2,458 matches
-
un mod bizar de a gîndi duce, implicit, la adoptarea unor decizii absurde: „Sinucigașul este deținutul care vede Înălțîndu-se o spînzurătoare În curtea Închisorii, face greșeala să creadă că-i este destinată lui, evadează noaptea din celulă, coboară și se spînzură singur”. * „Trei sferturi din sănătate e s-o dorești.” (F. de Rojas) O dorință de acest fel te face, În primul rînd, prudent: „Mănîncă puțin și cinează și mai puțin, deoarece sănătatea Întregului corp se făurește În bucătăria stomacului” (Miguel
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și În momente de răscruce pentru comunitate: „Țara piere de tătari și ea bea cu lăutari”.) „Egoistul Împarte cu alții numai grijile și supărările lui.” (H. de Balzac) Țiganul, când s-a văzut Împărat, Întâi pe tată-său l-a spânzurat. (Ingratitudinea este o formă a degradării morale și este vecină cu trădarea: „Mănâncă la ușa noastră și latră la ușa altora”; „Pe cine primești În casă te scoate din casă” etc.) „Când un om Începe să decadă, nu poți ști
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
vrea să colaboreze.) Sabia nu se Împrumută la bătaie. (Focul Îl stingem cu apă, nu cu petrol.) Vorba Își are și ea vremea ei. (Trebuie să știi când s-o folosești, altfel: „O vorbă i-a scăpat, și-a fost spânzurat”; „Mai bună-i tăcerea mândră, chiar săracă, decât vorba care În rușine te-mbracă”.) Nu strânge coșul, că devine furuncul. Când ațâțăm, de exemplu, o stare de mânie, aceasta ajunge În mod inevitabil la stadiul de furie, când agresiunea nu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
casele altora; care e din același aluat cu dușmanii poporului. Nu-i lipsește nimic, nu vrea nimic; doar un șir de mătănii pentru a recita rozariul seara, și nu se găsește nimeni să-i aducă unul din fier ca să-l spânzure de un par. Însă înainte de această concluzie „fără ieșire”, perfect lucidă și sadică, întregul corp al poeziei se bazează pe reticență ca figură retorică ce spune ceea ce neagă. Dar ce neagă Buttitta, în mod repetat, ba chiar anaforic? Neagă că
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
și o critică apropiate de artă. Chiar din acest articol-program răzbate antipatia redactorului față de Caragiale. Vellescu, actor care studiase arta dramatică la Paris cu Fr. Régnier, blamează ceea ce el numește „destrăbălarea autodidactică”, ironizând deopotrivă și pe analiștii pedanți, „care te spânzură dacă o virgulă sau un punct a scăpat cumva din vederea zețarului”. De asemenea, la rubrica „Din zbor”, care conține și multe justificate observații de natură morală ori mici portrete satirice schițate cu iscusință, mai în fiecare număr sunt prezente
ALBINE SI VIESPI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285226_a_286555]
-
Posibile aceste gări... ). I. scrie deseori o poezie voit frântă, alteori dorind evident a scandaliza, deoarece crede că acestea sunt singurele mijloace de a atrage atenția asupra condiției poeziei și a poetului într-o lume în care „veșnicia s-a spânzurat”, „omul ștampilat iese pe bicicletă” și „se dau gândurile la rindea”: „Ce poezie și asta când berbecul / behăie când omul în colț / urinează pe floarea de laur.” Și, chiar dacă lirismul este adesea conștient sugrumat, se pot descoperi aici adevărate insule
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
să taie nucul, iar pe terenul liberat să planteze vie. Fixată în această decizie, își asociază sprijinul tinerilor din jur, încredințați că nucul provoacă molime și suge „tot sucul satului”. Cum coaliția partidei tinere nu poate fi înfrântă, Odobac se spânzură în vârful nucului. „Tu tot tare rămâi până la sfârșit”, conchide el, murind. Posteritatea a arătat interes mai cu seamă volumului de schițe Din lumea celor cari nu cuvântă, literatură de scurt metraj, fabule în fond, alcătuind un mic bestiarium. Diferite
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
am găsit nici un student care să facă primul pas necesar, acela de a descrie fenomenul atent la detalii. La un moment a fost În Vacanța Mare o scenă - de altfel s-a sesizat CNA-ul din pricina ei - În care „comedianții” spânzurau un bătrân. Toți studenții puși să „citească” programul nu au reușit să treacă de momentul „m-am simțit groaznic”, deci de momentul „povestirii despre”. Pasul următor presupune detașarea, proiecția În imaginar, stricta referire la imagine, imersiunea În descrierea profundă pentru
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
