1,294 matches
-
port era plină de gunoaie, cheiul era murdar în urma furtunilor din timpul iernii. Apoi coborî tânărul Împărat; îngheță gândindu-se la mama sa care, chiar în acel loc, coborâse în lanțuri. Centurionul care comanda grupul acela dezolant încercă un salut stângaci. Nu-l privi, dar auzi un glas cu o cadență dialectală, barbară, zări un chip care i se păru animalic - fu străbătut de un fior de spaimă retrospectivă. Îi aduseră calul. Poruncise să fie îmbarcat Incitatus, calul de culoarea mierii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
fie de față. Da, devenim actori fără să vrem; ochii celorlalți, ascuțiți, Încordați, penetranți, ne scormonesc, ne sfâșie, ne cântăresc, ne Înfulecă, ironizându-ne, invidiindu-ne, batjocorindu-ne. E o stare Îngrozitoare să te afli așa dezbrăcat de tine Însuți, stângaci și inutil, spionat de curiozitatea nudă a spectatorilor, plină de o cruzime Înfiorătoare. Actorii sunt niște ființe foarte curajoase; ei trebuie să aibă puterea de a ține În frâu pornirea instinctivă a mulțimii de spectatori de a ucide, de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
umezeală, se deslușeau, lângă teracota albastră, o oglindă mare, ovală, În care se izbea un petec de cer, acoperișul fabricii de ciocolată și o parte a zidului ce o Înconjura pe care, cu greu se mai vedea, desenat, un soare stângaci. Adică, Votați Soarele! În cadrul ușii, un băiețel fără vârstă privind fix Înainte și ținându-și tatăl de mână. Un tată, din acela, cu față de legionar intelectual, dușman Înrăit numai bun să Înfunde pușcăria, având sub braț o trompetă strunită bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
poate pe aceea a ființelor voastre, pentru că din țesăturile subțiri și albe captam parfumul fratern al dorului, dorul de voi, desigur, dar mai ales de mine însumi, de absența mea. Știu, Angela, prea mulți ani sărutările, îmbrățișările mele au fost stângace, forțate. De câte ori te-am strâns în brațe, am simțit în corpul tău un freamăt de nerăbdare, dacă nu de neplăcere chiar. Nu erai obișnuită, asta era tot. Îți era de ajuns să știi că existam, să mă privești în depărtare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Mă apropii și mă aplec lângă tine. — Angela... Zâmbești ușor, pielea palidă ți se încrețește. — Ciao, tati. Aș vrea să-ți spun ceva, dar nu-mi vine nimic. În momentul acesta ești numai a mamei tale, eu sunt un musafir stângaci, din aceia care răstoarnă paharele. Îți ții mâinile pe burtă, picioarele îndoite, nemișcate. Ești sparanghelul meu, parfumul meu preferat. De câte ori te-am dat în leagăn, de câte ori spatele tău s-a întors înapoi în mâinile mele! Și nu am oprit momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
adevărat enorm de multă. Unde vom merge? Ce destin? Ce cameră ne va primi acum? Nu trebuia să ne iubim și totuși am făcut-o. Ca și câinii, în mijlocul străzii. Momentul următor este din nou opac, obositor, incert. Puține gesturi stângace, o aranjare, o mângâiere, o rușine în plus. Am făcut-o și nu trebuia. Am o soție însărcinată care mă așteaptă acasă. Nu-i nimic, ia-ți chiloții, Italia. Și eu, îmi trag pantalonii în grabă și cu neplăcere sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
urmă Augusto în timp ce-o urmărea pe fata cu panerul -; întrebarea însă e dacă nu sunt și altele? Da, sunt altele pentru celălalt! Dar ca singura, ca ea, ca unica, niciuna! niciuna! Toate acestea nu sunt decât o imitație stângace a ei, a singurei, a unicei, a dulcei mele Eugenia! A mea? Da; prin gând, prin dorință o fac a mea. El, celălalt, singurul, va putea izbuti să o posede material; dar misterioasa lumină spirituală a acelor ochi este a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
făceam pentru copii. Când am intrat pe ușa sufrageriei, fetele mele își întoarseră privirea de la televizor, văzură că aveam o cutie în mână și se ridicară într-o secundă. Alergară spre mine. David le urma, legănându-se pe piciorușele lui stângace, ca un omuleț cherchelit. Toți trei se agățaseră de mine și încercau să vadă ce e în cutie, țipau și se agitau. Madeleine auzi zgomotele și veni din bucătărie, la timp ca să vadă pisica ieșind din cutie. Ce e asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
