2,017 matches
-
tot ceea ce ține de emergenta modernitate sau plonjarea în viitor și respingerea trecutului), fie prin concentrarea asupra tranziției, pentru a găsi resurse de vindecare a unei patologii sociale crescânde. Ce spun occidentalii despre tranziția lor? Perspectiva analizei sociologice clasice, de sorginte iluministă, era oricum de tip evoluționist: compararea și contrastarea sfârșeau prin a celebra cel mai adesea societatea modernă și necesitatea dezvoltării ei lineare și progresive. Mai apoi, așa cum am menționat, sociologii din ultimul pătrar al secolului XX și din prezent
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a raportării la Bell, ca și la autorii occidentali pe care îi voi invoca de îndată. Ea constă în considerarea lui Bell ca un continuator al „proiectului iluminist” de știință socială, care aplică un model sociologic derivat din tradițiile de sorginte iluministă pentru a explica mecanisme și dezvoltări specifice unei societăți postindustriale care este profund diferită de societatea industrială a modernității timpurii. Teoria lui Bell suferă astfel de ceea ce aș numi „inadecvarea la context”: Bell aplică un aparat conceptual și un
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în mod spontan oamenii generează acele norme sau reguli ce corespund cerințelor de viață și muncă ale lor și evită sau se despart de stările anarhice sau simplu nihiliste. Poziția adoptată de Fukuyama este una a dinamicii culturale lineare, de sorginte evident iluministă. Când se referă la înaintași sau la acei contemporani care analizează tranziția, Fukuyama menționează că aceștia consideră ordinea socială ca fiind un dat imuabil, transmis din generație în generație, fără surse și posibilități de variație istorică. Dar cultura
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de acțiuni colective ce configurează un anumit model al dezvoltării și mai ales se raportează teleologic la o „metanarațiune” ideologică sau filosofică justificativă a unui model de dezvoltare socială. Astfel fiind, paradigmele respective sunt consonante cu teoriile sociologice clasice, de sorginte iluministă, despre tranziția de la societatea tradițională la cea modernă și se reduc la simpla descriere a unor „pattern-uri” specifice pentru ceea ce ei consideră a fi postmodernitatea, fără a detecta mecanismele sociale propriu-zise ale noilor configurări. Ele au reușit, cum
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la modul și la nivelul de configurare a unei tranziții globale tendențiale la care trebuie să ne raportăm. A analiza tranziția postcomunistă în termenii polari ai tradiției - modernității înseamnă a ne situa pe o treaptă istorică anterioară - de fapt, de sorginte iluministă - care inevitabil ne conduce la concluzii ce corespund acelei trepte. Problema aici nu se referă la tipurile de date și informații invocate, ci la interpretarea lor, care mi se pare că nu țintește tocmai tendința spre care se orientează
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
care să fie realistă în raport cu noile configurări și constructivă pe calea stimulării reflexivității modernității noastre de astăzi. Într-o astfel de întreprindere, n-ar fi loc nici pentru un relativism desuet, în care orice cunoaștere și orice valori, indiferent de sorgintea sau impactul lor, ar fi posibile și acceptabile, și nici pentru un deconstructivism filosofic à la Derrida, pentru a sfârși în iraționalism sau în nihilismul lui Nietzsche. Inițiativele „noii științe sociale”, recte ale sociologiei, au început deja să se producă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cu cea din Europa dezvoltată, divergentă și particulară în alte privințe, întrucât corespunde tranziției noastre. De aici și nevoia de o nouă sociologie românească. În locul opțiunii pentru „ordonarea” cunoașterii în deducții, abstractizări sau ipoteze testabile, asociate cu „marea teorie” de sorginte predominant iluministă, găsesc că ar fi preferabilă acea cunoaștere socială care s-ar concentra asupra specificității, contingentului, ambivalenței și mult mai puțin asupra particularului indus anecdotic sau etnocentric sau asupra unui general care nicăieri nu poate fi identificat. Rolurile tradiționale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a societății industriale și postindustriale? Răspunsul la această întrebare poate fi formulat astfel: dacă mai există vreo componentă a structurii sociale moderne în care să persiste încă elemente și manifestări ale organizării și funcționării tradiționale, unii considerându-le chiar de sorginte „feudală” (Ulrich Beck), atunci cu siguranță aceea este familia. Răspunsul astfel formulat nu vrea neapărat să susțină poziția că în familie nu s-ar fi produs nici un fel de schimbări în epoca modernității inițiatoare și mai ales în perioada societății
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
