1,895 matches
-
țării și soarta lumii se întâlnesc în ritm de colindă populară: „Colindă, colindă / Poposiră-n tihnă, / Crai înalți de-o șchioapă, / Cu obraji de ceară, / În ajun sub seară / [...] Că în umbra nopții, / Stau la pândă lupii / Slujitorii Morții / Împrejurul stânii / [...] Trădătorii lumii, / Adunați cu lașii, / Din taigaua rece / Și din Kazahstan, / Spre Munceștii noștri, / Își îndreaptă pașii” (La Muncești). După 1945, refugiat în România, M. își schimbă atitudinea de tribun în aceea de filosof-sihastru. Poezia, păstrând însemnul tragicului, devine contemplativă
MUNTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
lui P., în care se ocupă de industria casnică în Șcheii Brașovului, portul din Țara Hațegului și păstoritul din Săliște, Săcele, Covasna și din Dobrogea au fost, parțial, valorificate ulterior. Etnologul a lăsat una dintre cele mai vechi descrieri ale stânei din sud-estul Transilvaniei, precum și numeroase date în legătură cu obiceiurile și credințele păstorilor. Prin limitarea ariei de cercetare, însoțirea descrierilor cu schițe și desene, ca și prin notarea fonetică a materialelor culese, P. anunță școala lui Ovid Densusianu. SCRIERI: [Studii de folclor
PITIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288828_a_290157]
-
adevărat „abecedar” al poeziei, parcurs cu devoțiune și fervoare. Iar cea mai importantă lecție este, fără îndoială, lecția argheziană, pe care N. o exersează cu meticulozitate obstinată, perfect conștient de importanța ei pentru devenirea spirituală a oricărui poet: „În adăpostul stânei păstorul lâncezește / Și tot mai grea în suflet turburarea-i crește; / Gândul îl doare, îl frământă ca un cui / Și-l înglodește piatra pusă căpătâi. / Zile întregi și săptămâni, pe brânci, / S-a cățărat prin bolovani și stânci, / Prin bălării
NICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288456_a_289785]
-
lui M. se reazemă, totuși, pe realitățile unei istorii trăite nemijlocit. Din cadrele ei coboară personaje ca Irimie Honcu și Tulie Radu Teacă, portretizat în nuvela care îl propune drept erou titular. Elevul de altădată își petrecuse o vară la stâna acestui inimitabil mucalit, mocan în Brețcu, care îi oferă prozatorului prilejul să realizeze admirabile efecte umoristice, bazate pe comicul de limbaj, pe relatarea amănunțită a unor gesturi și obiceiuri ieșite din obișnuit. Cel ce se visa actor avea, se pare
MIRONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288175_a_289504]
-
acelorași cuvinte sau a unor derivate flexionare ale acestora. Mai des întâlnite sunt situații ca „ori din pușcă să-l împuște” sau „din drugă-ndrugând”. Des folosite sunt conjuncțiile adversative, menite să sublinieze anumite opoziții („Să nu mă-ngroape / În dosul stânii, / Unde latră cânii, / Ci în strunga oilor”). Diminutivele, numeroase, pun în valoare tonalitatea afectivă a legăturilor dintre mioară și stăpân sau dintre mamă și fiu. Antepunerea adjectivului, asupra căruia cade accentul emoțional, apare cel mai adesea în cazul vocativelor „dalbă
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
Într-un spațiu imens, „nunta” este vegheată de soare și lună, de stele și luceferi, de lumină, umbră, ploaie, ninsoare, negură și cer. Apoi, cadrul este limitat la peisajul caracteristic, unde munții, plaiurile, dealurile, vârfurile, văile, pripoarele, câmpurile străjuiesc o stână. La ceremonia funerară participă și vietățile pădurii (lupul, ursul, vulturul, cerboaica), dar mai ales animalele domestice (oaia, câinele, calul, vaca, vițelul), după cum apar și câteva insecte (fluturi, greieri, lăcuste). În Moldova textul tinde mai mult spre dialog, în timp ce în variantele
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
Dar dânșii spun că nu e bună nici una” (bărbat, 47 de ani, salariat). Pe de altă parte, țăranul din Trifești vede Uniunea Europeană ca un fel de mesager care aduce reglementări extrem de împovărătoare pentru agricultura realizată în gospodăria țărănească: „Laptele de la stână trebuie pasteurizat, colectarea laptelui presupune să ai fântână, hidrofor igienizat, pentru mulgerea vacii trebuie cursuri, să faci injecție porcului când îl tai pentru a nu se mai vărsa toxine când...” (lider local, 35 de ani). O altă îngrijorare este legată
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