Dar Fima, rușinat și arzând de dorință și de milă, nu luă În seamă cuvintele ei, Îngenunche și Începu s-o tragă de picior până reuși să o așeze lângă el, pe covor. La picioarele mesei se declanșă o luptă stângace cu hainele lui și ale ei. Reuși cu greu să scape de ochelarii ei și de țigara aprinsă, În timp ce se freca fără Încetare de pulpa ei și Îi acoperea fața cu sărutări, de parcă Încerca să-i distragă atenția de la fricțiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
În paranteză, În treacăt, abordarea Învechită a teoriei Nisan-Kropotkin, care a fost pentru scurt timp În vogă la Ierusalim, la sfârșitul secolului al XX-lea, În faza de declin a perioadei socio-empirice, caracterizată de hiper-emoționalism și folosirea unor unelte intelectuale stângace. Nici nu se va obosi să facă diferența dintre ele. Le va uni numele cu o linie Înainte de a Închide paranteza. Studentul acela, care va locui aici peste o sută de ani, căpătă deodată În imaginația lui Fima numele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
plăti o sumă frumușică cuiva care să le scrie povești consecvente, de nezdruncinat pentru a-și justifica infidelitățile. Mark aștepta încă un răspuns în timp ce eu mă gândeam la această posibilă slujbă. Nu puteam să-i spun că prima minciună era stângace și născută din improvizație, pe când a doua era rezultatul faptului că avusesem puțin timp să mă gândesc. — Nu am știut ce spuneam și nici motivul pentru care o spuneam, am recunoscut. A fost o dovadă neobișnuită de sinceritate, iar Mark
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
mare ridicat semn că totul e OK. Reușisem. O scosesem la capăt. Misiunea mea pe pământ fusese îndeplinită, acum puteam muri împăcată. Fără să-mi dau seama, îl lăsasem pe Gary/Tony să mă conducă într-o îmbrățișare legănată și stângace, penibilul atât de temut al slow-ului. Nu puteam să mă retrag, din moment ce prietenul lui dansa cu prietena mea. Așa era regula - mi-am amintit de când eram tânără. Am împărtășit câteva elemente-cheie despre noi înșine. Eu i-am spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
de New Grove House căreia, ca atâtor altor lucruri În Anglia, i se spunea „new“ deși În realitate era destul de veche, având În jur de o sută de ani. Pe la jumătatea acestei existențe, clădirea fusese extinsă Într-un mod destul de stângaci și de aceea avea acum o Înfățișare neobișnuită, bălțată, jumătate stucatură georgiană crem, jumătate cărămidă victoriană cafenie. La exterior era mai pretențioasă decât o justifica interiorul, iar curte nu avea aproape deloc - doar una Împrejmuită cu zid, În spate, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
semnalase din provincie că actul al patrulea continua să aibă un efect demoralizator asupra publicului și venea cu o propunere de rescriere care avea să Îi permită lui Valentin, fratele lui Claire Cintré, să supraviețuiască duelului. Nu Îi plăcu recomandarea stângace făcută de Compton, dar, pentru că mintea lui activă nu putea ignora subiectul, găsi curând o cale mai satisfăcătoare de a obține același efect. Îi expedie urgent o epistolă entuziastă lui Compton, promițând să Îi trimită rapid și noul act, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
curând, devenise Rhein-Ruhr-Bank. Din vremea asta a rămas o singură fotografie. Ea reprezintă un bărbat tânăr, care stă cățărat pe schela din țevi de oțel și se uită în lume ca și când ar cuprinde-o cu privirea. Ca să se legitimeze profesional, stângaciul ține într-o mână ciocanul de lemn al breslei, iar în mâna cealaltă șpițul. Instantaneul va fi fost luat de către un coleg de breaslă. În fundalul fotografiei, o adâncitură făcută cu dalta lasă să se vadă cât era de masivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ei după tutun și foiță de țigări; asta m-a făcut dependent sau, mai îngăduitor spus, m-a tranformat în fumător din obișnuință. Tutunul Schwarzer Krauser se găsea în niște pungi ascuțite, pe dinafară albastre, argintii pe dinăuntru, pe care stângaciul le avea în permanență la îndemână în buzunarul respectiv de la pantaloni. Răsucitul țigărilor l-am învățat urmărindu-i la suprafață pe caporalii cu experiență, în subteran pe mineri, astfel încât băiatul de la cuple era în stare să-i livreze mecanicului său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
