2,631 matches
-
dușmanii din afară. Și, cu toate că infanteria elvețiană și cea spaniolă sunt socotite de temut, ambele au totuși lipsurile lor, așa încât o a treia ar putea nu numai să li se împotrivească, dar și să fie sigură că îi va înfrânge. Spaniolii nu izbutesc să reziste niciodată cavaleriei, iar elvețienilor ar trebui să le fie frică de infanterie atunci când s-ar ciocni în luptă cu oameni tot atât de încăpățânați ca și ei. De aceea, s-a văzut și se va vedea prin experiență
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
izbutesc să reziste niciodată cavaleriei, iar elvețienilor ar trebui să le fie frică de infanterie atunci când s-ar ciocni în luptă cu oameni tot atât de încăpățânați ca și ei. De aceea, s-a văzut și se va vedea prin experiență că spaniolii nu pot înfrunta cavaleria franceză, iar elvețienii sunt nimiciți de infanteria spaniolă. Și, cu toate că lucrul acesta nu s-a dovedit încă în întregime prin faptă, bătălia de la Ravenna a fost totuși un exemplu în mic a ceea ce s-ar putea
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
a ceea ce s-ar putea întâmpla; căci aici infanteria spaniolă s-a ciocnit cu batalioanele germane, care au aceeași ordine de bătaie ca și trupele elvețiene. Grație mișcărilor lor sprintene, ca și scuturilor mici și rotunde cu care se apărau, spaniolii au izbutit să se strecoare pe sub sulițele dușmanilor și ar fi putut, cu siguranță, să-i lovească și să-i ucidă pe toți nemții, fără ca aceștia să poată face ceva împotrivă; căci, dacă n-ar fi fost cavaleria, care să
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
se strecoare pe sub sulițele dușmanilor și ar fi putut, cu siguranță, să-i lovească și să-i ucidă pe toți nemții, fără ca aceștia să poată face ceva împotrivă; căci, dacă n-ar fi fost cavaleria, care să-i lovească pe spanioli, aceștia i-ar fi nimicit pe adversari. Cunoscând ceea ce lipsește atât unei infanterii, cât și celeilalte, se poate alcătui o altă nouă, care să reziste cavaleriei și să nu se teamă de infanterie; lucru care va fi cu putință atât
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
nu există. Ba ezisă fiincă era, c-a învățat singur și autodidact spaniola de la un turc, așa cum germana o prinsese de la un franțuz de la mititica din Austria care o învățase de la un scoțian venit din Australia ca să-nvețe de la un spaniol franceza vorbită. Și? Și n-a învățat-o. Era greu de cap. îl ținea de sub barbă așa, ca matale, de teamă c-o să-i cadă pe jos. Da cu ce ocazie pe la noi? Io, dragă domnule, am fost trimis de
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
care, în neopașoptismul ei, îmi umflă peste poate optimismul etnoprofesional, după care prefir o dimineață de duminică, întâi august, în Muzeul Satului, unde mă fotografiez cu evrei sexagenari veniți la expoziția de artefacte a lui Pavel Șușară, dar și cu spanioli, italieni și francezi aduși în vizită de căpșunarii noștri - toți de-o jovială curiozitate estetică și o vitalitate românofilă de-a dreptul umilitoare pentru bietul nostru fatalism dâmbovițean. Voi reveni, căci subiectul doare. 12 august 2010 Pentru un album cu
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
la Sarajevo. Al celui de-al doilea război mondial, la Berlin. Luați de la plug, de la coasă, țăranii noștri s-au văzut vârâți cu forța într-o istorie pe care n-o înțelegeau. Ce e destin și ce e întîmplare aici? Spaniolii au dat conchistadori. Olandezii și portughezii, popoare mici, au avut colonii. Grecilor le place, ca lui Ulise, să vânture lumea. Norvegienii au cucerit, prin Nansen și Amundsen, și Polul Nord și Polul Sud. Noi n-am produs nici aventurieri, nici cuceritori
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Luca se înflăcărase și aproape urla de entuziasm. "Papa Leon, în secolul al V-lea, papa Honorius, în secolul al Vll-lea, papa Silvestru, în secolul al Xl-lea au avut o asemenea faimă. Sixt al V-lea a fost învinuit de spanioli că și-a vândut sufletul diavolului pentru a ajunge pontif. Oarecum surprins, Julius urmărea nu atât ce spunea doctorul, cât schimbarea care se produsese în bătrânul "stîlp al tavernelor". Avea pungi mari sub ochi, ca de obicei. Băuse noaptea și
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
