1,029 matches
-
Compleuri pentru femei 18313100-7 Îmbrăcăminte de noapte pentru femei 18313200-8 Slipuri pentru femei 18313300-9 Cămăși de noapte pentru femei 18313400-0 Furouri 18313500-1 Halate de baie 18321100-6 Cămăși pentru femei 23111210-3 Carburanți de tip kerosen 23112200-7 Benzină Premium 23113000-2 Petrol 23131000-4 Spirt 23134000-5 Păcură 23134100-6 Păcură pentru încălzirea locuințelor 23135000-2 Uleiuri minerale lubrifiante 23135100-3 Uleiuri lubrifiante 23135200-4 Agenți lubrifianți 23135300-5 Preparate pe bază de ulei greu 23135310-8 Uleiuri folosite ca izolant electric 23135320-1 Lichid de frână 23150000-3 Motorină 23151000-0 Carburant diesel 23152000-7
jrc6214as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91386_a_92173]
-
23111000-8 Benzină și kerosen 27 2710.00.51 23111110-2 Carburanți de tip kerosen 27 2710.00. [.26-.36] 23111200-0 Benzină fără plumb 27 2710 23111300-1 Benzină cu plumb 27 2710.00.15 23112000-5 Benzine speciale 27 2710.00.21 23112100-6 Spirt 27 2710.00.59 23120000-4 Uleiuri grele și produse derivate 27 2710.00.6 23121000-1 Motorină 27 2710.00.6 23121100-2 Ulei diesel 27 2710.00.6 23121200-3 Carburant diesel 27 2710.00.7 23122000-8 Păcură 27 2710.00.7
jrc6214as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91386_a_92173]
-
anul școlar 1936/1937, profesorul dr. Emil Precup era președintele secției Ligii Antirevizioniste din Gherla. După Marea Unire, în Gherla s-au înregistrat progrese însemnate și pe plan economic. În oraș existau în perioada interbelică mai multe fabrici: Fabrica de spirt, Fabrica de salam "„"Ajan Teodor", Fabrica de cărămidă, fabrica de piele a lui Ajan Ioachim, Fabrica de nasturi, Atelierul de mobile și clădiri a lui Iosif Buzban, Fabrica de mobilă "„"Frații Szarka", Fabrica de postav și țesătorie, Fabrica de gheață
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
deține o pondere importantă. A urmat apoi fabrica de sticlă Ardeleana (1918) și fabrica de cărămidă (1918), între cele două războaie mondiale mai funcționând o uzină metalurgică, o fabrică de mașini de uz casnic, utilaje agricole și o fabrică de spirt, economia orașului diversificându-se și după a II-a conflagrație mondială. În prezent în localitate sunt sute de societăți comerciale ce desfasoară, mai mult sau mai puțin profitabil, atât activități de producție (intern și export) cât și de prestări servicii
Târnăveni () [Corola-website/Science/296990_a_298319]
-
sunt Bahneanul și Temnicul (în nord-est și est). Este de menționat că în zona centrală (unde astăzi este amenajat Parcul Dendrologic Central) exista în secolul al XVIII-lea un iaz mănăstiresc. De asemenea, în proximitatea actualei fabrici de bere și spirt existau iazuri importante alimentate de Pozen. În momentul de față, singurul iaz piscicol care merită menționat este amplasat în extravilanul localității, după Zona Protejată „Ochiuri”. În zona administrativă a municipiului Rădăuți, mai puțin în arealul intravilan, predomină solurile din clasa
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
se menține și în zilele de astăzi, prin târgul din fiecare vineri. În dezvoltarea economică a orașului, baza au reprezentat-o atelierele manufacturiere, crescătoria de cai și târgul săptămânal. În 1789 este construită prima fabrică de bere, apoi rafinăria de spirt, precum și fabrica de lichior. Produsele fabricii erau de foarte bună calitate, ele fiind premiate în 1908 la Paris. Pentru a sublinia cât de importantă era fabrica, trebuie menționat faptul că trenul care circula pe relația Dornești - Rădăuți avea oprire în dreptul
