1,236 matches
-
legătura cu Harriet Scrope, pune cartea la loc în raft și-i cad ochii pe cartea de alături, în care găsește un text despre George Meredith și Chatterton: părăsit de nevastă în 1856, acesta a fost salvat de la sinucidere de stafia lui Chatterton. Cartea în întregime s-ar vrea bântuită de stafia tinereții pierdute și a bătrâneții nevăzute, dar Ackroyd nu e în stare să stârnească misterul. Aura ireală e înlocuită de ingeniozitate prozaică. Andrew Flint, la rândul lui, e în
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
-i cad ochii pe cartea de alături, în care găsește un text despre George Meredith și Chatterton: părăsit de nevastă în 1856, acesta a fost salvat de la sinucidere de stafia lui Chatterton. Cartea în întregime s-ar vrea bântuită de stafia tinereții pierdute și a bătrâneții nevăzute, dar Ackroyd nu e în stare să stârnească misterul. Aura ireală e înlocuită de ingeniozitate prozaică. Andrew Flint, la rândul lui, e în curs de a scrie o biografie a lui George Meredith atunci când
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Charles însuși resimte o durere constantă (migrene și o tumoare ce duce la un atac fatal), dar respinge ideea de moarte. Nu se gândește decât cum să dezvelească misterul. Ackroyd încearcă și el să ne facă părtași la mister, făcând stafia lui Chatterton să defileze pe alocuri, dar nu simțim niciun fior. Charles moare la fel de autentic ca și Chatterton, lucru pe care îl aflăm într-un sfârșit. Nu există niciun mister. Asistăm la un șir de falsuri care nu duc nicăieri
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
relativ care trece dincolo de teoria lui Einstein. E un relativ îmbogățit cu o dimensiune sufletească. Întreaga operă a lui Ackroyd e o fereastră deschisă spre mister. Revenind din lumea noastră de întuneric, care e o peșteră de umbre sub lumea "stafiilor de lumină" (p. 100) unde trăiește el, Platon încearcă să facă lumina să perceapă întunericul, dar nici asta nu poate. Sugestia romanului este că suntem mărginiți de simțuri și ne lipsește înțelegerea pentru dincolo, oricare ar fi el. În cazul
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de fum; vara miros de fân și de rășină- totul îmbibat cu ceva ce aduce a sudoare și a pământ - pământ adânc. Veți prvii luna mare, familiară și apropiată de pe cerul nostru nefiresc de senin, veți asculta toate poveștile cu stafii și strigoi, precum și împușcăturile ce mai vuiesc răzleț între munți. Veți afla despre flăcăii noștri că-s voinici ca brazii sau unii becisnici ca tufa. Despre fetele noastre că-s ca florile - de cicoare sau cucută. Dar pe încetul totul
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
omului, dintre toate făpturile pământului, simte că n-are unde să-și plece capul, chiar dacă, troglodit, dispune de o peșteră, sau, împărat, deține o sută de palate aurite. Pentru el, fericirea e un cuvânt fără substrat real în viața pământească. Stafie lipsită de consistență, ea există când se năzare de departe și dispare când te apropii. Dacă numim fericire clipa trăită, nici măcar când o trăim n-o simțim astfel, ci numai după ce a trecut și a devenit ideal pierdut, nălucă strălucitoare
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
stema de la Baia! În Moldova se mai păstrează printre tradițiile de Anul Nou, dansul cerbului care imită un ritual foarte vechi iar în Muntenia obiceiul se numește turca, dar este puțin modificat Pe tăblița 31 acest cuvînt are sensul de stafie, arătare, întruchipare, uite așa ca să spurcăm și noi o leacă latrinitatea voastră drăcească! Iar pe obrăzarul coifului de aur de la Coțofenești, Mitra apare sacrificînd un berbec care mai tîrziu va fi înlocuit cu taurul ceresc, dovedindu-se prin acest artefact
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
în legătură cu obiecțiile unui critic, doar că nu pune pistolul pe masă și nu dă telefon la Secu: Umflați-l. Are gestul reflex al represiunii violente, instinctive, ripostei zdrobitoare, impulsul și voluptatea ultimului cuvânt definitiv. Este dogma invincibilă, în stare pură, stafia marxist-leninistă roasă de molii, care încă mai are iluzia că circulă în Europa (mai ales de Est). Un Frankenstein dezafectat și plin de fișe din clasicii, inclusiv leniniști-staliniști, ai adolescenței sale. Are dosare întregi despre fiecare adversar cu care polemizează
