5,095 matches
-
de tipul „unde ne aflăm” de cele de tipul „unde dorim să mergem” (scopuri). Stabilirea unei noi direcții de bază și compararea acesteia cu cea stabilită în momentul descrierii comportamentului problemă permit evaluarea cu mai multă claritate a naturii și specificității schimbărilor. Efectele sau schimbările constatate la subiect constituie noi date ce urmează a fi analizate. Ele formulează întrebări privind ipotezele, dar și determinanții actuali sau istorici reținuți, alegerea metodelor și individualizării acestora sau, și mai mult, în legătură cu dificultățile, avatarurile apărute
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
venit timpul, după etapele indispensabile ale unei examinări privind eficiența comparată TCC-farmacologie, să se studieze cele două forme de intervenție într-un model integrând variabile biologice, psihologice și sociale. Această abordare va trebui să permită o mai bună definire a specificității și a complementarității celor două tipuri de intervenție, farmacologică și psihoterapeutică, deci o mai bună identificare a prescripțiilor acestora fie separat, fie în combinație, fie secvențial. Nu se pune problema de a ne poziționa într-o optică sterilă de competiție
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de tranziție a societății românești de la societatea tradițională la cea modernă. Analiza istorico-comparată a sociologiei românești de-a lungul unui secol de existență (1848-1948) dezvăluie patru tipuri ideale de modernitate: reprezentarea liberal-raționalistă, ,,modernitatea organizată” sau etatistă, reprezentarea modernității Întemeiate pe specificitatea identității culturale și reprezentarea materialist-istorică. Tipul modernității liberal-raționaliste a fost dezvoltat de fondatorii sociologiei românești - generația de la 1848 -, care va impune două idei fundamentale, și anume ideea liberală și ideea democratică (Ilie Bădescu). Se regăsește aici paradigma formulată de H.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
M. Manoilescu. În locul mecanismelor spontane, noua imagine a modernității este centrată pe ideea de ordine construită socialmente, Îndeosebi prin mecanismele statului care uzează de formalizare, instituirea unor convenții, clasificări și instituționalizare. Al treilea tip ideal al modernității este Întemeiat pe specificitatea identității culturale și a fost construit de teoreticienii ,,formelor fără fond” (Titu Maiorescu, M. Eminescu, N. Iorga, C. Rădulescu-Motru), ai poporanismului și țărănismului (C. Stere, V. Madgearu, M. Ralea, Dem. Comșa). În consens cu ideile romanticii germane, narodnicismului rusesc, literaturii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
multe elemente de teorie filosofică În textele lui Marx, prezentate oarecum a fi organic legate de teoria socială. Materialismul dialectic și istoric: În procesul de sistematizare a marxism-leninismului s-a simțit nevoia unei etichetări a „filosofiei marxiste” care să exprime specificitatea sa față de celelalte „filosofii”. Engels și, În special, Lenin au contribuit la acreditarea estimării că teoria lui Marx este o „filosofie”. Câteva caracteristici fundamentale Îi erau atribuite filosofiei marxiste exprimate În Însăși titulatura ei: e o filosofie materialistă și este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
națiunilor. În consecință, sociologia din România este, inevitabil, o sociologie românească. Un asemenea punct de vedere, dincolo de corectitudinea sa certă, avea și două avantaje ideologice: pe de o parte, În contextul ideologiei Partidului Comunist, era concordantă cu opțiunea politică pentru specificitatea națională, iar pe de altă parte, era o modalitate de a diferenția sociologia românească de caracterul universalist al marxism-leninismului. - Se avansează și o atitudine pragmatică: nu este productiv să ne Întrebăm ce ar trebui să fie sociologia, ci să considerăm
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
diferite În timp, care țes raporturile lor (ale generațiilor - n.n.)”. Obiectivul central Îl reprezintă evidențierea fenomenelor proprii dinamicii generațiilor atât la nivel interpersonal, cât și la nivel macrosocial. La acest ultim nivel, cea mai dezbătută problemă este cea referitoare la specificitatea raporturilor dintre generații comparativ cu celelalte raporturi sociale fundamentale cu care sunt relaționate, precum raporturile dintre sexe sau cele dintre clasele sociale. Dacă până În deceniul opt al secolului XX au existat Încercări teoretice de tratare a diviziunilor dintre generații și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pe raporturile dintre generații, pe de o parte, iar pe de altă parte, pe legăturile care se stabilesc la muncă, În familie, În viața politică, În spațiul de locuit, În relațiile cu mediul Înconjurător etc. Nu trebuie Însă minimalizată problema specificității raporturilor dintre generații, care rămâne totuși pertinentă În măsura În care se recunoaște că acestea nu sunt reductibile la alte tipuri de raporturi. Deși dimensiunea temporală a generațiilor este evidentă, sociologii francezi Încearcă să clarifice - și, În opinia noastră, reușesc Într-o mare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