economia cunoașterii caracterizează țările dezvoltate și reprezintă direcția spre care ar trebui să se îndrepte toate celelalte țări în politicile lor de dezvoltare, reflecțiile asupra educației s-au multiplicat și au început să ia o altă turnură. Afirmațiile generale, de sorginte iluministă, care asociau educației un discurs când metaforic și benevolent, când sentimental și saturat de speranța într-o devenire personală progresivă, au fost înlocuite de analize economice, sociale, antropologice sau politice care instituie educația ca un factor esențial al dezvoltării
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
comerțului. Ca atare, nu-i întâmplător că guvernele optează pentru investiții în educație. Totuși, două întrebări se ivesc de îndată: care este nivelul investițiilor? Cu ce eficiență sunt ele gestionate? Înainte de a răspunde la astfel de întrebări, să menționăm că sorgintea lor este reprezentată de aceeași expresie a industriei educației și, ca atare, și forma răspunsului va trebui să fie consonantă cu noua abordare. Lăsând deoparte deocamdată calitatea educației și având în vedere impactul general al capitalului uman asupra creșterii și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Order, Profile Books, Londra, 1999, p. 253. 32 F. Fukuyama, op. cit., p. 252. 33 Ibidem. 34 F. Fukuyama, op. cit., p. 136. O astfel de poziție este reiterată în recenta sa lucrare, unde exprimă un profund scepticism față de marile proiecte, de sorginte iluministă, care s-ar baza pe principii și abordări ale ingineriei sociale. Vezi F. Fukuyama, America at the Crossroads: Democracy, Power, and the Neoconservative Legacy, Yale University Press, Profile Books, Yale, 2006. R. Rorty, Contingency, Irony, Solidarity, Cambridge University Press
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pe tine;/ Sfios barbarul de același neam/ Din miază-zi, nemuritor în sine,/ E locul blând și ierburile sfinte/ Țărâna dă miresme de tămâi/ Când cornul mă chema spre legăminte/ Tu încleștai amarnic: «Mai rămâi!»” (Amintiri spre Someș). Figura voievodală, de sorginte eminesciană, se preface aici în chip de războinic, luptător, mesager de cultură, liant între epoci și culturi diferite, trimis civilizator. Lumea mitologică, de o arhaitate caldă, cuceritoare, se întrepătrunde cu lumea mirifică a începuturilor originare, pe care poetul o poartă
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
iar al doilea relevând că „o ciudată comuniune se realizează aici pe deasupra comunicării, dincolo de sensul imediat, care poate scăpa, al cuvintelor înlănțuite adesea într-o frazare ininteligibilă”. De regulă, criticii convin că sub masca cinismului și sub „bruiajul” procedărilor de sorginte avangardistă M. ar fi fost, în fond, un confesiv și un sentimental. Frecventă este și înregistrarea poetului drept creator de tablouri de atmosferă, enigmatice, luminate de un lirism criptat, obiectivat, învestit în „obiecte”, în „decor”. De aceste tablouri ține și
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
manuale și din lucrările de referință sau fuseseră prezentate denaturat de către autorii apropiați Partidului. Piese de teatru sau filme, scrise uneori de notorii „colaboraționiști”, împrăștiau în cercuri și mai largi aceste viclene forme de distanțare față de trecut, o parodie de sorginte locală a acestui proces necesar (numit de germani Vergangenheitsbewältigung; în Est, diferența mare constă în distanțarea simultană de mai multe trecuturi). Era neîndoielnic o uriașă operațiune de propagandă, orchestrată de Partid, și deosebit de profitabilă pentru autorii „angajați” (fie că aveau
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
socială „obiectivă”, wertfreie, a dus și la o anumită ambiguitate a Stângii intelectuale germane.) Lectura lui Tocqueville a fost relansată de lucidul Raymond Aron - transformat din filozof al istoriei în „spectator angajat”- într-o Franță postbelică sufocată de iliberalismele de sorginte marxistă ridicate pe ruinele iliberalismelor interbelice de dreapta, descalificate de colaboraționism 5. Până și re-branding-ul lui Tocqueville ca Anti-Marx, destul de forțat, trebuie să fi fost calculat de Aron, care lupta concomitent și pe „frontul” opoziției față de excesele și derapajele gaullismului
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
radicalii negri, de a observa lașitatea oportunistă a universității și universitarilor. Partea a doua a trilogiei, „Nihilismul în stil american”, scrutează fundamentele filozofice - de la epistemologie la morală și metafizică - ale lumii nord-americane contemporane. Pentru Bloom, aceste fundamente sunt de recentă sorginte europeană, iar figura centrală a transplantului transatlantic este Nietzsche, fondatorul relativismului valoric, care ne îndeamnă să mergem „dincolo de bine și de rău”, proclamă moartea lui Dumnezeu, ne împinge într-un abis nihilist și antidemocratic. Faptul că Nietzsche este mai popular
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
toate suferințele sufletești au, în fond, o semnificație mistică, iar la unii oameni sînt semnul unei măreții angelice. Observațiile directe nu fac decît să confirme această concluzie. încercînd să stabilim genealogia acestor mari nefericiri omenești, ajungem inevitabil la progenitura fără sorginte a zeilor; încît, în ciuda tuturor sorilor veseli care luminează clăile de fîn și în ciuda lunilor rotunde ca niște cîmbale, care îndulcesc nopțile secerișului, sîntem nevoiți să recunoaștem că nici zeii nu-s veșnic plini de voie bună. Tristul și indelebilul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
