9,106 matches
-
natura receptorului. In 1837, Balzac, urmărit de creditori, s-a refugiat la prietenii săi, Guidoboni-Visconti, ca să redacteze, în câteva săptămâni, La Femme supérieure. După o lună de muncă îndârjită scria: "După ce trimit scrisoarea, o să fac prima mea baie, nu fără spaimă, întrucât mi-e groază de moleșeala fibrelor musculare, întinse acum la maxim, și trebuie să o iau de la capăt, ca să scriu César Birotteau, pe care nu îl mai pot lungi la nesfârșit, că devin ridicol." Față de contemporanii lui, Balzac era
Dintre sute de parfumuri? by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/7772_a_9097]
-
de soi, cum îl arată portretul lui Dan Stanciu, îl dezbracă pe sărmanul pelerin pinguin și-i face vînt din tren pe geam. Povestea, însă, se ridică și merge mai departe. Cu hopuri care iscă mici oftaturi și icnete de spaimă. Destul că le-am trăit, pe toate", spune Apolodor, întorsul din Lună. După o aventură completă, pe coasta golfului Terror, într-un sfîrșit, refrenul se schimbă din nou: "Aș vrea să plec la București?". Manuscrisul întoarcerii se pierde, și încercatul
E corul de Crăciun by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7776_a_9101]
-
largi clase de indivizi ce știu să-și folosească însușirile pentru a profita de naivitatea, bunătatea sau indiferența altora. Proștii, în schimb, te enervează de cum îi vezi: obtuzi, greoi, încruntați, încăpățânați, ei poartă cu sine precarul univers de gânduri și spaime. Există, desigur, și prostul vesel, ce plutește deasupra lucrurilor cu un soi de grație tembelă. E o categorie mai rară, de-a cărei tâmpenie îți dai seama greu. Uneori, mult prea târziu pentru a putea repara ceva. N-am întâlnit
Vă plictisiți ușor? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7779_a_9104]
-
cu nori / și țările pline cu români salahori" (În formă de gînd). Abjecția și dragostea curg laolaltă prin cultura indivizilor, căutînd noaptea cea bună a vacarmului, aceștia au sufletul de metal, dispunînd de un cuvînt-lamă care le taie tendoanele mîinilor, spaima se vinde azi la metru precum diftina, umbra autorului are dinți de fierăstrău, duhovnicii sunt asemenea albului putred al prapurilor, pe marginea drumului fumează o orchestră. Refuzînd realul, poetul îl înlocuiește cu un imaginar convulsionat, macerat de o exasperare ce
O poezie mizerabilistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7785_a_9110]
-
titlul primei povestiri -, ar putea fi simbolul celei mai pașnice nopți de iarnă, absorbitoare de timp. Adânca liniște, împăcare și pace a nopții în care ninge cu fulgi albaștri luminează, în realitate, un adevăr ce nu mai poate fi ascuns. Spaima se contopește în feerie. Și ca în Biblie, ceea ce se șoptea la ureche, se strigă de pe acoperișuri. în bucata Cenaclul din Matache, mai mulți tineri se reunesc într-o modestă încăpere din cunoscuta piață bucureșteană, discutând fără pretenții creative, probleme
Portret de tânăr la bătrânețe by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7786_a_9111]
-
la idei. Aveau, astfel, loc dizertații morale și speculative, se făceau disocieri subtile, în încrucișări de tinerești spade. Misterios, unul câte unul din cercul care cu greu s-ar fi putut numi un cenaclu dispar fără urmă, din necunoscute cauze. Spaima se instalează în inima ultimului rămas în libertate: "amicii mei, cenaclierii, zăceau în temniță, erau interogați și umiliți și torturați, totuși, într-un anume fel, scăpaseră de spaima așteptării, incertitudinilor, de ochii vigilenți ai caraulelor, aveau statutul ferm al prizonierilor
Portret de tânăr la bătrânețe by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7786_a_9111]
-
ar fi putut numi un cenaclu dispar fără urmă, din necunoscute cauze. Spaima se instalează în inima ultimului rămas în libertate: "amicii mei, cenaclierii, zăceau în temniță, erau interogați și umiliți și torturați, totuși, într-un anume fel, scăpaseră de spaima așteptării, incertitudinilor, de ochii vigilenți ai caraulelor, aveau statutul ferm al prizonierilor." Când, la capătul tuturor tentativelor de a se pune la adăpost în mulțime, tânărul cade în capcană, sentimentul lui este - cine ar crede? - unul de ușurare. O tensiune
Portret de tânăr la bătrânețe by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7786_a_9111]
-
de îngenunchiere a tuturor, puternici ori slabi. Institutul de conservare îndeamnă victima să fugă, să se pună la adăpost prin alcătuiri mimetice. Constantin Mateescu l-a cunoscut în de sine pe acest tânăr fugar deși în realitate i-a trăit spaimele, reflexele, prăbușirea. în nuvele, pasul său analitic înaintează cu voluptuoasă lentoare, acordând fiecărei ore șansa ei de suferință și oroare. Cu modernul elixir al ironiei.
