2,663 matches
-
Tito în relațiile sale cu Partidul Comunist Grec și organizațiile sale de luptă, cu deosebire E.L.A.S. Principala diversiune s-a realizat cu ajutorul unor lideri ai macedonenilor slavi. În nouă etapă a luptei „armatei democrate grecești”, declanșată în martie 1946, „spionul Tito și bandă lui au continuat aceeași linie de trădare și subminare”. În 1949, „încercând să ascundă relațiile sale cu monarho-fascismul” a intensificat campania de calomnii susținând că printre comuniștii greci s-ar pregăti trădarea. Numai că în primăvara aceluiași
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
vizitarea țării de către diferiți aventurieri. După ce se înapoiau din Germania, cu buzunarele pline de mărci, Doriot, Degrelle, C.Z. Codreanu, Horia Sima, Henlein, Szalasy „povesteau despre libertățile cetățenești hitleriste și despre dorința de pace a fuhrerului.” Într-un mod asemănător „spionii, speculanții și bandiții troțkiști inveterați, tinerele odrasle ale burgheziei primesc invitații la Belgrad, unde Tito, într-unul din palatele sale, luând o atitudine marțiala și mângâind un câine, isi etalează inelele prețioase”. Oaspeții dau ulterior interviuri „prin care își exprima
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
primăvara anului 1945, după eliberarea întregii Iugoslavii, a doua după rezoluția Cominformului din iunie 1948, când a fost transformată în U.D.B. În prima etapă ar fi pătruns în organizație o serie de foști ofițeri ai armatei regale, ustași, cetnici, spioni ai Gestapoului, provocatori excluși din partidul comunist etc. U.D.B. cuprinde poliția, grănicerii și serviciul militar de contraspionaj, având un centru în fiecare republică, dar fiind practic în subordonarea lui Al. Rankovici. U.D.B. a constituit, după 1948, „comisii de
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
lupta de eliberare a poporului coreean”. Inedit ni se pare articolul lui Georges Cogniot, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Francez, intitulat „Trădători demascați”. Aflăm cu acest prilej că socialiștii de dreapta din Franța susțin din ce in ce mai mult „agenții și spionii pe care clica de la Belgrad îi întreține în Franța”. Pe acest fond, opinia publică franceză ar fi aflat cu indignare despre un interviu al lui Tito, unde a declarat că este necesar să se amâne soluționarea chestiunii interzicerii bombei atomice
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
rușinoasă”. Prin compoziția socială, formațiunea n-a fost niciodată un partid proletar, muncitorii fiind reprezentați în procent mai mic de 10%. Că o ciudățenie, unul din membrii săi ar fi fost prințul Mihailo Petrovici, nepotul regelui Nicola, al Muntenegrului, „cunoscut spion și aventurier internațional”. De asemenea, Marian Bretselj, liderul Partidului Creștin, „agentura directă a Papei în Iugoslavia”, a fost cooptat după război în Biroul Politic al Partidului Comunist din Slovenia. Dacă în ilegalitate, Partidul Comunist avea circa 12.000 membri, în timpul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
crește și granița Dunării dintre cele două țări dobândește un regim special, cu practici militare care nu se aplică în alte zone. Pentru cursurile serale de partid sunt tipărite broșuri speciale cum ar fi cea intitulată „Lupta împotriva bandei de spioni și asasini a lui Tito, datorie a partidelor comuniste și muncitorești și a tuturor oamenilor muncii din lumea întreagă”, apărută în 1950, pe care o vom analiza în cele ce urmează. Precizam că ea vehiculează aceleași teme impuse de Moscova
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
socialiste, determinând reacția „imperialiștilor”, care „fac sforțări nebunești să răstoarne noul regim făurit prin lupta poporului muncitor din țările cu democrație populară și să readucă vechile regimuri de exploatare și asuprire”. Despre Tito, cursanții sunt învățați că este „un vechi spion și provocator al imperialiștilor americani și englezi”. Nu s-a dat în lături de la nicio „mârșăvie pentru a lovi în mișcarea muncitoreasca, pentru a menține clasa muncitoare sub jugul exploatării și asupririi capitaliste”. S-a înconjurat de „o bandă întreaga
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Europei proletariatul va prelua puterea, angloamericanii au plănuit să debarce în Grecia. Dar „înaintarea vijelioasa a armatelor sovietice i-a împiedicat pe imperialiști să-și îndeplinească planurile”. Prevăzând o asemenea întorsătură încă din 1943 și-au organizat o rețea de spioni, în frunte cu Tito, devenit conducător al Partidului Comunist și după încetarea ostilităților, șef al statului. În anii războiului se „pripășise” pe langă statul major al partizanilor iugoslavi, cu misiuni speciale, fiul lui Churchill, „cunoscutul dușman al Uniunii Sovietice, vechiul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Bandă Tito-Rankovici caută să infiltreze în rândurile acestei populații pe agenții ei plătiți. Noi trebuie să obținem că poporul muncitor român și naționalitățile conlocuitoare, inclusiv populația sârbă muncitoare din R.P.R., să formeze zid de nepătruns pentru agenții criminalei clici de spioni și asasini a lui Tito”. Modalitățile de atingere a obiectivului dorit aveau aceleași formulări dogmatice: întărirea vigilentei revoluționare, ridicarea nivelului ideologic al membrilor de partid, combaterea manifestărilor naționaliste, solidaritate cu partidele frățești etc. La începutul anului 1953 a văzut lumina
