12,817 matches
-
elită, s-a înduplecat și i-a spus adevărul: trebuia să intre într-un program. Iluminat, omul a hotărât pe loc să devină proiectculturnic. Mai întâi s-a gudurat, apoi a dat din coadă și apoi a lins mâna care stăpânea Programul, iar Bunul Dumnezeu nu l-a lăsat de izbeliște. Omul a-nceput să scrie cronici literare. Și după scurtă vreme munca lui s-a transformat într-un program productiv. O armată întreagă de scriitori s-au aliniat în fața ușii
Programul și Bunul Dumnezeu by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/9244_a_10569]
-
prin supunerea la cazna unor piruete conceptuale al căror rost stă tocmai în menținerea acestei elasticități. În rest, paginile lui Adorno sunt, în marea lor parte, o proză filozofică obținută prin aplicarea previzibilă a unor rețete speculative. Intuiția fundamentală ce stăpînește mintea unui dialectician este aceea că structura lumii este atît de schimbătoare încît ea nu poate fi descrisă cu ajutorul logicii obișnuite. Cu alte cuvinte identitatea, contradicția și terțul exclus - cele trei principii fundamentale ale gîndirii umane - sunt niște unelte prea
Jocul dialectic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9247_a_10572]
-
datorită adăpostului reprezentat de codrii deși, sensul de a cuceri, a coloniza, a întemeia nu poate avea altă origine decât amintirea confuză a șirului de barbari, nomazi călări, care au venit pe rând să-i cotropească și - vremelnic - să-i stăpânească. Coborîrea de pe cal a năvălitorului a fost înțeleasă ca voința de a se așeza peste cel cotropit și a-l domina" (p. 134). Citatul care dovedește cel mai convingator acest sens se află într-o scrisoare muntenească din 1599, deci
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
carte semnată de McLuhan. Mai întîi, trăiește cu senzația că asistă la o mascaradă culturală, întocmai ca spectatorul unei teatru livresc în care autorul, simulînd o bravură nonconformistă, vrea să se dea competent într-un domeniu pe care nu-l stăpînește, apoi gîndul diletantismului este înlocuit de ideea supărătoare că, pe undeva, canadianul acesta vorbind în dodii sofisticate s-ar putea să aibă dreptate, pentru ca în final, precum un sunet de gong vestind sfîrșitul rezistenței interioare, cititorul să realizeze, cu o
Tribul electric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9266_a_10591]
-
argumente teoretice, au căutat să se convingă unii pe alții că lucrurile se află sub control. Presupoziția falsă din care ia naștere acest simptom este una pe care o împărtășim azi cu toții: că a înțelege un lucru înseamnă a-l stăpîni. Din păcate, ea e valabilă oriunde în universul acesta, dar nu în domeniul psihologiei sociale. Aici, în ograda imprevizibilă a umorilor colective, cunoașterea mecanismului din cauza căruia se declanșează un fenomen nu-ți dă defel posibilitatea de a-l stăpîni. În ciuda
Perdantul învingător by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9303_a_10628]
-
-l stăpîni. Din păcate, ea e valabilă oriunde în universul acesta, dar nu în domeniul psihologiei sociale. Aici, în ograda imprevizibilă a umorilor colective, cunoașterea mecanismului din cauza căruia se declanșează un fenomen nu-ți dă defel posibilitatea de a-l stăpîni. În ciuda a ceea ce credem cu toții, și anume că o boală diagnosticată e pe jumătate vindecată, în cazul Islamului diagnosticul devine el însuși o cauză care sporește și mai mult boala. Cu alte cuvinte, dacă vrei să strecori încrîncenarea fanatică în
Perdantul învingător by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9303_a_10628]
-
și muncă, toate se mișcă pe placa turnantă a misterului lumii. Și cum misterul lui Blaga nu e un concept abstract, ci o intuiție sensibilă pe care o trăia zilnic, numai așa vom putea intui de ce filozoful era un liric stăpînit de o sfială spontană în fața lumii. Întrucît trăim într-o lume în care cuvinte precum "sfială" și "lirism" au început să capete tenta unor handicapuri psihice, fraze precum cele de mai sus par să fie semnele unei naivități ieșite din
Iremediabil liric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9358_a_10683]
-
de modern, de iuțeala formelor de comunicare de astăzi. Despre cultul pentru discreție și demnitate. Tinerețea spiritului său a fost fără bătrînețe. Nu exista să trec pe la radio și să nu bag un cap și pe la el. Eram uluită cum stăpînea tehnica computerului, a internetului. îl ascultam fascinată, minute și minute în șir, chiar dacă ignoranța mea mă ținea departe de aceste minuni. Mă lăsam furată de micul spectacol din fața ochilor mei. Vocea, vibrațiile corpului, forța cu care era investit cel mai
Mica Sirenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9364_a_10689]
-
