luptă cu "răul", ori de câte ori adversarul se "topește" în anonimatul unei întregi categorii umane. Pentru că satiristul sondează tipologii, creionează portrete alegorice: "licheaua", "lingăul"196, "năpârca"197 etc., în care sinecdoca polemică (în sensul propus de Marc Angenot, ca
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
are sens pentru privitor, spunea Soulages, în funcție de ceea ce este acesta." Ar trebui spus mai degrabă: "pentru privitori, în funcție de ceea ce sunt aceștia", căci sensul nu se conjugă la singular. Și toată drama noastră rezidă aici: cum să conjugăm individualismul și semnificația? Solitudinea și depășirea? A semnifica înseamnă a exprima identitatea unui grup uman, astfel încât să existe o relație între caracterul singular sau exclusiv al unui sistem de semne și valoarea lui expresivă. A comunica prin semne înseamnă a exclude tacit din comunicarea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
se eclipsează din nou o dată cu absolutismul monarhic care îi aruncă înapoi în haosul originar. Neinteresant din punct de vedere simbolic, deci indescriptibil material. Imagine a lui Dumnezeu pe pământ, ordinea optică a lui Ludovic al XIV-lea respinge pustiurile și solitudinile. Civilizată, ea nu permite decât grădinile regulate și câmpiile familiare. Însă munții albi vor reapărea în Secolul Luminilor, cu zăpezile și crevasele lor, în cărți și în tablouri. De vreme ce sacrul este în mod logic legat de o anumită limitare a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
a exalta mai bine "actul prin care omul smulge ceva morții". "Moștenire a nobleței lumii", arta era pentru el instrumentul unei răscumpărări colective, fiindcă prin ea omul își ia în posesie destinul. Arta triumfă asupra morții civilizațiilor, ca și asupra solitudinii indivizilor și anihilării voințelor prin mașinile moderne de vise și alte mașini de evadare. Iată deci momentul când desacralizarea lumii se transformă în sacralizarea artei; când, emancipată de religios, arta devine ea însăși religie, ca principiu al unei mântuiri seculare
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
sudul planetei prin ochelarii nordului, ce poate fi mai agreabil (pentru nord)? Percepția asupra secolului își are locul mai sus de Ecuator, de vreme ce noi avem sateliții de difuzare, repetoarele, cablul și camerele. Idealismul tehnologic nu înseamnă hohotele de plâns, ci solitudinea omului alb. Ridicăm și coborâm cortina peste colored people după bunul plac, când momentul și scena ne convin. Se spune "criză!" ca și cum s-ar striga "motor!", și lumea deschide larg ochii. Captivant. Prin repetiție și saturație, intriga se încețoșează: eclipsă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
criză cauzată de înlocuirea ordinii lumii medievale, fundamentată pe ierarhie colectivă și identitate publică, cu una în care predominante sunt diversitatea și incompatibilitățile dintre indivizi. Acest discurs reprezintă un indiciu pentru faptul că individualismul nu reprezintă decât un aspect al solitudinii pe care o caută omul modern, ca formă de adaptare la criza generată de dispariția vechii ordini a lumii: "(...) confruntați cu un nou tip de dezordine, după moartea "minunatei lumi", ei [oamenii moderni] au trebuit să facă față unei crize
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în manieră convențională, ca "o poveste de succes a individualismului"315, ci, mai curând, ca un moment de criză căruia, în primă instanță, indivizii au căutat să-i răspundă prin disocierea de alteritatea implicată de comuniunea socială. În aceste condiții, solitudinea primează, iar individualismul urmează, fiind posibil ca solitudinea să fi crescut gradul de autonomie individuală, iar izolarea să fi deschis calea individualismului emancipator. Fundamentală în această distincție este ideea că, în vreme ce tendința spre solitudine este "autoprotectoare", cea spre individualism este
