1,238 matches
-
carte (,,Menită să schimbe lumea din temelii"), personal nu găsesc panaceul capabil de această performanță. Dacă se apelează tot la voința omului copleșit de asuprirea nevoilor pământești să se elibereze de vicisitudinile societății actualevictoria nu se întrevede în mileniul abia sosit. Desigur, ideile din carte pot fi admise ca celebre sau criticate, după cum am mai arătat, dar asta nu-i știrbește cu nimic din bunele ei intenții. Lucrarea se încadrează în seria semnalelor de alarmă trase de către oamenii de știință care
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93030]
-
ideea legitimării ideii existenței OMDIAVOL - misticism curat (Coane Fănică!). În unele secvențe din tema în definire, Tăcu lasă impresia că se află în preajma unei căi de descifrare a enigmelor universului încă neabordate de știință, el situându-se în rândul primilor sosiți. Există și multe enunțuri indescifrabile, singulare, ce ascund o licență poetica. Poate cele mai lucide meditații și întrebări, cele mai de interes pentru omul cutremurat de aceleași obsesive întrebări sunt: „Pentru cine și pentru ce existăm dacă aceasta superbă zestre
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93038]
-
De pe case antenele pipăie spații cu alte graiuri și alte vești. Semnale se-ncrucișează albastre prin străzi. În teatre strigă luminile, se exaltă libertățile insului. Se profețesc prăbușirile, sfârșesc în sânge cuvintele. Undeva se trage la sorți cămașa învinsului. Arhanghelii sosiți să pedepsească orașul s-au rătăcit prin baruri cu penele arse. Danțatoarea albă le trece prin sânge, râzând s-a oprit pe-un vârf de picior ca pe-o sticlă întoarsă. Dar sus, la o mie de metri-nălțime, spre
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
este vorba de o petrecere restrânsă, de familie, sau chiar de una cu deschidere mai largă, persoana care nu se află pe lista invitaților nu are loc la masă, adică, așa cum spune zicala, n-are scaun. Nu numai musafirii nedoriți, sosiți intempestiv la o petrecere deranjează cu prezența lor. Chiar și unele vizite neagreate provoacă reacții negative, de respingere din partea gazdelor. În astfel de situații, acestea recurg la manifestări subtile pentru ca musafirii să înțeleagă inoportunitatea prezenței lor. Înscenarea unui conflict spontan
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
Ludovic al XI-lea29. Cardinalul, adevărat om al timpului său, știa limba greacă; Papa, care făcea mare caz de această ținută, l-a trimis în Franța, pentru a încerca o reconciliere între rege și ducele Carol, "Temerarul" Burgundiei 30. Cardinalul, odată sosit, s-a arătat a fi atât de zelos și de curtenitor pe lângă "temerar", care etala pompă și fast, încât regele Ludovic l-a considerat extrem de ridicol, refuzând vreme îndelungată să-i acorde vreo audiență. Mai puțină erudiție, dar o mai
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
amintesc că atunci când am intrat În serviciul lui se Întorsese de puțin timp din Flandra, fiindcă o rană urâtă pe care o avea Într-o parte, primită la Fleurus, era Încă proaspătă și Îi cauza dureri mari; iar eu, abia sosit, timid și sperios ca un șoarece, Îl auzeam noaptea de pe salteaua mea de paie plimbându-se În lung și-n lat prin odaia lui, neputând dormi. Uneori Îl auzeam fredonând Încetișor cânticele populare Întretăiate de accese de durere, versuri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Anca Murgoci Scrisoare bombă în cazul avocatei Elodia Ghinescu! De-a lungul timpului, în timpul procesului, au fost depuse mai multe scrisori la dosarul lui Cristian Cioacă. Ultima sosită este semnată de deținutul Nicu Pîrlețeanu - cunoscutul amenințător din închisoare al fostei judecătoare Aspazia Cojocaru, de la Curtea Constituțională. Despre ce scrisoare este vorba Printre altele, în scrisoarea adresată instanței care îl judecă pe Cristian Cioacă, deținutul scrie că a fost
Mărturisire ȘOC: "Am fost complice la moartea Elodiei" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/59777_a_61102]
-
Alexandra Olivotto Sper să nu vă mint când susțin că peliculele asupra cărora vreau să zăbovesc (cu excepția uneia) sunt noutăți video și DVD. Cel puțin le-am închiriat la prețul destinat filmelor de-abia sosite. Toate însă, nici o excepție aici, mi se par remarcabile prin bizareria lor, dar și prin faptul că sunt cumva "de graniță", se întind către artă fără a ajunge acolo. Elementele lor, luate separat, provoacă și intrigă, dar, luate per ansamblu
Despre gangsteri, psoriazis și bomba atomică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11056_a_12381]
-
ceva la mijloc", presupuse Ioanide. Îndată, însă, nu putu descoperi ce. Fusese într-adevăr ceva. Smărăndache, spre a se afla în treabă și a obliga, adusese o revistă străină de artă și arhitectură, scrisă în mai multe limbi și abia sosită, o revistă de avangardă ponderată, în care un român făcând studiile în străinătate publica un articol despre Ioanide, reproducând și câteva schițe. Sensul articolului era în general că Ioanide reprezenta primul arhitect mare al școalei creatoare urbanistice după câteva generații