s-a arătat bucătaru și m-am făcut că buchiseam adânc o inemă. Asta ca să vedeți ce laborios a fost bărbatu. Înainte să mă chitesc io cum să mă reped la dușamea, el mă și săltase cu dreapta, iar cu stângacea Îmi tescuia inemioarele În nas, boțindu-le una câte una. Nu-l condamnați pă bietu om, don Parodi; vina ie a lu mandezu. După ce-am lățit bancu, m-am arătat În tișort, să fac posibelă Încurcătura. Pă 6 mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dansa o jota: — Oui, oui, musiú. Trăiască Napoleon! Sau altă mică pildă. De la o mie opt sute patruzeci și ceva, imaginea pe care ne-o facem despre figura lui e cea a unui enorm gigant, care ține În dreapta ciomagul și-n stângacea daireaua cu discuri. Se știe că imaginația populară nimerește mereu la țintă. Fără să fie copleșitoare, singura efigie vera pe care o oferă acea editio princeps a operelor lui, publicată În 1821 de către fratele său de lapte, Pedro Paniego, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Mitchum, versiunea Îndulcită. Se auzi o voce delicată: — Bună, domnule Vincennes. Jack se Întoarse. Karen Morrow, Într-o rochie de seară verde, cu picături de ploaie pe umeri. Ultima oară cînd o văzuse, era o puștoaică prea Înaltă și prea stîngace, obligată să spună „Mulțumesc” domnului polițist, care mai pusese cu botul pe labe un traficant. După patru ani doar calificativul de „prea Înaltă“ rămăsese valabil. În rest, avusese loc o transformare vizibilă de la fată la femeie. — Karen! CÎt pe ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
pe rând, cu mare atenție, nevăzut, neluat în seamă, netulburat de nimeni, ca și cum le-ar fi văzut gândurile, îi simțea cum se pierd cu încetul, ușor amețiți de băutură, la început numai activi și dornici să se amuze, apoi veseli, stângaci, obosiți, țâfnoși, încrezuți, nedumeriți de câte li se întâmplă, gălăgioși, aproape goi. De fapt, el numai asta spunea: sunt în acele clipe aproape goi și pot afla totul. Ce anume voia să afle? Și în acest fel s-ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
pe rând, cu mare atenție, nevăzut, neluat în seamă, netulburat de nimeni, ca și cum le-ar fi văzut gândurile, îi simțea cum se pierd cu încetul, ușor amețiți de băutură, la început numai activi și dornici să se amuze, apoi veseli, stângaci, obosiți, țâfnoși, încrezuți, nedumeriți de câte li se întâmplă, gălăgioși, aproape goi. De fapt, el numai asta spunea: sunt în acele clipe aproape goi și pot afla totul. Ce anume voia să afle? Acum era retras ca și altădată într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
meu, muzica din camera de alături. Dar peste toate îl auzeam pe Vlad Dumitrescu cum fredonează, deși poate încetase, altfel nu văd cum nu s-ar fi întors și ceilalți spre el, însă în urechile mele mai răsuna murmurul lui stângaci și fals, dar care nu era minciună și spunea mai mult decât orice vorbă și orice șir de fraze sforăitoare. Și căldura aceea blestemată nu mai pierea din mine. Pe urmă l-am văzut pe Iuliu Sofronie pregătindu-se din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
crengile bolnave de pui de frunze de un verde palid. Andrei simțea renașterea lumii în drumurile scurte prin orașul amețit de zgomote, ca un bolnav în convalescență, pregătindu-se să redevină colcăitor, amețitor, tumultuos, enervant, obsedant. Pe trotuare reapăreau desenele stângace ale șotroanelor. După prânz, copiii chiuiau. La colțuri de stradă, țigăncile vindeau flori proaspete, de câmp, nu de seră. Îi plăcea să le privească, de fiecare dată când se ducea în vreo vizită, oricât de scurtă, cumpăra buchete mari. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
încrucișă brațele și își încovoie umerii, retrăgându-se în sine. — Chiar sunt obosită, spuse ea. Trebuie să mă retrag. — Bine. Dar înainte de a pleca, mi-am lipit din nou mâna de gâtul ei și am alunecat amândoi într-o îmbrățișare stângace la început, dar nu conta, am insistat și până la urmă ne-am strâns tare în brațe: m-am agățat de tăcerea ei și, închizând ochii ca să nu văd imaginea noastră reflectată în fereastra din bucătărie, mi-am închipuit un nod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
câteva dintre dificultățile pe care a reușit să le învingă: 1. STÎNGĂCIA: Imediat ce Dorothy a început să-și ia scroafele de pe pământ și de pe paie și le-a băgat în boxe de beton, a descoperit că le perturbase instinctele: deveniseră stângace și deseori se întindeau peste proprii purcei când aceștia sugeau. SOLUȚIE: Să se instaleze o barieră pentru purcei, permițându-le accesul la țâțe fără a se putea apropia prea mult, ca să nu fie striviți. 2. CANIBALISMUL: Întrucât fuseseră private de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]