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și roșie, broccoli, conopidă, tomate, cartofi copți, ridichi, fasole verde, mazăre verde, bame, ceapă, usturoi, hrean), fructe proaspete (cireșe, piersice, mere roșii, pere, struguri roșii, pepene verde, portocale, lămâi, grapefruturi roșii, coacăze, căpșuni, mure, dude, zmeură, afine, nuci, curmale, migdale, stafii) și fibre celulozice, toate acestea având efect de reducere a riscului apariției cancerului. Efecte benefice au curele cu sucuri naturale din fructe și legume proaspete precum și laptele dulce și iaurtul, știind că lactoza stimulează activitatea bacteriilor care asigură protecția mucoaselor
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
să afle cine este și ce poate candidata cu pricina. Și atunci, de ce nu ar avea dreptul dna Roberts să adopte deviza. Dacă voi nu mă știți, eu vă vreau! Tot ceea ce știu este că se simte, încă o dată, o stafie - votul nemulțumirii. Un asemenea comportament electoral nu a rezolvat nicăieri și niciodată problemele care hăituiesc o națiune. Mai degrabă le-a cronicizat. A da mere pă pere e un sport național care ne-a dus la multe dezastre. Înțeleg nemulțumirea
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
o libertate perfectă și care nu mai are nimic de spus?”, se întreabă Kurt Vonnegut. Omul e „confuzionat” rău de tot, nu-i așa? Ce ți-e și cu „drama opțiunii”! „Cruciada împotriva comunismului a fost chiar mai imaginară decât stafia comunismului”, spune A.J. Taylor. Despre zicerea asta chiar nu știu ce să spun. Îmi trebuie ceva timp de gândire. „Comunismul distruge democrația. Dar și democrația poate distruge comunismul”, crede André Malraux. Pentru asta nu-mi trebuie timp de gândire - Malraux are
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
printre hudiți. Ninsese mult și din cauza gerului pâcla se îngroșa, drumul era aproape neumblat, fără pârtie făcută, mersul devenea tot mai anevoios, trebuie să trec pe la poarta țintirimului unguresc care era așezat între viile din corni, frica și oboseala creșteau. Stafii, strigoi, superstiții au populat copilăria mea și au îmbogățit-o cu vedenii. Aproape de cimitir drumul se bifurca, eu înotam în nămeți trăgând după mine săniuța care devenea tot mai grea pe măsură ce creștea spaima. Fără să știu cum, prin vreo spărtură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
laquais, maïs, matador, nègre, sérénade, tomate etc. În italiană se întîlnesc cuvinte de origine spaniolă precum: complimento, desinvol-tura, fanfarone, flotta, lindo "curat; elegant", iar în portugheză numărul spaniolismelor este foarte mare: airoso "grațios, elegant", camarilha, carabina, donaire "distincție, grație", duende "stafie", endecha "bocet, cîntec de jale", granizo "grindină", heriondo "hidos, slut", humilde, neblina "ceață, pîclă", picaresco, prenda "dar, însușire", tango etc. Dacă portugheza a resimțit cea mai însemnată înrîurire spaniolă, limba română se află într-o situație opusă, fiindcă a receptat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
zi... se va destrăma iubirea noastră - V, p. 670) și rememorează chinurile îndurate de precursoarea ei (a sta printre noi era ca o condamnare la moarte în fiecare ceas, mereu, fără sfârșit - V, p. 671). Îmbrăcată în rochie lungă, neagră, stafia iese în calea Romaniței ca s-o ia până la cimitir, iar fata caută zadarnic să se trezească din acest vis îngrozitor (V, p. 672). Întoarsă pe pământ ca strigoi, Marghioala vrea să înțeleagă motivațiile fiicei care a plănuit să-și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de obicei, Arcadi se opri brusc, cu arătătorul în aer: "Auzi?" Îl întrebă din privire, dar chipul lui avea, în penumbră, stălucirea mată a unei oglinzi oarbe. "E el!", spuse Arcadi. "Cine?" "Țarul modernizator, reformatorul Rusiei barbare, Petru cel Mare!" "Stafia lui bântuie prin oraș?" "Atenție, e răzbunător! În noaptea asta, a coborât de pe soclu ca să-l urmărească pe un nenorocit ce se târăște pe caldarâm, acolo unde vizibilitatea e mereu proastă și unde se năruie marile proiecte ale Istoriei. Nu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Subtextul poveștii este acela al strîmtorării economice... Încetul cu încetul, situația economică a familiei Lutz decade. Filmul s-ar fi putut intitula tot atît de bine și Teroarea scăderii contului în bancă... Teroarea din Amityville, sub fațada de povestire cu stafii, este de fapt o cursă a decăderii financiare"7. Și filmul Poltergeist prezintă o casă ce decade treptat, dar inexorabil. Camerele devin de nelocuit, aparatele și instalațiile fie nu mai funcționează, fie că o fac, dar nu se supun comenzilor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
