3,241 matches
-
distreze prea mult pe această temă fiindcă vițica îi spuse cu glas omenesc: - Gata Mirșică, bagî pâinea la cuptor că l-am înfierbântat rău di tăt! Foarte confuz, întrucât în Biblie nu exista asemenea replică, refuză să acționeze ca să nu spulbere visul, dar până la urmă, este sigur că lucrurile au luat un curs firesc și, după scurt timp, vițica se lăsă ușor peste el, caldă și moale, lingându-l duios pe la urechi. Fericit, Istrate se trezi cu senzația că plutește și
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
prieten unde ca redactor de carte apare Ana Parteni, soția, și ea o bună prietenă. Cercul pare a se închide și iată cum oameni necunoscuți până la o anumită dată se văd înlănțuiți într-un șir de evenimente care-i apropie, spulberând distanțele și decalajele temporale, ca într-un fel de vrajă al cărei scop este să-i îndrume spre cunoașterea reciprocă și, de ce nu, spre noi legături de prietenie. Într-o lume în care ura pare a fi singurul liant între
CU IVAN LUNGU PRINTRE AMINTIRI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347567_a_348896]
-
fi biruitoare într-o lume în care avem puterea unor amintiri frumoase. Dar ne aflăm în acel secol în care nebunia a pus stăpânire inclusiv pe bruma de rațiune numită simplu bun simț și lumea frumoasă a copilăriei a fost spulberată, fără să poți pricepe de ce. Groaza și nesiguranța zilei de mâine sunt singurele certitudini ale acelor zile. De neînțeles pentru copilul de atunci cum oamenii pot dispărea, cum familii întregi, peste noapte, devin doar subiect de discuții în șoaptă și
CU IVAN LUNGU PRINTRE AMINTIRI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347567_a_348896]
-
răzbați prin nămeți cât gardul, în care te împotmoleai la fiecare pas, o aventură anevoioasă, peste puterile chiar și a unui om trăit pe munte. Când se văzu pe creasta dinspre pădure, se porni un vânt năprasnic, ce începu să spulbere în trâmbă zăpezile bogate, acoperind orice urme de pași de om, ori sanie, urme făcute doar cu câteva clipe mai înainte. Merse așa, cu mare trudă, până răzbi înspre pădure. Aici era mai bine, viscolul era mai blând. Doar, când
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului CÂNTEC FRÂNT Albă nea ziua cu dinți negri struguri în aer mierla neagră în ger pisică neagră-n salt pasărea-ntre gheare negre colții fulger alb țipat sfâșiat rubin stropi în omăt fulgi negri-n spulber ning cântec frânt Râul Constantinescu Referință Bibliografica: Cântec frânt / Râul Constantinescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1463, Anul V, 02 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Râul Constantinescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CÂNTEC FRÂNT de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350039_a_351368]
-
bătrâne, ceața înlăcrimata e ocărâta de toți; burgu-i bolnav de sihaștrii păgâne și iarna-i pornită și trasă pe roți. Ninge fanatic, și vântul parcă te taie, baierile cerului s-au rupt prea ușor; la miezul nopții, aceeași doamna bălaie spulberă în mine, o năluca de dor. Referință Bibliografica: Năluca de dor / George Pena : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1470, Anul V, 09 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 George Pena : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
NĂLUCĂ DE DOR de GEORGE PENA în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350111_a_351440]
-
de bice și chiuituri de bucurie. Se veseleau că el, generosul care dăduse atâtea zile acestor obraznici nerecunoscători, pleacă, dispare în neant...Răutăcioșii nerecunoscători îi reproșau bătrânului muribund că le-a adus numai clipe de suferințe, dezamăgiri, că le-a spulberat cele mai frumoase vise, că le-a făcut viața un calvar insuportabil, că i-a supărat rău de tot și de aceea vor să scape cât mai repede de el. Ei așteptau cu nerăbdare să vină tânărul An Nou. Toți
APROAPELE MEU, AUROLACUL de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350087_a_351416]
-
sunt? Instituție de vindecare a drogaților? Asta-i treaba autorităților, mă rog...a statului, căruia îi plătesc impozite să mă scape de aceste specimene, să-i strângă din...apropierea mea, ca să mă simt și eu un cetățean onorabil, stimate speranțe spulberate-n neant! Păi, dacă m-aș apuca eu să adun toți drogații din jurul meu, toți disperații și azvârliții de...soartă, ce să fac cu ei, că sunt din ce în ce mai mulți. -Dar noi nu ți-am spus să-i strângi pe toți
APROAPELE MEU, AUROLACUL de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350087_a_351416]
-
