37,791 matches
-
Complexul lui Oreste decît la marile mituri ale umanității, invocate ades de comentatori, și mă determină să mă întreb dacă nu cumva avem de-a face cu o răzbunare a urmașilor lui Freud, pentru că Musil îl nega pe părintele lor spiritual cu înverșunare. Deși este privită în contextul vremii, ,Acțiunea paralelă" ( prin care e căutată o idee măreață pentru ca sărbătorirea a 70 de ani de domnie a împăratului nonagenar Franz Joseph să uimească întreaga Europă și să pună în umbră aniversarea
Lecturi paralele by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11098_a_12423]
-
întotdeauna ca un centru științific și cultural asemănător altor orașe ale țării, ca Iașiul și Clujul, de pildă, totuși aici, printr-o insondabilă alcătuire a naturii, a peisajului și a atmosferei specifice, a plămădirii ființei umane, în tainicele ei structuri spirituale și morale, s-au creat căile de afirmare a "rasei brăilene", a numeroșilor oameni care au întrupat în mod exemplar inteligența, cugetul și simțirea românească. In literatură, scriitorii și publiciștii brăileni se afirmă încă de la mijlocul secolului al XIX-lea
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
putea în Parlament" - obținuse, în doi ani de zile, o magnifică împlinire. Unicitatea experienței va rămîne peste timp un izvor nealterat de mîndrie națională, pînă cînd o tentativă similară nu va izbîndi pe alt meridian. Adoptat de liber-schimbiști ca patron spiritual, Caragiale le-a dăruit o zestre inestimabilă; numele ei este ambiguitatea. O întrebare s-a pus din capul locului: care este granița dintre glumă și seriozitate în acțiunea insolitei formațiuni politice? Faptul demonstra că respectiva ,graniță" fusese ascunsă destul de bine
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
Excepția o constituie Partidul Liber-Schimbist, iar zodia ei este postmodernismul. Curentul numit astfel ,reinterpretează trecutul dintr-o multitudine de unghiuri, de la cel drăgăstos-ludic la cel ironico-nostalgic, incluzînd atitudini sau stări de spirit precum ireverențiozitatea umoristică, omagiul indirect, amintirea pioasă, citatul spiritual și comentariul paradoxal"; el practică ,aluzia și comentariul aluziv, referința jucăuș deformată sau inventată, transpunerea, anacronismul intenționat, amestecul a două sau mai multe moduri istorice sau stilistice etc. Ca urmare, estetica postmodernistă a fost descrisă drept esențialmente Ťcitaționistăť." 1) Sînt
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
criticii care se grăbiseră să se entuziasmeze (în mod nejustificat, din snobism, credea el) de poezia lui Blaga, de la debut. Ceea ce-i reproșa exegetul "tânărului fiu de preot" era în primul rând faptul că, încă din Poemele luminii, ignorând necesitățile spirituale ale acelei epoci de convulsiuni naționale, poetul ar fi cultivat, în locul unui lirism cu valoare de stimulare, o artă străină spiritului național. în continuare, Soricu se întreba care era cheia acestei poezii străine de spiritul locului. Și tot el răspundea
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
schimb, nu va atinge niciodată absolutul credinței caracteristic spiritualismului, el "se oprește la mijloc, între cer și pământ, pipăie concretul lăsându-se doar nostalgizat de spirit" (G. Călinescu). Desigur, aceasta nu înseamnă că poetul român n-a trăit o dramă spirituală la fel de acută ca cea a poetului ceh. Cei doi creatori au reinventat fiecare în felul lui tragedia, ajungând, în cele din urmă, la un soi de seninătate care le permite desfășurarea unui flux poetic remarcabil, deși complet deosebit. La Béezina
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