Portret de tânăr la bătrânețe by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7786_a_9111]
-
nimic - regăsim observată discreția puțin excesivă a lui Daniel D. Marin. Versurile lui nu sunt decât rareori percutante. Dincolo de regimul minimalist (un fel de dietă care, consecvent aplicată, provoacă subțierea corpului literar), se poate vedea o reticență, uneori chiar o spaimă, în fața discursului amplu și "brut", care își expectorează fără pudoare autenticismul. Biograficul e aici prezent, însă într-un mod filtrat și aproape evanescent. Dârele și cicatricile vieții (câtă viață e trăită până la 27 de ani) nu se mai văd, sau
Poezie timidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7992_a_9317]
-
dreaptă.ŤSuflete , ha-ha-ha! Suflete!ť, îi răspunzi tu într-un tîrziu, după ce-ți bei paharul cu vin roșu ca roșul sînge al vieții". Într-o manieră de faceție medievală, moartea apare luată peste picior, persiflată dintr-un amestec de spaimă în fața enigmei și de bravadă plebeiană, de minimalizare ambiguă, precipitată:"Să compromitem moartea! Să ne batem joc de ea! S-o bîrfim în derîdere în cîrciuma de la colțul străzii cu fețele de masă pătate de muștarul scurs de lîngă mititeii
Un cimitir vesel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8010_a_9335]
-
atîtea mări și țări pen-tru a veni la noi să împuște urși, avură nenorocul să-i vadă împușcați gata de mîna altuia și se întoarseră fără măcar să fi dat un foc, ducînd cu dînșii numai amintirea culeasă în mijlocul fiorilor de spaimă despre mijlocul ciudat cu care se ucid urșii în țara noastră patriarhală." O nouă întrupare a motivului ne întîmpină la Mihail Sadoveanu, în }ara de dincolo de negură. Un boier moldovean, stăpîn al unor păduri întinse, vine într-o iarnă la
Epistolă către Odobescu (V) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8015_a_9340]
-
afla un pătuț, iar în acel pătuț, un copil. Un copil cu mult prea mult păr. A zis : Acest copil este al meu, de la Domnul." A luat copilul și copilul a plâns, vreme de șapte zile și șapte nopți, de spaimă și de necunoaștere. Mama i-a cântat copilului și a înjunghiat diavolii. A înțeles cît de invidios este spiritul pe trup. Un trup atât de cald și de moale. Trupul ei acum, izvorât din mintea ei. Viziunea ei. Nu din
Portocalele nu-s singurele fructe by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/8020_a_9345]
-
durere și ca așteptare: doliul este o suferință care-și așteptă concluzia, și din acest motiv toată viața este doliu, întotdeauna pentru că toată viața este durere, cum spunea Buddha, și căutare a liniștii..." (Comte-Sponville, 2004: 20) A liniștii, evident, în raport cu spaimele morții și cu nesiguranța vieții. Tonul de filozofie nonșalantă adoptat de Comte-Sponville este perfect adaptat necesităților omului modern. În lumea noastră, nimic nu e ireparabil și nimic definitiv. Moartea însăși poate fi învățată, printr-o ucenicie sprințară, într-o joacă
Mic tratat despre doliu (5) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6900_a_8225]
-
Sau cine știe când.// și cerul de ce să-l mai trimit,/ Cu întunecimea violetelor,/ Să-ți spună locul unde moare/ Pasărea de larg,/ Visând spre soare?// și inima dece să ți-o trimit?/ E moartă ca o pădure mută./ Și spaima te va întuneca/ Când imagina ta/ O vei ști pierdută." Demisia realității aruncă visul în derizoriu. E singura concluzie a unui volum care se repetă mult, pe aceleași teme minore, piano, susurînd încet melodia unei agonii împăcate. Înainte de Legende, schițe