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
apar în localitate edificii economice, comerciale, bancare și ateliere meșteșugărești. Pe parcurs, Balșul se transformă într-un centru adminstrativ cu instituții administrativ-legislative în concordanță cu epoca respectivă, devenind plasă cu o judecătorie, o tipografie, mori, prese de ulei, fabrică de spirt, trei bănci și un atelier mecanizat ce a stat la baza înființării primei fabrici, ce va influență în mod substanțial mentalul colectiv și modul de viață al locuitorilor. În localitate încep să se dezvolte activități economice ce polarizează localitățile din
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
bazinele superioare ale râurilor Motru și Tismana. În 1936, "Malaxa" construiește un alt șantier naval "Dinamica" la Schela Cladovei (suburbie a orașului), șantier care în anul 1950 va fuziona cu cel din Turnu Severin. În 1938, este inaugurată intreprinderea de spirt și bere „Banovița” (până în 1989). La 8 mai 1939, Regele Carol al II-lea și fiul său, Marele Voievod de Alba Iulia, Mihai, sunt prezenți la Turnu-Severin, unde dezvelesc lespedea comemorativă pe locul unde Carol I a pus piciorul, pentru
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
maghiarizare, dar totuși, pentru Timișoara această epocă a reprezentat o perioadă de înflorire, sub aspect economic și demografic. Instituțiile de credit investesc sume importante în dezvoltarea industriei locale, la trecerea în secolul XX aici există numeroase întreprinderi: două fabrici de spirt, o turnătorie de fier, o fabrică de chibrituri, o fabrică de cărămizi, o fabrică de gaz, o fabrică de lanțuri, o fabrică de pălării, o fabrică de ciocolată. Prin intermediul canalului Bega Timișoara era legată, prin Tisa și Dunăre, la sistemul
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
actual al orașului mai funcționa în aceeași plasă și comuna Humulești, formată din satele Humulești, Săcălușești, Topolița, Ocea și Țolicea, având în total 2339 de locuitori. În comuna Humulești existau cinci mori, patru biserici, o școală și o fabrică de spirt. Dezvoltarea și perioada înfloritoare a orașului va continua până la începutul secolului al XX-lea, mai exact până în 1916, atunci când, odată cu începerea Primului Război Mondial, orașul suferă o decădere evidentă ca urmare a stării de război. După încetarea războiului, în perioada interbelică, orașul
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
alimentare trebuiau aduse din alte zone ale României, în timp ce lemnul se trimitea de aici spre alte județe unde era deficitar. Orașul avea o mare importanță industrială în județ, dar redusă comparativ cu alte orașe din România; funcționau o fabrică de spirt, o fabrică de săpun, o țesătorie, două fabrici de lichioruri, două fabrici de pielărie și trei fabrici de cherestea. Două instituții de credit ființau în oraș: Banca Învățătorilor "Mihai Chisanovici" și Banca Evreiască. Storojinețul dispunea de o Uzină electrică, o
Storojineț () [Corola-website/Science/301068_a_302397]
-
al comunei funcționau comunele Băleni-Români și Băleni-Sârbi, ambele formate din satele lor de reședință și facând parte din plasa Ialomița a județului Dâmbovița. Comuna Băleni-Români avea 1625 de locuitori și în ea funcționau o moară de apă, o fabrică de spirt, o fabrică de făină, o biserică și o școală mixtă cu 50-55 de elevi. Comuna Băleni-Sârbi avea 1563 de locuitori și își trăgea numele de la faptul că aici s-au stabilit în vechime imigranți de origine slavă. La Băleni-Sârbi funcționau