autohtonă, pronunțat ardelenească, dar rămâne, totuși, strict personală și aparține poetului și numai lui. Fauna pe care o instituie, unicorni fără glas, urși împărați, păsări prefăcute în oameni, greieri cu apucături popești, fete lunatice, șerpi domestici, balauri deprinși să calce stânile, ca să fure lapte albastru, închipuie un tărâm din basme, întrezărit parcă sub sclipiri de rouă diamantină. Peisajul pare cufundat într-o tăcere de biserică și doar ecourile tulnicelor îl străbat câteodată, cu chemările lor melancolice, îndepărtate. Viața se urzește aici
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
menționat al împământenirii, acum ei devin agricultori și păstori, fără a părăsi însă mai vechile ocupații ale negustoritului și meșteșugăritului. Devin stăpâni pe pământurile cumpărate în munți. Reînvață oieritul de la românii maramureșeni, aceia cu tradiții străvechi în acest domeniu. Ridică stâne pe „fonți” după modelul celor românești, prepară brânza cușeră (devenind cușerari și baci deopotrivă) și aranjează interiorul stânei după tipul celei maramureșene, iar exteriorul după tipul celei someșene. Până la începutul veacului XX stânile evreiești vor împânzi munții, Maramureșul și Bucovina
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și meșteșugăritului. Devin stăpâni pe pământurile cumpărate în munți. Reînvață oieritul de la românii maramureșeni, aceia cu tradiții străvechi în acest domeniu. Ridică stâne pe „fonți” după modelul celor românești, prepară brânza cușeră (devenind cușerari și baci deopotrivă) și aranjează interiorul stânei după tipul celei maramureșene, iar exteriorul după tipul celei someșene. Până la începutul veacului XX stânile evreiești vor împânzi munții, Maramureșul și Bucovina ajungând „zone” în care păstoritul evreiesc se transformă într-o realitate economică imposibil de neglijat. Nemaiântâlnit la scara
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cu tradiții străvechi în acest domeniu. Ridică stâne pe „fonți” după modelul celor românești, prepară brânza cușeră (devenind cușerari și baci deopotrivă) și aranjează interiorul stânei după tipul celei maramureșene, iar exteriorul după tipul celei someșene. Până la începutul veacului XX stânile evreiești vor împânzi munții, Maramureșul și Bucovina ajungând „zone” în care păstoritul evreiesc se transformă într-o realitate economică imposibil de neglijat. Nemaiântâlnit la scara Europei, aspectul intră în istorie ca o particularitate, una din nenumăratele, a diasporei iudaice. E
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
apud V. Meruțiu, op. cit., p. 93. F. Braudel, op. cit., vol. IV, în versiunea românească, p. 182. T. Morariu, loc. cit., p. 197. Autorul a întreprins în anii ’30 ai secolului trecut o cercetare sistematică, informațiile sale fiind corecte în ceea ce privește descrierea stânilor, numărul și amplasarea lor, precum și tipologia activității desfășurate de oieri. Am apelat doar la datele pozitive ale studiului, interpretarea arătând cum nu poate (și nu trebuie) fi înțeles iudaismul atâta vreme cât este privit din afară. Nici extrema cealaltă nu ajută mai
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
până te împiedici, te rostogolești, îți pierzi cunoștința. Când te trezești, lângă tine este un cioban sprijinit în botă și, alături, lupul, de fapt, câinele lui de nădejde. Răsufli ușurat și te bucuri, mai ales că ciobanul te ia la stână și te omenește. După masă, ieși în curte ca să admiri peisajul și, în drum, dai peste un alt câine pe care îl îndepărtezi, aruncând cu un băț spre el. Câinele pleacă smerit, în timp ce, aflat în preajmă, ciobanul încremenește și abia
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
zgomotoasa imprecație vaticinară (Circul vieții, Satira vremii). Firesc însă, figura lui Iisus-răscumpărătorul consună, în Talaz, cu armoniile învierii în natură și în om (Descătușare, Trezire). Este proslăvit, totodată, pe urmele lui Nichifor Crainic, etnosul românesc ca izvor de înnoiri viitoare (Stâna, Mocanul). Mai degrabă bun versificator decât poet, B.-L. se remarcă prin tălmăciri, curate, expresive, din poemele lui Goethe, Ady Endre, Egon Hayek, Michael Albert. SCRIERI: Poezii, pref. G. Coșbuc, Brașov, 1914; Lacrimi și clocot, București, 1916; Deutschlands Wiedergeburt, pref.