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
atente ale persoanelor importante care, fără să-ți arate prietenie, sînt pregătite să reacționeze cum se cuvine cînd alții îi tratează astfel. Era ușor să stai la coada aceea. La ușile de sticlă o voce puternică îi anunța pe cei sosiți: senatorul Sennacherib din Noua Alabama. Brian de Bois Guilbert, mare templier de Languedoc și Apulia. Guvernatorul Vonnegut din Atlantide de Vest... Ajunse la ușă și auzi strigătul satisfăcător „Lordul Provost Lanark al Unthankului Mare“, și dădu mîna cu un ins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ele De ce și-a părăsit prietenele care îl îndrăgesc? Cele două îl luară de cîte un braț și-l însoțiră pe trepte, spre o parte a ringului de dans unde se adunaseră Odin și Powys, fetele celălalte și cîțiva noi sosiți. îl primiră cu atîta căldură că nu-i veni greu să zîmbească din nou. — Ți-aș fi putut spune că e inutil să vorbești cu cretinul ăla, spuse Odin. Ia un trabuc. — Dar nu-i așa c-a fost palpitant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pe care uniforma nu vroia să stea nicidecum. Aproape că nu știau nici să se iscălească, iar când deschideau gurile "la una mică", îi plictiseau pe junii "papițoi" (cum cu năduf și ură îi numeau la rândul lor pe noii sosiți) cu aceleași povești de mult știute despre cum vânaseră ei dușmanii poporului prin Făgărași. Țiganul Belate Alexandru, devenit erou al trupelor de Securitate și omagiat cu poezii scrise de tovarășii scriitori era înjurat mai abitir în toate basmele astea: "Belate
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
las pe tovarășul meu să te ardă cum voiai tu să ne arzi pe noi. Aruncându-i o ultimă privire îngrijorată lui Metronius, bagaudul se hotărî. — A fost ideea lui, răspunse, arătând înspre trupul lui Bassianus. De îndată ce a aflat că sosiți, s-a gândit să... în sfârșit... voia să vă împiedice să sosiți la adunare. — Ordinele lui Eudoxiu? Omul tresări, fixându-l pe Sebastianus și mai alarmat. Metronius îl pălmui puternic. — Ai auzit? strigă. Răspunde, catâr încăpățânat! Dând din cap, bagaudul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
oficiu poștal la fiecare reședință de ținut, condus de sameș, care să aibă în subordine un factor poștal pentru înmânarea scrisorilor; purtarea corespondenței sosite într-o geantă de piele; ținerea la oficiile poștale a unor evidențe pentru scrisorile prezentate și sosite și condică separată, pentru predarea spre expediere către căpitanii de poștă din localitate; aplicarea pe scrisorile prezentate a unei ștampile având la mijloc denumirea orașului și împrejur data zilei de prezentare; în cazul în care taxele erau achitate în momentul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
scrisorile interne erau mai mici, înlesnind populației comunicarea. Regulamentul a stabilit pentru prima dată, taxe poștale la publicațiile periodice, la căsuțe poștale și la livrete de recipise. La cerere se putea obține o căsuță specială în care se păstra corespondența sosită, până la ridicare de către destinatar. Noua lege telegrafo-poștală o completa pe cea de la 1 ianuarie 1865. În primul articol se prevedea: “Statul își rezervă dreptul sau monopolul telegrafo-poștal; acest monopol constă în transmiterea de corespondență prin telegraf și transportul scrisorilor, ziarelor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de la Berna. De asemenea, legea din 1880: mărește greutatea la imprimate și stabilește dimensiuni pentru probele de mărfuri; interzice introducerea obiectelor prețioase în scrisori simple sau recomandate; mărește valoarea mandatelor poștale prezentate și autorizează oficiile să le achite pe cele sosite, prelungind totodată termenul de achitare; calculează după calea parcursă, distanța până la destinație pentru mesagerii; admite la prezentare telegrame cu indicația “urgent”, cu adeverire de primire, iar pentru acelea adresate în localități unde nu este oficiu telegrafic, expedierea de către cel mai
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
1906); achitarea mandatelor telegrafice, în tot timpul programului de lucru la telegraf(1907); posibilitatea achitării la prezentare a taxei de factaj la mandate și netaxarea corespondenței expediată de școlile secundare pe adresa părinților(1908); predarea obiectelor recomandate și a mesageriilor sosite, altor persoane, cu procură legală din partea destinatarului(1911); ridicarea de către minori a corespondenței sosite la post restant, numai în prezența părinților, tutorelui etc.; posibilitatea sigilării cu plumb, a coletelor cu și fără valoare declarată, de către comercianți, prin folosirea unor dispozitive
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