Comuna Băleni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301152_a_302481]
-
Veche și Ibrianu, cu o populație totală de 1209 locuitori. În ea funcționau o biserică și o școală. Atunci, satul Gheboaia alcătuia o comună de sine stătătoare în aceeași plasă, comună ce avea 750 de locuitori, o fabrică mare de spirt, o biserică și o școală. În 1925, cele două comune făceau parte din plasa Bilciurești a aceluiași județ. Comuna Finta avea în compunere satele Finta Mare și Finta Veche, cu o populație totală de 1984 de locuitori, după ce satul Ibrianu
Comuna Finta, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301170_a_302499]
-
Bălțeni a fost decimata de o epidemie de ciumă, cunoscută și sub numele ,Ciumă lui Caragea”, supraviețuind doar trei bătrâni și foarte puțini copii. În 1832, sătul este domeniu domnesc, aparținând domnitorului Mihail Sturdza. Acesta a construit o fabrică de spirt pe care a dat-o în exploatare în 1836. Având nevoie de muncitori, domnitorul a adus robi, cărora li s-a dat denumirea de salahori. În anul 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza da legea de reformă agrara, împroprietărind 79 de
Bălteni, Iași () [Corola-website/Science/301259_a_302588]
-
aceea se numea „alcool de lemn". În prezent, este o substanță chimică la îndemâna oricui, care se produce prin reacția la presiune a monoxidului de carbon cu hidrogenul. În limbajul colocvial, termenul de „alcool" denumește deseori etanolul sau „alcool de cereale". Spirtul metilat, numit și "spirt medicinal", este o formă de etanol devenit necomestibil prin adăugarea de metanol și coloranți de regulă albastru de metil. Pe lângă utilizarea principală în băuturile alcoolice, etanolul este folosit (deși foarte bine controlat) drept solvent industrial și
Alcool () [Corola-website/Science/301532_a_302861]
-
de lemn". În prezent, este o substanță chimică la îndemâna oricui, care se produce prin reacția la presiune a monoxidului de carbon cu hidrogenul. În limbajul colocvial, termenul de „alcool" denumește deseori etanolul sau „alcool de cereale". Spirtul metilat, numit și "spirt medicinal", este o formă de etanol devenit necomestibil prin adăugarea de metanol și coloranți de regulă albastru de metil. Pe lângă utilizarea principală în băuturile alcoolice, etanolul este folosit (deși foarte bine controlat) drept solvent industrial și materie primă. ii sunt
Alcool () [Corola-website/Science/301532_a_302861]
-
vornicul C. Bălăceanu; și una în Mălăiești. Satul Sicrita alcătuia o comună de sine stătătoare, în vreme ce satele Buda și Palanca alcătuiau comuna Buda-Palanca. Aceasta din urmă avea 1096 de locuitori, în ea existând o moară, o pivă, o fabrică de spirt și una de făină (toate pe râul Lăutul), precum și o școală fondată în 1889 unde învățau 154 de elevi (din care 66 de fete), și două biserici (cea din Palanca fiind zidită la 1824). În perioada interbelică, comuna Sicrita a
Comuna Râfov, Prahova () [Corola-website/Science/301722_a_303051]
-
produse chimice, una de săpun, una de sticlă, una de var, o turnătorie. În afară de aceste unități industriale, pe teritoriul județului se găseau fabrici de ape gazoase, cărămizi, țigle, fierăstraie pentru fasonat lemnul, mori sistematice, mori de apă, oțet, pielărie, sârmă, spirt, vopsele. De asemenea, exista Salina Turda, unitate închisă definitiv în anul 1932. În anul 1930 județul avea o populație de 183.282 de persoane, dintre care 74,4% români, 21,4% maghiari, 2,3% țigani (rromi), 1,2% evrei ș.a.