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de amănunte despre legătura lui Tito cu generalul Gleise von Horstenau, comandantul armatei germane din Croația. Cei mai apropiați colaboratori ai șefului statului iugoslav (Al. Rankovici, Eduard Kardely, Milovan Djilas, Mose Pjade s. a.) n-ar fi decât niște „troțkiști” sau spioni ai imperialismului occidental. Condamnabil, în opinia autorului, era controlarea strictă a înscrierilor în partid. O statistică din 1 iulie 1948 relevă că în Partidul Comunist Iugoslav se aflau 58.504 (13%) chiaburi și numai 29,5% muncitori. Numărul celor eliminați
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
lui Tito”. Urmează o lungă lista de persoane ce ocupă posturi cheie în aparatul central al administrației. Forță de bază a regimului este „aparatul polițienesc de vaste proporții, în fruntea căruia se află Al. Rankovici, calau al popoarelor iugoslave și spion al imperialismului american și englez”. Ea are ca instrument principal Direcția Siguranței Statului (U.D.B.), având drept sarcina prioritară „controlarea partidului.” După 1948 a primit misiunea de a elimina din organizațiile de partid pe toți cei care ar simpatiza în
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de altă parte, ca și în cazul prezentat anterior, apare reproșul că nu s-ar acorda importantă cuvenită rolului eliberator al armatei bulgare în partea finală a ostilităților cu nemții. Totodată, s-ar fi descoperit și reținut adevărate „bande” de spioni, unele dintre ele demascate și judecate în ultima vreme. Este cazul procesului grupului Sbieraț-Sibaraț, unde, printre altele, s-a dezvăluit faptul că liderii iugoslavi, în frunte cu Tito, Rankovici și alții organizau comploturi, din ordin extern, pentru răsturnarea puterii legale
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de rezistență numită „Uniunea patrioților iugoslavi pentru eliberarea popoarelor Iugoslaviei de sub asuprirea fascista a clicii Tito-Rankovici și din robia imperialista”. Interesantă ni se pare „Postfața” semnată de editură din România, care s-a îngrijit de apariția lucrării. Se amintește procesul „spionilor și trădătorilor titoiști” de la București, din august 1950, unde a fost demascata activitatea „rețelei de spionaj organizată pe teritoriul țării noastre de Iuda-Tito încă din septembrie 1944, cănd glorioasa armata sovietică dădea lovituri nimicitoare forțelor hitleriste și când trupele române
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
unde a fost demascata activitatea „rețelei de spionaj organizată pe teritoriul țării noastre de Iuda-Tito încă din septembrie 1944, cănd glorioasa armata sovietică dădea lovituri nimicitoare forțelor hitleriste și când trupele române luptau alături de armată sovietică împotriva fascismului”. În vederea recrutării spionilor, cu deosebire pentru regiunea Banatului, pe teritoriul sârbesc ar fi luat naștere mai multe centre. Unul dintre acuzați, Radosavlevici Svetomir, confirmase că imediat după eliberare României, la Timișoara, ar fi fost instalată o agentura, aflată într-o permanentă legătură cu
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
sârbesc ar fi luat naștere mai multe centre. Unul dintre acuzați, Radosavlevici Svetomir, confirmase că imediat după eliberare României, la Timișoara, ar fi fost instalată o agentura, aflată într-o permanentă legătură cu ambasada iugoslavă, „care adăpostea un cuib de spioni veninoși”. Pe langă activitățile de spionaj, rețeaua avea misiunea de a pregăti „actul mârșav de anexare a Banatului românesc la Iugoslavia, că dorința pornită din partea locuitorilor de etnie sârbă”. Semnalul urma a fi dat de Congresul Frontului Antifascist Slav din
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de prietenie și colaborare mutuala.” După adoptarea Rezoluției Biroului Informativ al Partidelor Comuniste și Muncitorești de la București, „titoiștii și-au intensificat cu o furie nebună ticăloasa lor activitate împotriva regimului comunist din România”. Printr-o complexă rețea de agenți și spioni, ambasada iugoslavă de la București difuza în mod clandestin broșuri și manifeste, în care „împroașcă cu noroi Uniunea Sovietică și țările de democrație populară”. O parte din aceste materiale erau trimise prin poștă, celelalte „erau aruncate noaptea pe furiș, în curțile
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
mandat. În intervenția să, Gh. Necșoiu spunea: „Tovarăși, pacea ne este dragă pentru că ne aduce o viață mai bună și fericirea copiilor noștri. Dacă mi s-a acordat acest mandat eu voi cere acolo, în numele dumneavoastră, aspră pedepsire a clicii spionilor titoiști din R.P.R.” Același număr al gazetei gorjene publică o caricatură, în care mareșalul Tito trăgea cu pistolul într-un panou pe care scria cu litere mari „PACE”. Deasupra imaginii se spune: „Tito a interzis în Iugoslavia strângerea semnăturilor pentru