acoperișurile caselor scânteiau. Pe la streșini, enigmatica prințesă agăța țurțuri de cristal, iar la ferestre filigran cu flori și frunze din argint. Oamenii o priveau mirați și speriați, dar erau încântați de minunățiile ei strălucitoare și alergau veseli să prindă diamantele spulberate de ea. În curând, în urma prințesei apărură coloane de Oameni de Zăpadă, caraghioși, cu mături la subsuoară și pe cap cu oale sparte, în mantale de zăpadă, cu morcovi în loc de nasuri, boabe de fasole în loc de dinți și doi tăciuni în loc de
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
o manta vineție, lungă, care-i atârna hăt, departe, când plutea prin văzduh. Îi zicea NOR VÂNĂT și comanda oștile de NORI VINEȚI, niște uriași cu mantale vineții,grași, greoi, pletoși, nespălați, cu fălci enorme și buci umflate, din care spulberau prin ceruri fulgii de nea și revărsau pe pământ munți de zăpadă. Altă namilă, butucănoasă, cu fălci bolovănoase avea gura mare cât o peșteră. Când se înfuria, ochii îi ieșeau din orbite, se măreau ca niște faruri alburii, fălcile i
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
ochii îi ieșeau din orbite, se măreau ca niște faruri alburii, fălcile i se umflau ca niște baloane uriașe. Plutind prin depărtări, hăulind și urlând asurzitor, din gura-i căscată șuiera vijelii printre dinții rari ca niște colți de stâncă, spulberând totul în cale, într-un zgomot infernal. Era înzestrat cu multe perechi de aripi care-i permiteau să zboare cu viteza unui reactor. Când zbura și șuiera furios, spulbera totul în cale: smulgea acoperișurile, purtându-le prin hăurile văzduhului, azvârlea
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
căscată șuiera vijelii printre dinții rari ca niște colți de stâncă, spulberând totul în cale, într-un zgomot infernal. Era înzestrat cu multe perechi de aripi care-i permiteau să zboare cu viteza unui reactor. Când zbura și șuiera furios, spulbera totul în cale: smulgea acoperișurile, purtându-le prin hăurile văzduhului, azvârlea în ceruri crengile copacilor și casele oamenilor, precum și mașinile de pe șosele.Ușor se mânia și sufla ca turbatul, și multă vreme mai trecea până când se potolea. Acesta era blestematul
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
de pe șosele.Ușor se mânia și sufla ca turbatul, și multă vreme mai trecea până când se potolea. Acesta era blestematul de VISCORILĂ, comandantul armatelor de FULGOI, ostași cu mantale și glugi albe, care aruncau din fălci cu bulgări de zăpadă, spulberați prin aer în puzderia de fulgi țepoși și tăioși. Iar Fulgoii, biciuiți de Viscorilă, urlau bezmetici ca o imensă haită de lupi înfometați. Dar să-l fi văzut pe NĂMEȚILĂ! O namilă cât trei munți puși unul peste altul și
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
mai de preț a fost publicarea unui studiu filosofic foarte original, care nu aducea răspunsurile mult-așteptate de generații întregi, dar în schimb avea particularitatea uluitoare de a pune sub semnul întrebării aproape tot ce se scrisese până atunci, de a spulbera doctrine, convingeri, teze cu o ușurință de nedescris. După lectura acestuia, mulți învățați ai vremii au ridicat din umeri neputincioși, recunoscând, implicit, că totul în jurul lor se clătina. Că nimic nu mai era valabil. Ducea o viață doar în aparență
UN SIMPLU ŞI LETAL DE CE ? de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350201_a_351530]
-
zăbovea tot mai des și mai îndelung, în drum spre casă, în fața orfelinatului. De după gard, micuții: Mama!... Mama!... El prin parc, la leagăne, suspinând... Acasă, împreună fiind, se simțeau uneori poroși, inutili, abătuți... Fiecare, când și când, încerca să-i spulbere celuilalt căința, să i se substituie, să-i alunge tristețea, să-i alimenteze speranța... Se resemnau, acceptase fiecare în sine, pentru celălalt, ideea adopției. S-au consultat, și-au destăinuit decizia, au coincis... Să mai aștepte totuși, medicina face progrese
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361799_a_363128]
-
Ilaritatea să-mi dispară de acum, Indiferent să fiu, cât mai concret, Ivindu-mă cu tine pa același drum! Nu! Asta nu se va întâmpla niciodată, Nu voi ajunge pe culmile pe care le visez, Nuanța frumoasă îmi va fi spulberată, Nici o altă teoremă nu pot să-ți demonstrez! Gândiri și visuri îmi voi schimba sever, Glumele le voi lăsa să piară cu efect, Găsindu-mă pe mine plimbându-mă lejer, Găsi-voi poate un termen perfect! Unde voi ajunge nu
DIRECŢII? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362004_a_363333]
-