Desen discret by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6904_a_8229]
-
se învălmășește, nuntașii se opintesc în pragul casei, încropind o apărare... Cei de afară sunt gata să răzbească... Pitită sub masă, în patru labe, mireasa privește tremurând spre ușă; - și tremură de-adevăratelea, cu nasul ei cârn scos afară, cu spaima dulce a răpirii în ea, cu părul pieptănat în sus împletit într-un coc scânteietor de perle, rubine și fel de fel de giuvaeruri, - și asta, foarte ciudat, îți trezește ideea unui templu indian sau a unei pagode din Asia
Actualitatea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6909_a_8234]
-
a primi sfârșitul cerut de ea cerului, dacă s-ar fi dovedit infidelă. Tocmai atunci Marion se pregătea de bal și îmbrăca, ajutată de cameristă, o rochie albă, ușoară. Auzind bătăi în ușa de la intrare, fața i se albi de spaimă. Camerista se duse să deschidă și veni cu vestea că afară așteaptă un tânăr înalt, îmbrăcat ca în Highlands. Își auzi stăpâna abia murmurând: William Ross. Apoi Marion, cu o lumânare în mână, se îndreptă, la rându-i, spre ușă
William Ross - iubirea ca fataliate by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/6918_a_8243]
-
vopsea de ulei de toate culorile, cum îl moștenisem de la baronul Liesenthal! În momentele următoare, n-am mai avut nicio îndoială că bluzonul meu devenise centrul atenției lor. Eram încolțit mortal. Nu mai aveam nicio scăpare. Mă uitasem plin de spaimă în ochii vânătorilor mei care mă urmăreau de minute întregi ca pe-un mort. Și dintr-o dată îmi venise ideea salvatoare. Apucasem de pieptul bluzonului și-l sfâșiasem de sus până jos. Îi rupsesem apoi buzunarele de la piept. Îi smulsesem
O carte emoționantă by Nadia PANDREA () [Corola-journal/Journalistic/6933_a_8258]
-
și o biografie a mea. Într-o zi va trebui să arestez acest nume și să-l vindec de vagabondaj... vorbesc un limbaj, pentru mine, acum străin. Mă ascult cu nemulțumire." Sigur, nu e nimeni îndreptățit să-l condamne pentru spaimele pe care, probabil, le-a avut, pentru cedările în fața tensiunilor și presiunilor vremii, dar nici falsificările nu sînt o soluție, iar omisiunile, nici atît. "Lectura în palimpsest" a textelor călinesciene este uneori abuzivă, grila devenind în multe cazuri inoperantă. Libertatea
În apărarea lui Călinescu? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/8122_a_9447]
-
niște hoteluri albe/ unde bărbații dorm cu embrioni în coapse/ camera frigorifică îi așteaptă pe toți." (p. 169) Poemele Ruxandrei Cesereanu din volumul Coma par a fi opera unui bătrân înțelept, dar cam mizantrop. Sunt spuse pe șleau multe dintre spaimele și obsesiile condiției umane din acest dement început de mileniu trei, fără însă ca prin aceasta cititorul să se simtă atins de mari revelații estetice sau existențiale. Mă tem că poeta Ruxandra Cesereanu a ajuns să îi plătească un tribut
Spleen-ul cerebral by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8143_a_9468]
-
simfonii cromatice pe care istoria artei le oferă cu generozitate, Florin Mitroi și-a restrîns interesul, în propria-i creație, la cîteva teme mari și la cîțiva moduli ușor de recunoscut și de identificat. în pofida discreției sale absolute și a spaimei profunde în fața gesturilor risipitoare și a redundanțelor de tot felul, el a fost, în esență, un experimentator, un cercetător aplicat și cu tentația anonimatului, al tuturor componentelor pe care le implică actul de creație. Fixat, aparent, în bidimensionalitatea fizică și