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
al vremii, rezultatele economice ale românilor erau subordonate „prieteniei” cu Uniunea Sovietică. Pe de altă parte era subliniată ideea luptei pentru pace, slogan, cum s-a văzut, extrem de îndrăgit pe atunci, în vederea zădărnicirii planurilor „criminale provocatoare de război ale imperialiștilor spioni și trădători, de țeapă clicii fasciste a lui I.B. Tito, descoperită recent în patria noastră”. Precizam, în legătură cu extrasul de mai sus, ca în ziua de 1 august începuse la Tribunalul Militar din București procesul unui „grup de spioni și trădători
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
ale imperialiștilor spioni și trădători, de țeapă clicii fasciste a lui I.B. Tito, descoperită recent în patria noastră”. Precizam, în legătură cu extrasul de mai sus, ca în ziua de 1 august începuse la Tribunalul Militar din București procesul unui „grup de spioni și trădători aflați în slujba serviciului de spionaj al clicii fasciste titoiste de la Belgrad”. Grupul era format din 11 persoane de la ambasada Iugoslaviei, care s-au făcut vinovate de „acte de înaltă trădare și de spionaj împotriva R.P.R.”, căutând să
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
ce „întrecea zgomotul Dunării, ajungând pe malul celălalt al bătrânului fluviu, unde poporul iugoslav sângerează”, cetățenii statului vecin, în conformitate cu spusele unui „analist politic” „își amintesc cu groază de alegerile de tip fascist organizate și conduse de clica de asasini și spioni ai lui Tito”. Drept de vot au avut toți „trădătorii care l-au slugărit pe Hitler în timpul războiului și al ocupației”. Pentru a-și atinge obiectivele, regimul a eliberat din închisori peste 7.000 „criminali de război, în timp ce patrioții iugoslavi
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
categorica și dura: „Tito a transformat Iugoslavia într-un uriaș arsenal de pregătire a războiului”. Totală subordonare a presei românești, din acei ani, față de Moscova este ilustrata și de preluarea unor informații din revista sovietică „Slaviane”, referitoare la activitatea de „spion” a liderului iugoslav. I.B. Tito ar fi fost recrutat încă din 1927 de poliția secretă iugoslavă (Ohrankaă, pentru că prin 1934 să părăsească țara că emigrant politic. Precizam lipsa totală a vreunei referiri cu privire la prezența să pe teritoriul Uniunii Sovietice. În
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
pe conducătorul iugoslav de complicitate cu serviciile de spionaj din ambele tabere: Germania, Italia, S.U.A. și Marea Britanie. Prima rețea secretă ce ar fi beneficiat de susținerea să ar fi fost Gestapoul, care a trimis în 1941 în Iugoslavia peste 150 spioni. Apoi a stabilit contacte cu S.U.A. în 1944, prin intermediul reprezentantului său special în Elveția, Misa Lompar, aflat în legături strânse cu Allan Dulles. De aici înainte „spionajul și diversiunea politică executate de serviciul de spionaj iugoslav din ordinul Washingtonului și
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
strânse cu Allan Dulles. De aici înainte „spionajul și diversiunea politică executate de serviciul de spionaj iugoslav din ordinul Washingtonului și Londrei au luat un caracter larg, organizat și sistematic”. După război s-ar afla în fruntea unei rețele de spioni iugoslavi, care „duc o activitate de subminare împotriva țărilor de democrație populară”. Și aici avem de-a face cu o manipulare grosolană, prin preluarea unor informații false de la „Centru”, în vederea denaturării grave a profilului moral al conducătoruluii regimului de la Belgrad
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
și zvonurile chiaburilor din sat”. Același ton îl folosește și Gh. Zgripcea, presedintele sesiunii deputaților locali. Adresânduse aleșilor regiunii Gorj, după ce face un elogiu pompos Uniunii Sovietice și lui Stalin, ia în discuție și problemele din Iugoslavia. „Un cuib de spioni și asasini - spune el - avem și la granița țării noastre, clica Tito-Rancovici care a vândut interesele oamenilor muncii din Iugoslavia dolarului american. Această clica de spioni și asasini încearcă să facă provocări la granița țării noastre și a țărilor de
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Sovietice și lui Stalin, ia în discuție și problemele din Iugoslavia. „Un cuib de spioni și asasini - spune el - avem și la granița țării noastre, clica Tito-Rancovici care a vândut interesele oamenilor muncii din Iugoslavia dolarului american. Această clica de spioni și asasini încearcă să facă provocări la granița țării noastre și a țărilor de democrație populară, insă vigilenta oamenilor muncii poate zadarnici aceste provocări”. Nu putem să nu percepem, după mai bine de o jumătate de secol, câte eforturi se
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]