sunt de prisos, când degetele cuvintelor miros a merișor, a salcâm înflorit, a tuberoze. Nici un deznodământ din pricina ninsorii lor intepestive, nici un dezastru... Starea de ninsoare poetică este perfectă, e deplină, abundentă, mirifică și nici măcar înghețul nu o poate distruge sau spulbera în cele patru vânturi cardinale. Întregul discurs liric este alcătuit din cuvinte sacro-profane, dovadă că Dumnezeu e aproape, e printre, e lângă, deasupra și dedesubt, împrejur și în miezul lucrurilor, e chiar în noi, alături de cuvinte vechi, necunoscute încă, ce
PETRE RĂU, EDEN ÎN CĂDERE, INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365767_a_367096]
-
Ce împăcat Ce împăcat privesc cum lunecă și se întunecă ce mi s-a dat. Ce dacă-i scris c-o să mă lepede viața, prea repede, ca pe un vis? Tot ce-am greșit nu-i așa tulbure ca să mă spulbere un biet sfârșit. Ochii mei vii prind iar să scapere ca să mă apere de ce va fi. Nu în zadar sufletu-mi buciumă, în ce se zbuciumă ningând cu clar. Nu am să plâng chiar dacă-n clipele ce vin arìpele am
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365868_a_367197]
-
cerul. Știu Doamne, că m-ai auzit, pentru că mi-ai atins inima cu o lacrimă de ploaie. DORINȚĂ aș vrea să îmi deschid aripile sentimentelor și să îți ocrotesc cerul vieții. Furtuni de gânduri, de minciuni și coșmaruri să le spulber cu adierea iubirii ce ți-o port. Promit că voi lupta cu universul mic și material pentru a îndepărta praguri de netrecut pe care ființa ta le-ar putea întâlni în calea existenței . Dar am o rugăminte! Nu înceta să
MESAJE POETICE (1) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365989_a_367318]
-
am învins tâlharii. -Păi, de ce n-ai spus de la început? Nu ne mai băteam atâta. -Acum mi-a venit ideea. Dar, știi ceva? Ne trebuie probe. -Păi, nu i-am congelat pe toți? -Congelat, necongelat, ne trebuie un prizonier. Viscorilă spulberă zăpada și-l scoase pe Ghiocel, înghețat bocnă, dar viu. -Mai suflă, mă? întreabă Nămețilă. -Mai suflă, răspunse Viscorilă. Tocmai bun de prizonier. Apoi, Viscorilă se dresă Ghețienilor: -Umflați-l! Aceștia îl înșfăcară pe Ghiocel și-l târâră prin zăpadă până la
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
ură! De ce să-l prefacă în... sau în...? Nuuu! Are alte treburi mai importante. Răcni: - Garda! Să vină garda! Cioroipanii de la ușă se executară rapid: - Poruncă, Majestate! - Luați prizonierul și aruncați-l în Temnița Troienelor Uriașe! Vânturile Lățoase să-i spulbere zăpada în ochi, iar Nămețilă să-l îngroape până la gât în nămeți. Cioroipanii îl săltară, executând imediat porunca. Transmiseră celor în cauză poruncile împărătesei, însă, Nămețilă, care făcea numai troanțe, îl îngropă în zăpadă cu totul. Turbatele Vânturi Lățoase spulberau
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
spulbere zăpada în ochi, iar Nămețilă să-l îngroape până la gât în nămeți. Cioroipanii îl săltară, executând imediat porunca. Transmiseră celor în cauză poruncile împărătesei, însă, Nămețilă, care făcea numai troanțe, îl îngropă în zăpadă cu totul. Turbatele Vânturi Lățoase spulberau în prostie numai zăpada de deasupra. -va urma- Referință Bibliografică: MĂRȚIȘOR-18 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1517, Anul V, 25 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Năstase Marin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
Sunt omul care-a ajuns, să nu-l mai recunosc. Petale de zăpadă se scurg în timp Nimic din tot ce-ar fi putut să fie N-a mai rămas și nici nu am putut să simt Totul s-a spulberat crezând c-a ține-o veșnicie. Culoarul vieții, cel neștiut, care se-arată Și teama serii, a nopților ce vor urma A zilelor rămase și-a vorbelor rostite altădată Mă vor trezi din somnul greu și-atunci te voi chema
TEAMĂ de COSTI POP în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365439_a_366768]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > EURIDICE Autor: Tamara Gorincioi Publicat în: Ediția nr. 2359 din 16 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Atâta risipă de floare, petale spulberate de vânt, Albastră e depărtarea, mă asurzeste al tău necuvânt. Mi-aș face din doruri și din ploaie astrale corăbii Să-ți mângâi singurătatea cu a lacrimilor săbii. Atâta iubire în ceruri și atâția maci în suflet risipiți, Că fac
EURIDICE de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365433_a_366762]
-
ca și amintire. Rățuștele își fac de cap, în apă limpede din lac, Iar eu îmi schimb privirea, de la un chip, la altul, E doar al tau și-l voi purta cu mine-n suflet, Oriunde-aș fi mereu. Voi spulbera-n curând, de voi putea, Imaginea, din visul ce-l am acum, Aproape de lacul, ce-ți poartă, pe valuri, chipul. Te voi sună și de-mi vei răspunde, Chipu-ți, apoi, în palme-l voi cuprinde, Îl voi privi, de
DEPARTE DE TINE de COSTI POP în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365456_a_366785]