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
proprietari erau T. Rafailă, I. Tăzlăoanul și G. Simionescu. Comuna Tețcani avea în compunere două sate Tețcani și Sârbi cu o populație de 919 locuitori, o școală mixtă înființată la Tețcani în 1865, o moară cu aburi, o fabrică de spirt, o biserică ortodoxă la Tețcani și una catolică la Sârbi. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele trei comune în plasa Tazlău. Comuna Berești-Tazlău avea în compunere satele Berești, Turluianu și Verseștii de Jos, având în total 2221 de locuitori. Fosta
Comuna Berești-Tazlău, Bacău () [Corola-website/Science/300657_a_301986]
-
în satul Românești. În comuna Berești-Tazlău se află , astăzi secția „Dumitru și Alice Rosetti-Tescanu” a Muzeului Național „George Enescu” din București, monument istoric de arhitectură de interes național. Ansamblul cuprinde casa Rosetti-Tescanu (1894), biserica „Sfântul Gheorghe” (1769) și fabrica de spirt Rosetti (1840). Tot în parcul conacului Rosetti-Tescanu se află și statuia lui George Enescu sculptată în 1957 și clasificată și ea ca monument de for public de interes național. În rest, în comuna Berești-Tazlău mai există alte trei obiective incluse
Comuna Berești-Tazlău, Bacău () [Corola-website/Science/300657_a_301986]
-
Gioseni din 1866 și una la Horgești din 1890) cu 50 de elevi, două biserici ortodoxe în satele Gioseni și Horgești și două catolice în aceleași două sate, o moară cu aburi, două mori de apă și o fabrică de spirt, iar principalii proprietari de pământ erau fiica lui Ion Strat, pe nume Alisa D. Lecca, Profira Strat și Ioan Gh. Lecca. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Siret a aceluiași județ, având 2904 locuitori în satele Chetrișu, Fântâneanu
Comuna Gioseni, Bacău () [Corola-website/Science/300673_a_302002]
-
era industrializat, dar nefiind legat de interiorul României prin cale ferată, el a rămas un centru de schimb al produselor din imediata apropiere: cereale, animale și produse animale. Aici funcționau o uzină electrică, o fabrică de bere, o fabrică de spirt, 5 fabrici de ulei, 2 fabrici de bomboane, o fabrică de săpun, 12 mori, 1 carieră de calcar pentru fabricarea varului, 3 fabrici de cărămidă și un abator comunal. De asemenea, își desfășurau activitatea în localitate o agenție a Băncii Naționale a României
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
reușit să-și aplice această expertiză în problematica călătoriilor polare, atât în expediția din Groenlanda cât și în expediția "Fram". A inventat „sania Nansen”, cu tălpi largi, ca niște schiuri, „aragazul Nansen” pentru a îmbunătăți eficiența termică a aragazelor cu spirt utilizate pe atunci, și principiul straturilor în îmbrăcămintea polară, prin care îmbrăcămintea de obicei grea și incomodă era înlocuită de mai multe straturi de materiale ușoare. În știință, Nansen este recunoscut ca unul dintre fondatorii neurologiei moderne, și ca important
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
satului Tărlungeni se disting trei perioade diferite: prima perioadă către anii 1950-1960, o a doua între 1960-1990 și o a treia după 1990: Producția este diversificată, de la ouă, păsări și produse agricole, până la apă minerală, pâine și produse de panificație, spirt, cuie, fierăstraie și mașini agricole, cherestea și produse rezultate din prelucrarea lemnului, cărămidă, bolțari și alte materiale de construcții. Pe raza comunei își au sediul și firme mixte româno-ungare, finlandeze și se obțin produse sub licență, competitive pe plan mondial
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
nu sunt foarte exploatate și anume: apele minerale carbogazoase,argilă pentru cărămidă și țiglă, nisip și pietriș din albia pârâurilor necesare în construcție. Producția este diversificată, de la ouă, păsări și produse agricole, până la apă minerală, pâine și produse de panificație, spirt, cuie, fierăstraie și mașini agricole, cherestea și produse rezultate din prelucrarea lemnului, cărămidă, bolțari și alte materiale de construcții. Efectivele de animale de pe teritoriul satului au urmat în ultimii ani o curbă descendentă, datorită prețurilor mici de valorificare ale produselor
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]