chiar În obediența totală a anilor 1947-1953. Mi se pare foarte interesantă și de succes educarea de tip comunist tocmai după anii ’60, când se renunță la violența fățișă și se urmează tactici mai subtile. Modelul omului nou a rămas spânzurat deasupra societății ca o pancartă, ca un portret fără chip. El a rămas până În 1989 atârnat deasupra poporului, dar dedesubt era totuși un gol. Practic modelul omului nou nu a triumfat decât la nivelul cuplului dictatorial (Ceaușeștii), la nivelul Comitetului
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fondul vitriolant: „Dar ce ascunzi tu, îngerașule,/ sub cuvintele ciuruite pe care ni le tot arăți?/ Putreziciunea - am spus -/ și oribila spaimă de moarte/ pentru care am închipuit cele mai frumoase minciuni/ și cel mai bine organizat furt de mărgele -/ spânzurându-mă apoi cu bună știință/ de-a lungul deceniilor de toate culorile,/ și de toate tranzițiile. Putreziciunea, iubire,/ cu miros dulce de măr,/ - pentru care (în extaz) ficțiuni suave am fost inventați” (Bruta). Referentul imediat este parțial camuflat în Aripa
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
în ,,Revista învățătorilor și învățătoarelor” din Caracal. În același an, sub pseudonimul Dellombra, publică în ziarul craiovean ,,Democratul”. Familia se mută în București pentru ca tânărul să poată frecventa o facultate, dar, după moartea mamei, de durere, tatăl lui M. se spânzură. Rămas singur la șaptesprezece ani, viitorul poet își transcrie în versuri angoasele și schițează un insolit roman, Cocktail. Urmează Facultatea de Drept a Universității din București și, fără o susținută consecvență, apare în publicațiile vremii, cu surprinzătoare (întrucât nu a
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
țelul - Ana, victima acestui șantaj marital, stâlcită în bătăi, devenind nevasta lui și aducându-i pământurile mult visate -, Ion se reîntoarce la vechea lui iubire. Florica e însă acum căsătorită. Ascultarea impulsului pasional imprimă acțiunii un deznodământ catastrofic: Ana se spânzură, copilul adus de ea pe lume moare și el, iar soțul Floricăi îl surprinde pe Ion la nevastă-sa și îl omoară cu sapa. Drama conjugală și sfârșitul ei violent, întâlnit adesea în lumea rurală, furnizează trama epică a romanului
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
de exterminare a evreilor și a altora, ar fi judecat astăzi În Europa și găsit vinovat, ar fi cruțat de pedeapsa cu moartea. (Eichman a fost judecat de un tribunal israelian În 1961 pentru crime Împotriva umanității, găsit vinovat și spânzurat În 1962.) În timp ce mulți americani se opun pedepsei cu moartea, fiind la fel de hotărâți să obțină abolirea ei ca și europenii, marea majoritate a americanilor - două treimi - nu se opun și probabil vor spune că o persoană care a comis omoruri
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de a proteja posesiunile de pe frontieră, când dreptul de proprietate nu era atât de sigur 12. Fiecare tânăr american crește văzând westernuri hollywoodiene, În care hoții de vite sunt vânați de oamenii șerifului sau de grupuri de localnici vigilenți și spânzurați de cel mai apropiat copac. Pe de altă parte, europenii se opun radical ideii de răzbunare. Uniunea Europeană declară fără echivoc că „pedeapsa capitală nu trebuie văzută ca un mod corespunzător de a compensa suferințele familiilor victimelor crimei, deoarece aceasta ar
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pe care apoi, după îndelungi șovăieli, le va încălța, pentru a porni la Viena să îi spună împăratului păsurile iobagilor (Opincile). În ciclul Tulnicele Iancului, un lemnar ce își vinde singur obiectele confecționate face fapte de eroism (Mărian din Poșaga); spânzurat în turnul clopotniței, un clopotar mut se zbate cu ultimele puteri pentru a le vesti sătenilor prezența cătanelor, iar aceștia reușesc să le pună pe fugă (Clopotarul din Rovine). Un aer tragic-elegiac învăluie aceste mici narațiuni, din care speranța dreptății
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
Bengăi și fără biruiți siiménii. Câți n-au perit de sabie, prinsu-i-au vii. Și prinseră și pre Hrizea spătarul viu. închinându-se boiarii la domnu-său cu slujbă curată, priimindu-i cu cinste, dăruitu-i-au foarte bine iar pre l-au spânzurat la roată cu toate soțiile sale”. Aflat prin preajmă (în povestire), Stoica Ludescu, laconic în acest rând, adaugă: „Luară-și și ei plată după faptă”. Existența văduvelor și în cazul acestor veleitari ce s-au visat Domni este neîndoielnică. Fiind
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
era rezervată decapitarea, dar să nu uităm că Brâncoveanu a dat ordin ca Staicu Merișanu, uneltitorul pe care îl recuperase după multe eforturi și pe care l-a judecat (vom vedea) nu fără o bună doză de cinism, să fie spânzurat „la târgul de afară, la zi de târg, în mijlocul oborului [...], unde nu puțin nărod era, pentru că acest fel de plată i se cădea”, dând și pentru Preda Proroceanul o dispoziție asemănătoare „Așijderea și pe Preda Proroceanul, la Rușii de Vede