invidiabile! 5. E ora trei noaptea. Nu știu ce am visat, ca să-mi pot explica starea de disperare în care m-am trezit. Înainte de a mă ridica din pat, auzeam timpul vâjâind ca o apă undeva afară. Mă gândeam că nu întîmplător spaniolii au redus numărul muzelor la trei: Viața, Dragostea, Moartea. Acum, nu mai am nevoie să-mi explice nimeni de ce un deget scheletic desenează, la Goya, în țărână, cuvântul "nada" ("nimic") și că disperarea poate fi o formă greu suportabilă de
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
se simtă ca acasă. Era de fapt ca acasă, chiar dacă i se mai Întîmplau unele lucruri neplăcute. Ca acum cîteva zile, de exemplu, cînd slavă Domnului era singur, dar incidentul l-a făcut să se simtă tare singur. Micuțul conte, spaniolul acela stabilit În Perú, neisprăvitul ăla, atît de snob, atît de cretin și pe deasupra În pragul falimentului, dar atît de fin, atît de admirat, atît de invitat peste tot, micuțul conte i-a trîntit ușa În nas, a ajuns cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Lucas și se Întoarse la banca lui, admirat de o mulțime de femei de toate vîrstele și de Susan, care se topea de dragul lui și simțea nevoia să-l știe din nou alături de ea. Carlos Îi duse după slujbă la spaniolul Luis Martin Romero, care semna Pepe Botellas articolele lui despre corride Într-un ziar din capitală. Romero scria tot anul despre corride și toată Lima Îi citea cronicile cuvînt cu cuvînt, dar numai În săptămînile dinaintea sărbătorilor și În timpul spectacolelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
treptat de invitați. Nu mai e mult și-o să vină gustările creole cu ardei iute și murături preparate de negresa Concepción de los Reyes, care robotise timp de șaptezeci de ani Într-o bucătărie din Malambito și pe care un spaniol, eu, Martin Romero, am descoperit-o și am convins-o să mărească localul, să facă un restaurant de lux pentru turiștii care se dau În vînt după mîncărurile noastre, trăiască dubla naționalitate! În curînd veți avea ocazia să savurați delicioasele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
mai departe tot așa, voi reuși să-mi scot dantura Înainte de zece și jumătate și să iau pastila albastră pe la unsprezece ca să dorm și copiii mei și proprietățile și totul și Germania...“ — Susan, draga mea! strigă Juan Lucas ca un spaniol adevărat. Ea era cît pe-aci să moară de spaimă. Susan, fermecătoare, se Întoarse, dar văzînd-o pe suedeză nu-și dădu capul pe spate ca să-și aranjeze șuvița de păr căzută pe frunte. — Hei, Ramon del Valle Inclán, spuse, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
fantastică și totuși plină de suflet a familiei pe care am cunoscut-o pe străduța mizeră din Brooklyn i-aș putea povesti gazdei mele. Și i-aș putea spune o mie de alte lucruri despre oamenii din jurul meu - despre armenii, spaniolii, irlandezii de pe străduță, care vin acasă În zilele de lucru și deschid aparatele de radio pînă ce totul vuiește de mii de sunete distonante, care vin acasă sîmbătă ca să se Îmbete și să-și bată nevestele - a căror existență, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
lor, l-au chemat pe tatăl lor, numai bărbații care l-au căutat pe tot Întinsul globului ajung să cunoască Catawba - asta Îi reunește pe toți bărbații care au trăit pe acest pămînt. Iată cum s-a descoperit Catawba: un spaniol chior, de pe vremea primilor călători, hoinărea pe coasta americană dincolo de tropice, vrînd poate doar să vadă ceea ce era de văzut. În relatarea despre călătoria sa nu povestește cum de-a ajuns pe acolo, dar foarte probabil că se Întorcea spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
jalnică și avea mare nevoie de ajutor: pînzele erau sfîșiate, vasul găurit, iar rezervele de hrană și apă pe sfîrșite. Într-o noapte, În timpul unei furtuni dezlănțuite În dreptul unuia dintre cele mai periculoase și renumite capuri ale coastei Atlanticului, vasul spaniolului cel chior a fost mînat spre țărm și aproape sfărîmat. Printr-o adevărată minune a reușit să se strecoare printr-o strîmtoare, iar la ivirea zorilor s-a trezit plutind liniștit Într-un canal larg, cu apă sidefiu-cenușie. CÎnd se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
jos, nisipos și parcă pustiu. Apa cenușie și răcoroasă a dimineții bătea ușor În flancurile vasului: din imensitatea vijelioasă a mării ajunsese În monotonia pustie a acestui țărm. Un țărm atît de arid și de sumbru nu mai văzuse nicicînd spaniolul cel chior. Într-adevăr, pentru un om care acostase de atîtea ori pe marile țărmuri ale Europei și văzuse malurile tocite de calcar, verdele luxuriant al dealurilor și pămîntul cultivat Împărțit În parcele, care Întîmpină marinarul ce se Întoarce după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