uneia sau alteia dintre regiunile studiate decât aspectele definitorii comune. Pentru abordarea aspectelor comune mai multor spații rurale s-a subliniat necesitatea existenței unor indicatori comuni, plecând, eventual, de la conturarea unui tip ideal (În sens weberian), urmând ca pentru aprofundarea specificității să se recurgă la metodele calitative. Unele poziții au fost tranșante spre finalul dezbaterii acestei teme: mai importantă decât alegerea unei metodologii (cantitativă sau calitativă) este conceptualizarea, care, ea Însăși și În primul rând, trebuie să fie unitară. Atunci când este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociale, distincte, cu nevoi socioeconomice și politice specifice. Localizarea acestui moment este plasat la Începutul secolului al XI-lea, În plin Ev Mediu. Schițând o definiție a sistemului feudal european, W. Rosener ține cont de particularitățile modelului vestic și de specificitățile Estului. Modelul vestic „a crescut din două rădăcini: din organizarea agrară romană, puternic marcată de proprietatea funciară, și din organizarea agrară germanică, ce este caracterizată mai mult de raporturi de dominație personală” (p. 45). Se poate susține existența unei țărănimi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care, așa cum el însuși afirmă într-o scrisoare, nu a așternut niciodată pe hârtie ceva care să nu-i fi frământat imaginația cu multă vreme înainte. Textele de la care pornește criticul sunt mărturii ale creației, acele „interpretări originare” care creează specificitatea oricărei modernități: autoreflexivitatea, capacitatea autorului de a se dedubla și de a urmări atât în calitate de actant, cât și în cea de spectator, procesul misterios al creației. Din această perspectivă Rebreanu apare ca un „faur nocturn” care „trădează sensibilități și curiozități
OPREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288554_a_289883]
-
George Popa, C. S. Anderco, Traian Chelariu, D. Gherghinescu-Vania, E. Ar. Zaharia, Yvonne Rossignon, G. Barbul, Radu Brateș, Grigore Popa, Teodor Murășanu, Livia Rebreanu-Hulea ș.a. Proza nu reușește să respecte programul revistei în privința deschiderii spre inovație, menținându-se într-o specificitate ardelenească ce reia întru totul teme predilecte înainte de unire. Subiectul favorit rămâne, în mare măsură, satul transilvan cu valorile sale etice. Din această proză, situată mult sub valoarea poeziei publicate în revistă, se disting paginile scrise de Pavel Dan, consistentele
PAGINI LITERARE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288615_a_289944]
-
la cea marxizantă. Unul dintre cei mai activi condeieri este Grigore Popa, care continuă să-și dezvolte ideile din primul număr în articole ca Fenomenul românesc din Ardeal. El percepe Transilvania ca pe o zonă de interculturalitate ce îi conferă specificitate în contextul întregii țări, combătând totodată transilvanismul profesat de înaintași, deoarece îl consideră o limitare a orizontului cultural. Totuși, nu ignoră importanța plaiului ca simbol spațial. Foarte agresiv, eseistul reclamă nevoia de împrospătare și întinerire a publicațiilor transilvănene de felul
PAGINI LITERARE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288615_a_289944]
-
pe de o parte, valorile de orice fel, inclusiv cea estetică, și-au dobândit, fiecare, un statut autonom, pe de alta, ele sunt integrate într-un stil de epocă general, care tinde să le anuleze. Pentru a se preveni pierderea specificității artistice, soluția posibilă - potrivit lui P. - e cea întrevăzută de Tudor Vianu: reconstituirea în civilizația modernă a pantomimei artei, existentă în Antichitate. În fine, Arta de la A la Z reordonează alfabetic concepte și probleme, expunerea eseistică, formulările clare fiind esențiale în
PASCADI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
Mai întâi, pe scara timpului, trebuie să i se identifice istoria pentru a-i caracteriza prezentul și a proiecta viitorul. În privința spațiului geografic, cel mai adesea, referințele se fac la o societate „universală”, deși, treptat, „societatea națională” își croiește calea specificității și a comparativității cu alte societăți naționale. Pe scara timpului istoric, distincția cea mai tranșantă a fost făcută între societatea tradițională (feudală) și cea modernă (industrială, capitalistă, democratică). Societatea tradițională a fost reconstituită istoric în termeni eminamente derogatorii, pe când societatea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de societate și paradigmelor sociologice clasice este una de tip realist, care contrastează puternic cu abordările constructiviste inițiate și realizate de fenomenologia sociologică sau de neoinstituționalism. Individualitățile și relațiile sunt considerate ca fiind generice, în sensul că sunt eludate multe specificități istorice și contextuale și sunt invocate cu insistență raporturi de determinare și constrângere. Să observăm cum referințele teoretice se fac în mod constant la „om” ca ființă generică, naturală, rațională, fără distincții geografice sau istorice sau chiar simplu demografice (prin
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
piață și democrația liberală. Pe de o parte, o astfel de tranziție poate fi considerată, așa cum spuneam mai înainte, ca profund specifică, necorelată și deci ireductibilă la orice altă tranziție tendențială. Într-adevăr, când avem în vedere procesele tranziției postcomuniste, specificitatea este pregnantă în destule privințe. Totuși, această specificitate nu exclude similitudinile proceselor care-i sunt inerente cu cele ale tranziției tendențiale de tip global; de exemplu, ale celei de la epoca tradițională la epoca modernă sau de la societatea industrială la cea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