apar constant în scrierile filosoafei Simone Weil. Este vorba, mai întâi de toate, de o ură față de sine ca evreică. Se știe că ea voia să curețe religia creștină de „otrăvurile amestecate cu adevărul” care erau, în opinia ei, de sorginte ebraică. Dar aici avem de-a face și cu o ură de sine globală. „Orice aș face, știu perfect că nu este bine. Căci ceea ce fac nu poate fi bine, de vreme ce o fac.” Ea recunoaște, de altfel, această ură de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
limba română, organizate de autor pe cicluri, este tipărit la Paris, tot în 1963, într-o antologie, Fructul de a trăi, îngrijită și prefațată de Virgil Ierunca. Poezia lui B. este, în prima ei fază din anii interbelici, una de sorginte profund intelectuală, accentuând un anume vitalism de factură nietzscheană, ceea ce o apropie mult de sugestiile expresioniste și de modelul, modelator în acest caz, al Poemelor luminii de Lucian Blaga. Ea devine însă, odată cu intrarea în exil a poetului, mărturie a
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
cartea Le Malheur du Siècle că antisemitismul modern al secolului XX este o chestiune care depășește imaginația. Nu vreau nici o secundă să spun că nu au suferit și alte grupuri În timpul prigoanei naziste sau că suferința victimelor regimurilor totalitare de sorginte leninistă ar trebui cumva privită În chip diferit din punctul de vedere al compasiunii. La nivelul acesteia, trebuie să fim În egală măsură generoși și onești. În planul Înțelegerii fenomenului și a singularității lui, alături de Alain Besançon și de Robert
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
care aduce în prim-plan multe date, fapte, evenimente, dar mai ales oamenii - mulțimea ori personalitățile - care le declanșează. Opera sa luminează câteva evenimente de amploare din trecutul poporului român, descifrează sensurile mișcărilor social-economice și politico-ideatice din Transilvania; interpretările de sorginte comparatistă oferă posibilitatea unei mai juste integrări a problematicii românești în cadrul mai larg al Europei de centru și de răsărit. Reconstituirea mișcărilor care preced redeșteptarea, adică perioada de continuitate de la Renaștere la Iluminism și Romantism, este străbătută de idei generoase
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
mai întâi prin aristotelism, mai târziu, în pragul Renașterii, prin platonicism, elenismul avea să fecundeze concepțiile despre om, natură, legi, religie, politică, ale sfârșitului de Ev Mediu și avea să devină coordonatorul marilor idei ale lumii noi; împreună cu reflecțiile de sorginte iudaică, avea să formeze baza culturii europene moderne. Să menționăm tot aici că relația cu iudaismul am înțeles să o evidențiem prin Moise Ben-Maimon, latinizat Maimonide (1135-1204), cel mai cunoscut și mai influent dintre gânditorii evrei ai Evului Mediu, antemergătorul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Serbia și Banatul, ele pot fi socotite principalele puncte de convergență ale mentalului centro-răsăritean, dar și sud-est european, spațiile lor înglobând atât elementele civilizației Mitteleuropei, cât și elementele venind dinspre Balcani, Islam, Orientul ebraic, atât sentimentalismul sud-estic, temperamentul meridional de sorginte mediteraneană, cât și cultura și tradițiile nordului germanic, atât ortodoxismului mai puțin riguros și mai tolerant, cât și catolicismul ori reformismul care în formele răspândite au permis prelungirea gândirii apusene până în această parte a continentului. Banatul, de pildă, l-am
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
moderne, puterea dinamizatoare, dar și aceea conservatoare, ea dominând scena intereselor politice și culturale. Să spunem așadar că mișcarea religioasă creștino-ebraică ce se afirmă pe vechiul fond spiritual își lărgește aria de manifestare, elementele ce i se suprapun fiind de sorginte greco-latină, confirmate de operele doctrinare care au circulat (deja în veacurile al XIV-lea și al XV-lea) pe teritoriile grec, bulgar, sârb, rus și român. Se căuta o întărire a vechilor orientări ortodoxe din acest spațiu, context în care
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
a principatului transilvan găzduiește o adevărată înflorire culturală, determină un interesant dialog cu Occidentul. Procesul de consolidare economică este urmat îndeaproape de unul de emancipare culturală, domnia lui Gabriel Bethlen și a celor doi RĂkoczi implantând instituții noi, modernizatoare, de sorginte apuseană. Desigur, factorul religios are și el un rol foarte important în crearea noii stări de lucruri. Calvinismul, mult răspândit în Transilvania veacului al XVII-lea, e îmbrățișat la curtea principilor. Lui i se datorează, poate în primul rând, ideile
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]