minute înainte de trecerea unui tren, cu serviciu poștal, șeful gării era obligat să deschidă cutia poștală de scrisori, amplasată pe peronul gării, să ridice scrisorile, să le ștampileze și să le expedieze prin conductorii poștali care însoțeau trenul respectiv. Corespondența sosită, după ștampilare,se așeza într-un dulăpior special, fixat lângă cutia de scrisori, pentru a fi văzută și solicitată de destinatari. În aceste condiții au fost autorizate, să îndeplinească serviciul poștal gările Liteni, Ruginoasa și Burdujeni, începând din 1 martie
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a mărit la 500 lei. Prin lărgirea atribuțiunilor, agențiile speciale, cu instalații telegrafice, au început din 27 februarie 1909, să primească mandate telegrafice, iar din iunie 1912, pe lângă serviciul de colete interne, să efectueze și pe cel de colete externe sosite, cu valoare și ramburs. În scopul urmărit mai de mult, ca toate localitățile să beneficieze de un serviciu poștal rural și numărul curselor deservite prin factori poștali să sporească, deoarece în majoritatea cazurilor se deserveau numai de trei ori pe
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de afaceri, volumul important de corespondență provenit de la autoritățile de stat, precum și diversificarea prestațiilor, solicitau tot mai mult serviciile poștale, obligând organele competente la o cât mai bună organizare, atât în privința prezentării și expedierii trimiterilor, cât și a distribuirii celor sosite. Trebuia însă rezolvată problema spațiilor, pentru a asigura condiții optime de muncă salariaților, dar și pentru o deservire civilizată. O perioadă îndelungată Oficiul Fălticeni a funcționat în imobile închiriate, mai puțin corespunzătoare desfășurării activității. Primul local de poștă la Fălticeni
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
funcții, unele în baza calificării de specialitateăoficiant, telegrafist, contabil etc). Formau personalul operativ de exploatare: factorii poștali locali și rurali, distribuitorii de telegrame, conductorii, oficianții și telegrafiștii. Toate operațiunile privind prezentarea trimiterilor și remiterea destinatarilor la sediul oficiului, a celor sosite, depunerile și restituirile CEC, evidențele abonaților radio și încasarea taxelor, serviciul incasso, precum și prelucrarea corespondenței, mandatelor și mesageriilor în vederea expedierii, se executau de 6 oficianți. Publicul avea acces la toate serviciile, în fiecare zi, între orele 08-12 și 15-18 sau
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
pe calea ferată printr-un vagon poștal, care circula de două ori pe zi, însoțit la fiecare cursă de doi salariațiăconductor și ajutor). Între oficiu și gara Fălticeni și invers, expedițiile se transportau cu mijloace hipo. În vederea înmânării trimiterilor poștale sosite, destinatarilor la domiciliu, orașul Fălticeni era împărțit în sectoare de distribuire, bine delimitate. Orașul era străbătut de numeroase străzi și ulițe. Cele mai multe erau drumuri înguste, nealiniate și nepietruite. De la prima uliță a târgului, construită în anul 1788, s-a ajuns
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
când vor fi create condițiile necesare în acest scop. La toate oficiile aflate în mediul rural erau, la 15 iulie 1948, în total 36 de salariați, cei mai mulți(15) factori poștali rurali. Fiecare oficiu era condus de către diriginte. Pentru distribuirea trimiterilor sosite existau 6 factori locali, din care, 2 la Of. Lespezi. Oficiile Boroaia, Dolhasca și Mălini, aveau câte o telefonistă. Of. Dolhasca, avea în plus un șef de vagon, iar Of. Boroaia un magaziner CAM. La fiecare oficiu era și un
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
circa 12.000 de locuitori, adică un abonat la aproximativ 140 de locuitori. Convorbirile erau deservite prompt. Nu se înregistrau întârzieri care să depășească limita admisă. Primirea comenzilor de convorbiri telefonice urbane, interurbane și internaționale, primirea avizelor și mesajelor telefonice sosite, deservirea tuturor convorbirilor de plecare, tranzit și sosire etc., era asigurată de către 7 operatoare de trafic(telefoniste). Se lucra în trei schimburi, după programul: 06-14; 14-21 și 21-06. Oficiul nu avea operatoare de bonuri, sarcinile respective erau îndeplinite de către șefa
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
clădire, situată în centrul orașului. Aici a funcționat, câtva timp, un ghișeu complex de prezentareărecomandate bucată cu bucată, telegrame, mandate telegrafice, post restant, avizate etc), cabine telefonice și telegraful. În altă clădire din apropiere se executa cartarea corespondenței prezentate și sosite. Forța de muncă Serviciile se executau de salariați cu funcții specifice locurilor de muncă. O dată cu volumul tot mai mare de prestații a crescut și necesarul forței de muncă. Numărul total al salariaților din raionul bilanțier a crescut de la 158 în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]