Singurătatea lui Florin Mitroi(II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8152_a_9477]
-
condus site-ul Realitatea.net, a părăsit astăzi grupul de presă pentru a merge la Digi24. BREAKING NEWS "Misiunea" la Realitatea.NET s-a încheiat. Au fost 3 ani și jumătate de muncă infernala cu highs and lows, emoții și spaime, rupturi și împăcări, victorii și înfrângeri, dar, privind acum în urmă, pot spune că a meritat fiecare zi ... Mulțumesc fantasticilor mei colegi Oana, Cristina, Geți, Georgiana, Luminița, Adrian, Ducă, Coști, Răzvan, Răzvan, Robert și celor care acum sunt în alte
Sorin Kosz, șeful de la Realitatea.net a demisionat by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81630_a_82955]
-
condus site-ul Realitatea.net, a părăsit astăzi grupul de presă pentru a merge la Digi24. BREAKING NEWS "Misiunea" la Realitatea.NET s-a încheiat. Au fost 3 ani și jumătate de muncă infernala cu highs and lows, emoții și spaime, rupturi și împăcări, victorii și înfrângeri, dar, privind acum în urmă, pot spune că a meritat fiecare zi ... Mulțumesc fantasticilor mei colegi Oana, Cristina, Geți, Georgiana, Luminița, Adrian, Ducă, Coști, Răzvan, Răzvan, Robert și celor care acum sunt în alte
Sorin Kosz, șeful de la Realitatea.net a demisionat by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81631_a_82956]
-
a fi mereu on the road, fără o țintă precisă, călare pe motocicletă, în armonie cu natura, cu spațiul ale cărui dimensiuni suplimentare le puteai explora doar cu un fum. Filmul se află departe și de un alt reper inconturnabil, Spaime și scârbe în Las Vegas (1998) al lui Terry Gilliam, după romanul lui Hunter J. Thompson, unde totul ia forma unui concert baroc, o beție ludică, funambulescă, dincolo de orice limită fără nicio consecință specială. Filmul Florinei Titz se încarcă până la
Călătorii într-o curte interioară by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7047_a_8372]
-
vremuri, o rosteau școlarii, chemați la tablă să rezolve o problemă, să facă o analiză gramaticală. Atunci, cu frica în sân, își șopteau: "Hamu' și praștia!". Să aibă cutezanța necesară... Mi-am adus aminte de această formulă de înfruntare a spaimei, auzind într-o zi o cucoană mai în vârstă, energică, zicându-și-o cu glas tare, plecând după cumpărături. Întâi, mi-a venit să râd. De concretețea ...de senectutea vorbei, în raport cu tehnica modernă de luptă. Pe urmă, am cântărit felurimea
Hamu’ și praștia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7063_a_8388]
-
lui. Scenariul avansat pentru 2012 răspunde fricii dereglării climei”, afirma istoricul francez Luc Mary. Un activist pe tărâmul milenarist, adaugă și el: „Toate datele ecologice sunt postate pe internet, precum sfârșitul petrolului, semnul unei ere noi. Și se exploatează toate spaimele legate de viitor”. Simpla lectură a unor atari „argumente” arată inconsistența lor. În primul rând, că din toate cele 5 cauze invocate de „apocaliptici” pentru 21 decembrie 2012, niciunul nu este ecologic! La fel, nici „sfârșitul petrolului”, subliniat în acest
Apocalipsa 2012, o afacere de miliarde de dolari! () [Corola-journal/Journalistic/70860_a_72185]