asupra poeziei pure, cînd pripitul iezuit încercase să și-l anexeze pe Valéry; la fel, Valéry a trebuit să-i dea dreptate lui Souday împotriva lui Thibaudet, care-l prezentase pe poet ca bergsonian!" "Pana ascuțită și concisă", "temperament bătăios", stăpînit de "pasiunea literaturii", nu sînt acestea și liniile unui autoportret? După cum, vorbind despre Sainte-Beuve, Cioculescu îl caracterizează drept un spirit "pozitiv", "atașat amănuntului semnificativ", neocolind niciun mijloc de informare, gata "să meargă pînă la capătul lumii în căutarea răspunsului la
Tradiția criticii franceze (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9377_a_10702]
-
sau pur și simplu citise greșit titlul. Acum vreo 25 de ani, însă, în liniștea din bibliotecă, am început să râd. Și cu cât mă chinuiam să mă abțin, cu atât râsul ieșea din mine mai violent, tiranic, imposibil de stăpânit. Între timp, râsul acesta, ca un sunet fundamental, a devenit unul interior, îngropat sub gravitatea zilelor." Oare câți scriitori ar fi lăsat o asemenea poveste formidabilă strict pentru coperta a patra a volumului și n-ar fi inserat-o discret
Primul risipitor al țării by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9373_a_10698]
-
perspectivă. Sunt bolnav și profund descurajat") este resortul ascuns al voinței de a învinge, baza strategică, "nimicul" de la care se poate visa "totul"; soluția sinuciderii ori strigătul deznădejdii nu sînt decît expresii ale crizei de autoritate, ale fascinației de a stăpîni planul social: "tonul de stăpîn" pe care și-l impune în relațiile cu ceilalți ("trebuie să arăt din prima clipă că sunt periculos, nu cînd totul e iremediabil"), ambiția de a forma tineri, de a deveni lider al unei "opoziții
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
frumoasă" și "subtilă", rămîne definitiv datată, posterioară modelului de autoritate, scriitorul se lasă fascinat de spectacolul cu aceeași regie dar cu alți actori, încercînd să-și transfere centrul structural într-un alt orizont, dincolo de lumea literaturii pe care, iată, o stăpînește cu puteri discreționare. Criza de autoritate din lumea literaturii corespunde crizei de expansiune a centrului structural în planul relațiilor sociale unde se constituie prima linie a frontului asprei confruntări: "tragedia mizeriei" și autoritatea literară reprezintă zona de refacere din spatele unei
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
secolului nu este învinsul, scepticul, nici "poetul blestemat" - figurile specifice cîmpului literar al veacului XIX -, ci omul în confruntare cu vectorii planului social, suferind mereu prin conștientizarea poziției sale totdeauna periferice, dar nu mai puțin mistuit de dorința de a stăpîni scena, de a se integra (și a străluci) printre protagoniștii spectacolului puterii: Nimeni nu vrea să-mi dea sprijin să trăiesc, toți mă îndeamnă să fac... literatură că altceva nu e de mine. Incomparabili pezevenghi..."; "pezevenghi" sînt, în fond, adversarii
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
Ani ! (R. lit.) Gheorghe Grigurcu: Stimate domnule Barbu Cioculescu, împărtășesc prezumata d-tale emoție, acum cînd devii octogenar. Sau încerci o stare de liniște celestă de serenitate a unei trepte de supremă împlinire? Barbu Cioculescu: Starea de spirit care mă stăpânește este una de ușurare: de acum sunt în afara locului comun "a plecat dintre noi înainte să fi spus tot ce avea de spus!". Calendaristic pășesc pe treapta adâncilor bătrâneți. Pot pretinde eliberarea de orice obligații, am dreptul de a-mi
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
schimbării, o personalitate atât de complexă încât lasă mereu la iveală altă sclipire a cristalului multiplu șlefuit. Schimbarea de identitate pentru care a optat Carmen Firan dovedește o mare încredere în rezultatele concrete ale cuvintelor, arta pe care poeții o stăpânesc intuitiv. Da, cuvintele sunt cele care pot aduce (apud Freud) cea mai mare fericire și cea mai cumplită disperare; prin mesajele lor, intenționate sau nu, te îndeamnă să creezi realitatea, stimulînd sensibilitatea, simplificând rezolvarea conflictelor, aducând înțelegere și respect între
Metafora vindecătoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9406_a_10731]
-
Front capricios E o tristețe noduroasă pe străzi. Ploaia se întinde până-n orbitele pământului, mai grăbită ca un oraș. Acest front capricios e-n mișcare; îmi lipesc fruntea de geam și rămân așa, privind departe. Toate lucrurile din casă sunt stăpânite de un detaliu, ceva rece și demn se strânge în jurul lor; patul ăsta e o dună de nisip ce se prăbușește sub propria greutate - ăsta-i un detaliu. Am impresia că din când în când vine cineva la fereastră să
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
soluție? O evaluare a aranjamentelor instituționale tradiționale Secolul al XIX-lea a însemnat o perioadă de mari schimbări în societățile agrare din multe zone ale lumii: de la o societate precapitalistă, în care satele aveau un caracter închis, cu multe resurse stăpânite în comun și într-o mare măsură ferite de intruziunea statului, trecerea s-a făcut spre sate deschise, în care proprietatea era tot mai mult privată, relațiile economice s-au comercializat și au devenit contractuale (de exemplu, cu marii proprietari