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a individualismului"315, ci, mai curând, ca un moment de criză căruia, în primă instanță, indivizii au căutat să-i răspundă prin disocierea de alteritatea implicată de comuniunea socială. În aceste condiții, solitudinea primează, iar individualismul urmează, fiind posibil ca solitudinea să fi crescut gradul de autonomie individuală, iar izolarea să fi deschis calea individualismului emancipator. Fundamentală în această distincție este ideea că, în vreme ce tendința spre solitudine este "autoprotectoare", cea spre individualism este "auto-asertivă"316. Situația descrisă aici, a primatului solitudinii
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de comuniunea socială. În aceste condiții, solitudinea primează, iar individualismul urmează, fiind posibil ca solitudinea să fi crescut gradul de autonomie individuală, iar izolarea să fi deschis calea individualismului emancipator. Fundamentală în această distincție este ideea că, în vreme ce tendința spre solitudine este "autoprotectoare", cea spre individualism este "auto-asertivă"316. Situația descrisă aici, a primatului solitudinii, este regăsită la nivelul mai multor tipuri de individualism: cel religios, cel existențial, cel cognitiv și cel politic. Ca formă primară de manifestare, individualismul religios apare
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
solitudinea să fi crescut gradul de autonomie individuală, iar izolarea să fi deschis calea individualismului emancipator. Fundamentală în această distincție este ideea că, în vreme ce tendința spre solitudine este "autoprotectoare", cea spre individualism este "auto-asertivă"316. Situația descrisă aici, a primatului solitudinii, este regăsită la nivelul mai multor tipuri de individualism: cel religios, cel existențial, cel cognitiv și cel politic. Ca formă primară de manifestare, individualismul religios apare ca solitudine în sensul izolării individului într-o relație personală cu Dumnezeu. Altfel spus
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
autoprotectoare", cea spre individualism este "auto-asertivă"316. Situația descrisă aici, a primatului solitudinii, este regăsită la nivelul mai multor tipuri de individualism: cel religios, cel existențial, cel cognitiv și cel politic. Ca formă primară de manifestare, individualismul religios apare ca solitudine în sensul izolării individului într-o relație personală cu Dumnezeu. Altfel spus, odată cu modernitatea, "religia, care fusese un "univers comunitarian", devine un instrument personal de salvare, dar acest nou individualism religios nu este rezultatul unui succes în încercarea de "optimizare
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
dar acest nou individualism religios nu este rezultatul unui succes în încercarea de "optimizare" a relației omului cu Dumnezeu; el este, mai curând, consecința eșecului individului de a se adapta recent emergentelor dezordini din lume. Omul modern caută refugiu în solitudinea spirituală, iar individualismul religios apare ca fiind nimic mai mult decât un instrument folosit în acest scop"317. Identificat în opera lui Montaigne, individualismul existențial este interpretat, în aceeași manieră, ca izolare de ceilalți, ideea de bază fiind aici aceea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în acest scop"317. Identificat în opera lui Montaigne, individualismul existențial este interpretat, în aceeași manieră, ca izolare de ceilalți, ideea de bază fiind aici aceea că "(...) nevoia unei schimbări emancipatoare reiese în mod evident dintr-un nou tip de solitudine experimentat de sufletul modern, o solitudine ce inspiră încercarea de autonomizare ca pe un efort de adaptare. Ce pare a fi fundamental este noul sentiment de a nu fi capabil să suporți prezența celorlalți, presiunea preocupărilor lor, haosul și zgomotul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
opera lui Montaigne, individualismul existențial este interpretat, în aceeași manieră, ca izolare de ceilalți, ideea de bază fiind aici aceea că "(...) nevoia unei schimbări emancipatoare reiese în mod evident dintr-un nou tip de solitudine experimentat de sufletul modern, o solitudine ce inspiră încercarea de autonomizare ca pe un efort de adaptare. Ce pare a fi fundamental este noul sentiment de a nu fi capabil să suporți prezența celorlalți, presiunea preocupărilor lor, haosul și zgomotul vieții publice și incompatibilitățile dintre Sine
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]