BRAN-LEMENY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]
-
roagă: fără violență!. Raluca: Și tu, Surule, ai uitat că în curtea bunicilor te-am crescut cu biberonul? De ce ați atacat cotețul? Lupul: De foame, Raluca, de foame... Raluca: De foame?! Tu, Lupule, de ce nu te-ai angajat la o stână pentru pază? Tu, Roșcato, puteai să-l ajuți pe urs la gospodărie. Ana: Lupul paznic la oi?! Și Vulpea să-i facă menajul ursului, pe care l-a păcălit cu peștele când și-a pierdut coada?! Raluca: Leneși și hoți
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
acasă n-am avut cine știe ce stare. Dumnezeu să-l odihnească pe bătrân că n- a făcut avere și a murit fără veste cu o casă de copii. A avut însă minte cu carul și m-a dat la stână să mân oile în strungă. Numai în lume își găsește rostul omul. Până la o bucată de vreme am crescut printre străini. Ia, toți zic că-i vai ș-amar de copilul crescut la stăpân. Că-i încercat din bătaie, nici
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
vorbă ! Dar nici gândești cât folosește omului slujitul : prinzi de ici un sfat, de colo o șmichirie... Dinspre partea mâncării, habar de grijă cât ești strungăraș. Asta i-a stânarului, mai degrabă îl ajunge sațul. Omul ți-aduce oaia la stână, primăvara, slabă, cum a scos-o din iernat : o zboară vântul și curge lâna de pe ea. Pe la sfântul Gheorghe, când vin gospodarii să le tundă, toate-s cu spinarea ca doba. Treaba strungărașului să tot strângă la smocuri și să
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
tăia pe nimeni capul că nu- i fiert de crâșmar. Am stat și la boiereasă. Acolé iar am cunoscut ceva, că nu-i rușine să spun : de unde este, de acolo curge. Așa azi oleacă, așa mâne oleacă, am ținut și stână, am mai luat în parte, mai un negoț, mai ceva pământ, am ajuns ce sunt. Grijă pentru ziua de mâne n-am, oleacă deoparte este, datorii nu, cinstea- i cinste ! Rabde cine nu știe trăi !... Apropiindu-se de patul cu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
nu a forțat regiunile să i se alăture, ci doar le-a arătat că se poate reveni la vremea Imperiului, iar ele au venit la el cum oile rătăcite vin la păstorul care le căută și le arată calea spre stână. Armatele Uniunilor au încercat să-și impună voința în diferite părți, dar au fost întâmpinate cu ostilitate și cu mișcări de rezistență foarte elaborate și au fost puse în încurcătură pentru că nu erau pregătite pentru așa ceva. Au fost cazuri când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
facă mai pre sus; {EminescuOpI 101} Amândoi vom merge-n lume Rătăciți și singurei, Ne-om culca lângă izvorul Ce răsare sub un teiu; Adormi-vom, troieni-va Teiul floarea-i peste noi, Și prin somn auzi-vom bucium De la stânele de oi. Mai aproape, mai aproape Noi ne-om strânge piept la piept... O auzi cum chiam-acuma Craiul sfatu-i înțelept! Peste albele izvoare Luna bate printre ramuri, Împrejuru-ne s-adună Ale Curții mândre neamuri: Caii mării, albi ca spuma, Bouri
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Stelele nasc umezi pe bolta senină, Pieptul de dor, fruntea de gânduri ți-e plină. Nourii curg, raze-a lor șiruri despică, Streșine vechi casele-n lună ridică, Scîrție-n vânt cumpăna de la fântână, Valea-i în fum, fluere murmură-n stână. Și osteniți oameni cu coasa-n spinare Vin de la câmp; toaca răsună mai tare, Clopotul vechiu împle cu glasul lui sara, Sufletul meu arde-n iubire ca para. Ah! în curând satul în vale-amuțește, Ah! în curând pasu-mi spre tine
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
În Munții Neamțului Calistrat Hogaș „Iar când, pe muchia verde a opcinii, ne întâlnirăm în față cu soarele ce-și înălțase deplin, peste sprâceana răsăriteană a pământului, discul său înflăcărat, chipurile noastre de umbră se lungiră în aer trecând pe deasupra stânii și se deșirară mistuindu-se pe zările depărtate ale munților din apus... Lumina răsăritului scălda fețele noastre și, sub văpaia curată a ei, cei doi uriași se înfățișară transfigurați privirilor mele! Cu atât de neînchipuit farmec se amestecau sclipirile de
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
spunându-i fetei să le ducă babei. Când văzu hârca florile și fragii, uită de lână, îl chemă repede pe Dragomir și-i spuse: "Măi Dragomire, dac-au înflorit fragii înseamnă c-a venit vremea să mergem la munte, la stână, să măsurăm oile". Și răpezită cum era baba, îl luă pe Dragomir și plecă îmbrăcată așa cum o prinse vremea, cu nouă cojoace pe ea și cu oile în urmă. Afară se încălzise bine și, cum mergea urcând la deal, baba
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
cu oile sale la munte. Era îmbrăcată gros, cu vreo nouă cojoace. Pe drum s-a întâlnit cu Mărțișor care o sfătui să se întoarcă căci iarna n-a plecat încă. Bătrâna nu-l ascultă și începe urcușul anevoios spre stâna unde vărau an de an oițele sale. Vreme de nouă zile ea urcă și de câte ori îi era cald lăsa câte un cojoc din cele nouă pe care le luase la drum. Dar vremea se schimbă în cea de zecea și
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
toamna-n țară, Ardeau mestecenii frunzișul rar Și-l dăruiau în lacrime de ceară Topite-n pacea mare de altar; Pleșuvii munți îngenuncheau în zare Trudiți de mers ca peregrini bătrâni. Mătăniile de oi coborâtoare Se deșirau în drumul de la stâni. Bisericile vechi, purtând potcapul Monahilor pe turla lor de lemn, Blagosloveau; troițele cu capul Atâtor sfinți uitați ne făceau semn. Dar noi, nebuni, nu ne-am oprit trăsura, Ne-am dus — păgâni grăbiți — spre Polovraci: De pretutindeni ne-arăta pădurea
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]