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
dacă luăm în considerare chiar definiția pe care Stahl (1998, vol. II, p. 29) o dă obștii: obștea este organul de conducere al unui anumit tip de comunitate, caracterizată ca fiind „o asociație de gospodării familiale, pe baza unui teritoriu stăpânit în comun, în care colectivitatea ca atare are drepturi anterioare și superioare drepturilor gospodăriilor alcătuitoare”. Or, înțelegerea unui organ de conducere presupune înțelegerea mecanismelor de decizie folosite în cadrul acestuia. De la Cantemir încoace se vorbește despre „Republica Vrancei”. Două idei sunt
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
În exercitarea mandatului meu ca Președinte al Consiliului Județean am redus drastic activitatea pe plan extern. De altfel, modul de gestionare a problemelor comunității s-a schimbat mult față de momentul 2003, când am părăsit Primăria Municipiului Iași. Ca primar puteam stăpâni cu relativă ușurință funcția principală de a proteja interesele alegătorilor, deși încă din acea perioadă fenomenul de atac masiv asupra averii publice începuse să ia amploare și să se extindă surprinzător de repede. În perioada cât am stat departe de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
turcii selgiucizi; turcii otomani sau asmanlâi. Turcii otomani s-au format ca popor în Asia nord-estică. De aici, au migrat către teritoriul actual al Turciei. La jumatatea mileniului I, turcii otomani au fost supuși de o mare putere asiatică, ce stăpânea ținuturile cuprinse între Mongolia și Marele Zid Chinezesc. Din acestă putere asiatică sau detașat avarii, popor migrator, care va pune în pericol imperiul feudal timpuriu al lui Carol cel Mare. Anul 552 reprezintă momentul ieșirii turcilor otomani de sub dominația acestei
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
și-a pus în aplicare planul său de extindere a teritoriului către est și sud. În acest sens a pregătit cu multă minuțiozitate două mari campanii militare. Înainte de expansiune a reînnoit tratatele cu Veneția și Ungaria. Obiectivul principal era teritoriul stăpânit de șahul Ismail, ce se întindea din Anatolia și până în Afganistan. În timpul domniei acestui sultan crud, au fost anexate la Imperiul Otoman Siria, Mesopotamia, Palestina și Egiptul. Siria și Egiptul erau teritorii ale mamelucilor, cu populație sunnită, în timp ce Iranul avea
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
posibil. Dacă, până atunci, Polonia fusese neangajată în lupta pentru menținerea independenței statelor Europei Centrale față de Înalta Poartă, la sfârșitul secolului al XVII lea, regele Sobieski ajută pe habsburgi și aderă la alianța antiotomană. Unele teritorii pe care otomanii le stăpâniseră în Asia fuseseră pierdute, ele fiind recucerite în perioada lui Murad al IV-lea (1623-1640). Din secolul al XVIII-lea, fărâmițarea feudală este un lucru cert, diferiți conducători de provincii refuzând să se spună sultanului și declarându-se autonomi. Țările
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
poate concluziona, la acest punct, că există date care atestă un dublu proces de privatizare: dinspre proprietatea devălmașă a întregii Vrance către satele constitutive și către proprietatea privată, în interiorul acestora. (Evoluții generale 1755-1840) În faza inițială nu au existat munți stăpâniți în continuu de același sat între 1755 și 1840. Toți au fost redistribuiți cu ocazia aruncărilor. Ulterior, satele (vezi satul Poiana) au emis pretenții de stabilitate a posesiunilor asupra anumitor munți (mai apropiați, în principiu). Cota-parte de munți stăpâniți variază
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
care nu și le permit decât proiectându le sub forma crimei; vorbim despre cerșetorii de nimic, lipsiți de arta fugii, a retra gerii în obișnuința de a fi om. Destinați să imagineze previziuni finale, iată-i în utopia lor macabră stăpâni peste toate, pe care le vor distruge dionisiac, înființând școli de cerșit, academii ale cerșetorilor, cu profesori criminali, jefuind limuzina lui Dumnezeu... Nu ne-am recunoaște rușinea față de cerșetori decât dacă am fi obligați să trăim în pielea goală. * Când
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
-i libertatea, principiu care nu gospodărește nimic pe lumea asta, care nu iubește decât copiii și nebunii. * Cei ce nu înțeleg de ce nu reușim să profităm în mod direct de fructele sistemului sunt, de fapt, niște victime mulțumite că au stăpâni abstracți, așa că nu mai pretind o stare de lucruri pe care ar vrea să o trăiască, ci doar ca absurditatea să fie rezonabilă, funcțională. * Un mort viu - iată un mort fericit. Trăiesc cu tristețea că mă vor citi ca pe
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]