aproape directă cu cei care au trăit pe el și ale căror rămășițe sînt Îngropate În el - acest țărm care se Întindea cu nepăsarea uriașă a naturii În tăcere și singurătate trebuie să fi avut un aspect neobișnuit de pustiu. Spaniolul a resimțit aceasta, iar Înfățișarea aridă și pustie a locului este notată conștiincios În jurnalul său, care, În cea mai mare parte, oferă o lectură destul de seacă. Aici Însă spaniolul este cuprins de o emoție ciudată, care se simte În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
singurătate trebuie să fi avut un aspect neobișnuit de pustiu. Spaniolul a resimțit aceasta, iar Înfățișarea aridă și pustie a locului este notată conștiincios În jurnalul său, care, În cea mai mare parte, oferă o lectură destul de seacă. Aici Însă spaniolul este cuprins de o emoție ciudată, care se simte În scrisul său, dînd culoare și vibrație Însemnărilor sale cenușii. Lumina soarelui de dimineață Împurpurează discret apa; imens și auriu, el se Înalță din mare, din spatele șirului de dune marine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cuprins de o emoție ciudată, care se simte În scrisul său, dînd culoare și vibrație Însemnărilor sale cenușii. Lumina soarelui de dimineață Împurpurează discret apa; imens și auriu, el se Înalță din mare, din spatele șirului de dune marine și deodată spaniolul aude ropotul iute al rațelor sălbatice trecînd peste vasul său În Înaltul cerului, În zbor rapid și drept, ca niște proiectile. Pescăruși mari și grei, de un soi și de dimensiuni nemaivăzute, plutesc pe deasupra vasului În cercuri largi scoțînd țipete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
obsedante: parcă orchestrează această pustietate, dau glas singurătății, umplu inimile celor care-au venit de-o bucurie stranie. Căci, parcă În urma unor schimbări subtile și profunde, petrecute În structura sîngelui și țesuturilor lor, datorită aerului pe care-l respiră, oamenii spaniolului cel chior par acum stăpîniți de o bucurie sălbatică, Încep să cînte și să se simtă, cum s-ar zice, „miraculos de fericiți“. În timpul dimineții vîntul s-a mai Întețit puțin, spaniolul și-a Întins pînzele și a pornit-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
lor, datorită aerului pe care-l respiră, oamenii spaniolului cel chior par acum stăpîniți de o bucurie sălbatică, Încep să cînte și să se simtă, cum s-ar zice, „miraculos de fericiți“. În timpul dimineții vîntul s-a mai Întețit puțin, spaniolul și-a Întins pînzele și a pornit-o spre țărm. Pe la amiază naviga de-a lungul coastei, foarte aproape de mal, iar la căderea nopții poposise la gura unui rîu. Își strînse pînzele și ancoră acolo. În apropiere de mal se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
aceste regiuni“ și se vedea clar că sosirea lui crease mare panică printre localnici, căci unii, care fugiseră În pădure, se Întorceau acum, iar alții alergau pe mal Încolo și Încoace, arătînd cu mîna, gesticulînd și făcînd mare zarvă. Dar spaniolul cel chior mai văzuse indieni - pentru el era o poveste veche, care nu-l mai impresiona. CÎt despre oamenii lui, se pare că exuberanța ciudată care-i cuprinsese de dimineață nu se stinsese Încă și le adresau indienilor glume obscene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
impresiona. CÎt despre oamenii lui, se pare că exuberanța ciudată care-i cuprinsese de dimineață nu se stinsese Încă și le adresau indienilor glume obscene și „rîdeau și zburdau ca nebunii“. Totuși, În ziua aceea n-au coborît pe uscat. Spaniolul cel chior era istovit, iar echipajul era epuizat: au mîncat ce mai aveau, niște stafide, brînză, au băut vin și, după ce au pus oameni de strajă, s-au culcat, fără să le pese de focurile ce licăreau În satul indian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
murmurul ce se auzeau sau de siluetele ce treceau pe țărm Încolo și Încoace. Apoi luna minunată se Înalță pe cer și lumina sa se revarsă din plin peste apele liniștite ale canalului și peste satul indian. Se revarsă peste spaniolul cel chior și peste vaporașul său singuratic și peste echipaj, peste luminile lor calde estompate, peste chipurile lor Întunecate; se revarsă peste bogăția mizeră a hainelor lor zdrențuite și peste gîndurile lor mărunte și lacome, obsedate de mitul despre America
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]