e argumentul decisiv: "epizodul, foarte caracteristic, cu Mauresa Sfîntului Ignatius..." (cum îl definește autorul Lunatecilor în scrisoarea către Beniuc). E, aici,o referire la secvența din Acvarium în care profesorul Fănică Niculescu îl îndeamnă pe Ștefan Romanň să practice exercițiile spirituale ale lui Ignațiu de Loyola - fiindcă: Aici e metoda ca din mintea și voința ta să se facă o armă de oțel" - și care corespunde discuției dintre profesorul Fane Chiriac cu Lucu Silion în legătură cu aceeași carte: "Scopul cărții ăsteia e
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
să te facă stăpîn pe voința ta, să te folosești de ea ca de o unealtă în mîinile tale" . Ceea ce e foarte în spiritul și litera lui Nae Ionescu. Sigur, autorul Cronicii putea să afle și de la altcineva că Exercițiile spirituale reprezintă una dintre cărțile preferate ale filosofului și că acesta o recomandă ca ghid spiritual obligatoriu. Dar e de recitit acest pasaj din Acvarium (Cronică, II, ed. 1956, pp. 380-381) în paralel cu cel din }intarul (Lunatecii, ed. de Opere
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
unealtă în mîinile tale" . Ceea ce e foarte în spiritul și litera lui Nae Ionescu. Sigur, autorul Cronicii putea să afle și de la altcineva că Exercițiile spirituale reprezintă una dintre cărțile preferate ale filosofului și că acesta o recomandă ca ghid spiritual obligatoriu. Dar e de recitit acest pasaj din Acvarium (Cronică, II, ed. 1956, pp. 380-381) în paralel cu cel din }intarul (Lunatecii, ed. de Opere, III, pp. 264-265) și de văzut cum, preluînd sugestia de la Vinea, Dumitriu speculează metafora revolverului
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
Yvonne Stahl, o influență formativă asupra viitorului autor al Cronicii; cîteva idei despre românitate și despre urbanitatea românească, lansate fugar de Vinea, se regăsesc, amplificate, la Dumitriu. Acesta din urmă i-ar fi putut fi, în bună măsură, un "fiu spiritual", dar hazardul face ca ei să stea sub semnul rivalității erotice. Henriette Yvonne Stahl vorbește despre "acest splendid bărbat care avea cu douăzeci și patru de ani mai puțin decît mine". În schimb, dacă există niște accente reale în pamfletele trucate ale
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
numele meu (și unele scrieri ale mele) vor fi Ťreabilitateť, cineva care va avea răbdarea să parcurgă toate etapele ascunse în articolele (1940-1946), jurnalele, manuscrisele mele de sertar - poate acela să reușească a-mi desena trista și penibila mea siluetă spirituală." În Jurnalul unui jurnalist fără jurnal se regăsește, foarte aproape de final, această frază ce condensează o întreagă existență, schițând totodată liniile unei posibile posterități. La data la care așternea aceste rânduri (borna anului 1989), Ion D. Sîrbu era o figură
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
ce respinge, programatic, calofilia, abuzul metaforic, simbolistica prea încărcată, experimentele onirice sau textualiste, într-un cuvânt, literatura frumoasă și atât. Pentru fiul minerului Ion Sârbu și discipolul profesorului Lucian Blaga, textul înseamnă nu-numai-literatură. El este și "parte integrantă din conștiința spirituală a poporului care ne-a împrumutat limba și în numele căruia scriem și publicăm". Afirmarea acestei legături cu românitatea (pe care cosmopolitul, "internaționalistul" Sîrbu o strânge și o întărește tot mai mult, cu trecerea anilor) e însoțită, în chip firesc, de refuzul
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
sora sa mai mică. Scopul revistei era să întemeieze "noua spiritualitate românească", cuvântul Iconar fiind ales să "devină lozincă și simbol de activitate", el însemnând "afirmarea unei concepții de artă, în care întoarcerea către icoanele sufletului se lămurește din nădejdi spirituale". Așadar, Iconar-ul se voia o revistă de "redeșteptare națională", mai mult polemică și ideologică, decât literară. Pagina întâi era rezervată unui editorial, textele fiind semnate de Nae Ionescu, Traian Brăileanu, Mircea Streinul, Barbu Slușanschi, Vasile I. Posteucă. Paginile a