o astfel de tranziție poate fi considerată, așa cum spuneam mai înainte, ca profund specifică, necorelată și deci ireductibilă la orice altă tranziție tendențială. Într-adevăr, când avem în vedere procesele tranziției postcomuniste, specificitatea este pregnantă în destule privințe. Totuși, această specificitate nu exclude similitudinile proceselor care-i sunt inerente cu cele ale tranziției tendențiale de tip global; de exemplu, ale celei de la epoca tradițională la epoca modernă sau de la societatea industrială la cea postindustrială. Totuși, accentuarea până la exclusivitate a specificității tranziției
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
această specificitate nu exclude similitudinile proceselor care-i sunt inerente cu cele ale tranziției tendențiale de tip global; de exemplu, ale celei de la epoca tradițională la epoca modernă sau de la societatea industrială la cea postindustrială. Totuși, accentuarea până la exclusivitate a specificității tranziției postcomuniste ține mai degrabă de o abordare marxistă a tranziției. Se știe că în analiza sa istoricistă, lineară și deterministă, K. Marx a vorbit despre tranziția de la capitalism la socialism și apoi la comunism în termeni de inevitabilitate istorică
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a coincis cu „provincializarea” sau „autohtonizarea” analizei și chiar cu etnicizarea ei. Să insistăm puțin asupra acestui ultim aspect, evocând un exemplu. Spuneam că tranziția postcomunistă românească a ajuns să fie uneori caracterizată în termeni etnici sau ca având o specificitate cu totul aparte, ce ține de istoria, psihologia și antropologia poporului român. O premisă a acestei abordări este dată de o coincidență întâmplătoare sau nu, care a făcut ca volumele publicate în perioada interbelică a secolului trecut de Dimitrie Drăghicescu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
preferabilă includerea sau conectarea acestei tranziții ca fiind una de configurare, cu tranziția tendențială specifică dezvoltării modernității reflexive. Nu vreau să spun, prin aceasta, că nu ar exista ceva eminamente specific tranziției noastre postcomuniste. Putem ușor detecta o astfel de specificitate în modul de schimbare și reconstituire a drepturilor de proprietate sau a tipurilor de tranzacții sociale, economice și culturale, în distribuția și operarea stimulentelor de tip materialist, în funcționarea comunităților, în constituirea și manifestarea inegalităților, în convergențele și divergențele ce
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
divergențele ce apar între spațiul public și cel privat, în modurile de relevare a individualizării sau în funcționarea instituțiilor și organizațiilor; în definitiv, în aproape oricare dintre spațiile și modurile constitutive ale societății noastre bulversate. Numai că o astfel de specificitate poate fi interpretată în două feluri. Pe de o parte, ea ar fi raportabilă la o tradiție aruncată în secolul al XIX-lea și eventual în prima parte a secolului XX. Sigur că e vorba despre o tradiție cât mai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
într-un viitor prea utopic pentru posibilitățile noastre. Consider că ambele variante sunt teoretic și practic asociate cu acel „proiect iluminist” mai vechi de construcție socială și ideatică. În virtutea acestei asocieri, ele îmi par incapabile să dea seamă de acea specificitate a societății noastre în tranziție care se asociază cu o configurare ce corespunde pe deplin modernității reflexive. Referința aleasă, cea a modernității reflexive, ar schimba și ținta configurărilor sociale, și interpretarea constelațiilor emergente, și modul de operare cu cunoașterea despre
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în tranziție care se asociază cu o configurare ce corespunde pe deplin modernității reflexive. Referința aleasă, cea a modernității reflexive, ar schimba și ținta configurărilor sociale, și interpretarea constelațiilor emergente, și modul de operare cu cunoașterea despre configurări și constelații. Specificitatea noastră ar consta tocmai în modul în care se configurează modernitatea noastră reflexivă: contemporană și convergentă în unele privințe cu cea din Europa dezvoltată, divergentă și particulară în alte privințe, întrucât corespunde tranziției noastre. De aici și nevoia de o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
aici și nevoia de o nouă sociologie românească. În locul opțiunii pentru „ordonarea” cunoașterii în deducții, abstractizări sau ipoteze testabile, asociate cu „marea teorie” de sorginte predominant iluministă, găsesc că ar fi preferabilă acea cunoaștere socială care s-ar concentra asupra specificității, contingentului, ambivalenței și mult mai puțin asupra particularului indus anecdotic sau etnocentric sau asupra unui general care nicăieri nu poate fi identificat. Rolurile tradiționale ale științei sociale, derivate din „proiectul iluminist”, au fost fixate, într-un interval de peste două secole
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]