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la zi de târg, în mijlocul oborului [...], unde nu puțin nărod era, pentru că acest fel de plată i se cădea”, dând și pentru Preda Proroceanul o dispoziție asemănătoare „Așijderea și pe Preda Proroceanul, la Rușii de Vede în târgu l-au spânzurat” [Radu Greceanu] - căci pedeapsa trebuia să aibă și un rost „pedagogic”) -, declanșa înțeparea, sfârtecarea sau tragerea pe roată. El era cel ce domnea (Domnul - din lat. dominus), înveșmântat în somptuoasele straie de ceremonie și așezat pe tron; el era personajul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
împotriva siguranței statului: „însă de la al treilea divan, s-au cunoscut sfârșitul lor, că aduse vlădica pravila și au deschis la un loc și la un cap unde zicea: Boierul care va umbla împotriva domnului și a țării să-l spânzure și să-i facă spânzurătorile mult nalte cu un cot decât al altor oameni proști și i-au dat lui Staicu de au citit capul acela și și-au văzut osânda” [Anonimul Brâncovenesc] sau „peste/ fără pravilă”. Năravurile nu se
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și rudă cu Mihai Viteazul - era neam cu Doamna Stanca - și cu Buzeștii) a murit bătându-se cu turcii, în 1600, la Târgoviște 181. Pe Caragea Mihalcea, grecul ce o ținea pe Marula, coborâtoare din Vlad Vodă Călugărul, l-a spânzurat Giorgio Basta la 19 august 1601, căci era un apropiat al lui Mihai Viteazul 182, iar pe Stroe Buzescu (însurat cu Sima, fiica lui Gheorghe Pribeagul din Bogdănești, rudă și ea cu Doamna Stanca a lui Mihai Viteazul) l-a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu Maria din neamul Dudeștilor (era fiica logofătului Radu Dudescu și nepoată a lui Dumitru Dudescu, fixat - pentru nereguli în „istoria financiară” a țării); știm, la fel, că marele portar Pătrașcu Urziceanu (un Bucșan), pe care oamenii Voievodului l-au spânzurat la Mănăstirea Snagov în 1680, a fost însurat cu Anghelina, fiica lui Colțea Doicescu; știm că soția vistiernicului Hrizea Karydă din Popești, mama viitorului cronicar Radu Popescu, era o Băleancă (fiica marelui ban Gheorghe Băleanu) pe care o chema Maria
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
unor podoabe aflate din belșug în tezaurele lor - cum erau maldărele de mărgăritare ale lui Petru Rareș, tatăl Ruxandrei (și membru, poate, al Ordinului „Lâna de aur”, calitate care îl îndrituia să poarte la gât lanțuri de aur de care spânzurau berbeci din același metal), ori pietrele scumpe (diamante, rubine, balașe, „zmaragde”, „olnidzuri”, „zafiruri”) ale lui Petru Șchiopul (amator de surguciuri cu pene de cocor, prinse în aur, garnisite cu mărgăritare și rubine). în dvera, lucrată în 1561, din biserica Mănăstirii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
epitrahilele de la Mănăstirile Voroneț și Dobrovăț. Pe epitrahilul de la Dobrovăț, haina de ceremonie a Doamnei este albastră iar pantofii roșii. Aceste mantii ca ale împărăteselor Bizanțului au pe ele mult aur și benzi de fir, cu guler bogate de blană. Spânzurând de coroane, mănunchiurile de lanțuri subțiri, pandelocurile, trimit tot către aulele bazileilor. La fel apare înveșmântată în tabloul votiv din biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași, și Evdochia, sora marelui cneaz Olelko, nevasta pe care Ștefan cel Mare și-o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Afumați, în tabloul votiv de la Argeș. Frumoasa fiică a Despinei Milița are și ea o înfățișare împărăteasă. Părul îi este acoperit de o rețea fină de fir cu mărgăritare, peste ea este așezată coroana înaltă cu șase fleuroane, de care spânzură pandelocurile bizantino-slave. Iia voievodală are mâneci ample, brodate, cu mâneci strâmte și cu cusături pe piept. Peste cămașă, la fel ca maică-sa, Ruxandra are o rochie roșie cu semicercuri de aur pe piept și cu partea de jos, care
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
i-a luat banii și l-a omorât în anul 1680. „Hiclenii” și „pretendenții” pățeau la fel. Lui Drăghici Craiovescu, soțul Hrusanei (nepoată a Doamnei Rada a lui Vlad Călugărul), oamenii Domniei i-au „prădălnicit” averea după ce el a fost spânzurat. Și marelui spătar Dragomir din Cepturile (ucis înainte de 7 mai 1535) i-au fost luate bunurile (uneltise doar împotriva lui Vlad Vintilă), astfel că fiilor lui (indezirabili în țara Românească) „li s-a întâmplat pribegie în țări străine”. Fără avere a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]