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
care a învățat că puterea exemplului spre jertfelnicie e calea oricărui român care își iubește cu adevărat neamul, țara și credința. În fața morții la penitenciarul sanatoriu Târgu Ocna, Valeriu Gafencu și-a dictat în brațele lui Ion Ianolide testamentul său spiritual, care e mărturie și a vieții de sacrificiu a tatălui, ca model pentru ființare întru Hristos a fiului: „Fiți tari în credință, căci Hristos îi va birui pe toți vrăjmașii. Îndrăzniți și rugați-vă! Păziți neschimbat Adevărul, dar să ocoliți
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
tăria de stâncă a credinței și educația mucenicească oferită și moștenită de la tatăl Vasile Gafencu către fiul, precum Învățăturile de acum 500 de ani ale lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie. Viața lui Vasile Gafencu a fost o înălțare spirituală la ceruri, esențială ca o sculptură a lui Brâncuși inspirată din soarta țăranului român, care l-a atras înspre o viață dumnezeiască pe fiul său, mucenicul Valeriu Gafencu, recunoscut de români ca Sfântul Închisorilor. ----------------------- Ionuț ȚENE Cluj-Napoca 14 ianuarie 2016
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
la fel de fel de balsamuri și surogate. În fine poezia din acest florilegiu ne vrea pe deplin umani. Ne salvează de vid, căci ne constrânge să-l înfruntăm chiar înlăuntrul nostru. Dar toate acestea nu constituie o terapie psihică, ci una spirituală. Suntem primejdios de dizarmonici, înstrăinați de trebuințele noastre primare, de toate cele pentru care am fost alcătuiți. Inclusiv din această pricină suntem înfricoșați. Cu pecădere fiindcă viața și lumea se dezvăluie a fi atât de diferite de ceea ce fuseserăm făcuți
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
aspectul civilizațional, Clujul a depășit Bucureștiul devenind cel mai dinamic oraș din centrul și sud-estul Europei, din păcate la capitolul Poezie a rămas în urma Capitalei. Clujul, încă, nu reușește să devină o capitală reală a culturii și artelor, un nucleu spiritual situat deasupra Bucureștiului. La capitolul Poezie, Clujul a rămas ușor prăfuit și cu un aer provincial ancilar față de Capitală. Trebuie să recunosc că mă uit cu o ușoară invidie la Festivalul internațional de poezie de la București, care a debutat la mijlocul
LA POEZIE, BUCUREŞTIUL A LUAT FAŢA CLUJULUI! DEOCAMDATĂ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380631_a_381960]
-
unicitatea lui, aducerile aminte, iubirea dintre oameni, sunt componente captivante ale cărții, care au dat naștere unui univers poetic plăcut cititorului. “Du-mă la fântâna cu ciutură” ar putea fi relevantă în acest sens, având spre final și o conotație spirituală discretă, o aluzie la Calea pe care o urmează neabătută poeta de mai bine de un deceniu încoace (o cităm integral): // Ce risipă de verde pe dealuri!/ De ce îmi tot spui/ să intru încălțată pe pajiștea cu flori?/ Nu ți-
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
întâmplările la care a fost martoră; a ales să scrie despre ceea ce gândește și despre frumusețea sufletească a oamenilor pe care i-a întâlnit de-a lungul timpului, despre încrederea în ei și în valorile perene ale unui popor înzestrat spiritual, pașnic, blând, dar prea des încercat de vitregiile unei istorii potrivnice... • „Cuvânt înainte”, care deschide volumul „ Pe cărările vieții” ( apărut la Editura Anamarol, București, 2016), sub semnătura scriitoarei Elena Buică, este o fereastră deschisă către cititor, întru înțelegerea tipului de
NOTE DE LECTURĂ LA CARTEA „PE CĂRĂRILE VIEŢII” DE ELENA BUICĂ de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380627_a_381956]