peste măsură, dar nu pot. Am tot sperat să-mi uit trecutul trist și să scap de vedeniile cumplite care mă bântuie. Totuși, mă tem că soarta a hotărât să n-am odihnă, să fiu mereu pe drumuri, vânat de stafiile trecutului, până când Dumnezeu mă va scăpa și-mi va Îngădui să trec Într-o altă lume, mai bună. Păstră agrafa de argint pe care i-o dăruise Adelheid la prima lor Întâlnire, atunci când o salvase de la moarte, și porni mai
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
a câte 360 de pagini) și aștept "interesul"... A.B.Ce credeți, se mai scrie poezie? Se mai citește? Mai există public de poezie? O întrebare dificilă al cărei răspuns ar putea supăra mulți. Cu poezia e ca și cu stafiile: mulți vorbesc despre ea nimeni însă n-o vede, adică după părerea mea se scrie mult prea multă poezie, o adevărată inflație, sau mai exact se scrie ceea ce mulți cred că e poezie confundând-o cu lirica. De aici pornește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ziare, guvern și partidele politice. „În fața primejdiei” C. Cehan Racoviță scria: ...”Guverne ticăloșite. Ce reprezintă acestea de acum? Continuitatea decadenței. Mediocritate. Ministeriabili, fie cu barbă, fie impotenți, fie cu ițari, tidve de haimanale intelectuale, în loc de creatori, o țară bogată, cu stafii. Munca frustrată de prostituția clasei dominante. Boțul de mămăligă pe care nu-l poate avea șomerul român, prefăcut în rubinul amantei prostituate în brațele foștilor care se numesc parlamentari, miniștri, subsecretari de stat și toți pălimarii situațiilor înalte. Țară în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vin diplomații și gazetarii să ne întrebe de ce sîntem speriați, lași și falși? După șase luni de la eliberare, la noi, ultimul acar sau țîrcovnic de biserică știa cu limpezime cam ce este și încotro ne va duce această revoluție. Putea stafia bărbosului să ne dea tîrcoale o sută de ani, noi l-am fi ignorat, sîntem latini. Legea și proprietatea sînt visul nostru, nu dictatura și colectivizările. În trei valuri, sute de mii de țărani, cărturari, soldați au înfundat pușcăriile, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
trei, obosiți de alergătură și amețiți de alcool, mai mult sprijinindu-se unul pe celălalt, o iau încet spre Kogălniceanu. Dar când ajung s-o taie spre Cișmigiu, picioarele li se împle- ticesc și rămân blocați, privind parcă spre o stafie. O domnișoară superbă stătea pe marginea trotuarului, așteptând pe cineva. Avea o rochie de seară neagră fără mâneci, iar brațele subțiri, brune îi alunecau precum un voal pe lângă corpul lung de felină. Rochia se termina deasupra genunchilor, lăsând să se
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
aplauzele și iubirea publicului, să devină nemuritor, ca pe o scenă de operă ? Sau nu putea vedea clar cum își vinde sufletul pen- tru un simplu succes de câteva ceasuri ? S-a frământat ore în șir, plimbându-se ca o stafie prin miezul Bucureștiului. De pe Victoriei pe Elisabeta, apoi înapoi pe Lipscani, învârtindu- se în gol pe Șelari, pe Smârdan sau pe Stavropoleos. A fumat niște tutun și în parcul primăriei, vizavi de Universitate. A răsfoit cărți care nu-l interesau
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
întrebat Virginia. Să mai iei și tu o gură de aer, când ai luat ultima dată o pauză și nu ai cântat ? Să stai liniștit, să mai pui și tu câteva kilograme pe tine, iubitule ! Jur, parcă ai fi o stafie ! Mă confunzi cu Pițu, mamă ? Eu nu am concediu, eu nu lucrez la program, a râs Cristi, în timp ce-și îndesa bine câteva cămăși în valiza sa de piele neagră. — Păi, și artiștii ăștia nu se odihnesc și ei
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
să te „ghemuiești”, cum spune un erou de-al meu, sub această piatră mare, grea, acoperită de mucegai și de mărunți scarabei, să te dai, așa, cu câțiva „centimetri” de-o parte „din tine”, să te rupi ca o fugară stafie din conturul de carne al propriului tău trup vizibil și să te privești, dacă poți, cu „oarecare” interes! Nu, nu ca pe-un altul, ci ca pe un „tine Însuți” care e capabil de a Înghiți alimente și șocuri inimaginabile
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
afară, românii posed astăzi aproape Întreaga civilizare occidentală. Avem politică și știință, avem jurnale și academii, avem școli și literatură, avem muzee, conservatorii, avem teatru, avem chiar o constituțiune. Dar În realitate toate aceste sunt producțiuni moarte, pretenții fără fundament, stafii fără trup, iluzii fără adevăr, și astfel cultura claselor mai Înalte ale românilor este nulă și fără valoare și abisul ce ne desparte de poporul de jos devine din zi În zi mai adânc. Singura clasă reală la noi este
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]