-
adevărați eroi naționali. Marea explozie a Mișcării de Renaștere și Eliberare Națională a avut loc la finele anilor 80 când regimul lui Gorbaciov a mai slăbit puțin chingile. Majoritatea locuitorilor din RSSM cerea insistent democratizarea societății, promovarea valorilor culturale și spirituale românești, ruperea cu trecutul comunist și distanțarea de imperiu, restabilirea adevărului istoric. În lunile martie - aprilie 1990 au loc primele alegeri libere pe circumscripții. Noul parlament și-a început activitatea la 17 aprilie 1990 cu 366 de deputați, dintre care
25 DE ANI DE INDEPENDENŢĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380636_a_381965]
-
astăzi, după 25 de ani de „independență”!!!) acesta a fost un pas riscant pentru securitatea personală a acelora care au luat această decizie. Am fost mulți și uniți în jurul unui ideal - descătușarea de jugul colonial economic și, în primul rând, spiritual sovietic. Fiind uniți, fiind într-un singur gând am obținut rând pe rând limba română și tricolorul, imnul, schimbarea la față a Chișinăului, scoaterea în afara legii a partidului comunist criminal, suveranitatea și, în sfârșit, independența de fostul imperiu sovietic. Am
25 DE ANI DE INDEPENDENŢĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380636_a_381965]
-
pe rând limba română și tricolorul, imnul, schimbarea la față a Chișinăului, scoaterea în afara legii a partidului comunist criminal, suveranitatea și, în sfârșit, independența de fostul imperiu sovietic. Am fost poate prea idealiști la începuturi, atrăgând mai multă atenție laturii spirituale și neglijând completamente pregătirile pentru preluarea puterii prin cultivarea și selectarea cadrelor, inclusiv, și pentru conducerile viitoarelor partide. Din fostul imperiu sovietic, dar poate din întregul lagăr socialist, am fost primii care, fiind încă în genunchi, am ridicat la început
25 DE ANI DE INDEPENDENŢĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380636_a_381965]
-
să mă opresc la unele erezii dea dreptul halucinante care nu pot fi atribuite unui intelectual, misiunea căruia este să-l lumineze nu să-l buimăcească pe moș Ion, căruia îi este dator pentru ascensiunea pe spinarea lui. „Prăpastia morală, spirituală și culturală dintre noi, moldovenii, și așa-numiții „români” din România europeană poate fi înlăturată numai și numai dacă unioniștii o vor umple cu cadavrele noastre sub care să îngroape întreaga moștenire a Țării Moldovei și a Munteniei” ne amenință
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
Exerciții de singurătate/ΑΣΚΉΣΕΙΣ ΤΗΣ ΜΟΝΑΞΙΆΣ (Amanda Edit, București, 2016), ediție bilingvă, româno-greacă. Remarcabila traducere în limba elenă se datorează Eldei Kokoneschi. Așa cum afirmă în versul pe care l-am selectat drept motto, pentru fiecare dintre noi există „o locomotivă spirituală”. Pentru Ion Scorobete aceasta o constituie filosofia antică greceaască. Îndrăgostit încă din adolescență de filosofia lui Platon, poetul suferă cumplit când tatăl său, dorindu-l mai pragmatic, îl obligă să arunce în foc Dialogurile din care savurase îndeosebi Banchetul lui
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380662_a_381991]
-
de tristețe, pesimistă, înnegurată. Ar fi imposibil altfel, pentru un creator lucid, care viețuiește în Samsara, unde suferința este omniprezentă, iar cauzele ei sunt infinite. Totuși, în acest cadru existențial și cultural, eul liric, care corespunde unui inițiat în cunoașterea spirituală, găsește nu doar soluții, ci și resurse fizice, intelectuale și sufletești, pentru a se detașa progresiv de Samsara și pentru a parcurge, cu neabătută determinare, drumul spre Nirvana. Capitularea este, principial, exclusă pentru cel ce „nu se distinge de propriul
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]