11,425 matches
-
te lasă să uiți că și ea participă din plin la definirea identității unei națiuni: artiștii sunt soclul ei. Este nespus de plăcut și de reconfortant să-i recunoști ici și colo prin oraș. La Tbilisi ca și la Moscova. Statuile acestea n-au fost niciodată dărâmate. Se întâmplă chiar ca, uneori, cineva să depună o floare la picioarele lor. Vizităm, în aceeași zi, tezaurul național, expus într-un muzeu a cărui intrare poartă eternele semne ale degradării comuniste generalizate, dar
Georgia și "sala himerelor" by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/7767_a_9092]
-
determinările sale materiale. Asemenea lui Narcis care se vede în apa izvorului, omul se vede pe sine în chipurile pe care le creează și pe care le asociază nenumăratelor sale aspirații. Fie că este artă de for, mozaic, paviment sau statuie, artă de interior sau artă funerară, fenomenul oglindirii funcționează la aceiași parametri. Din antichitatea greco-romană, trecînd prin Renaștere și pînă în timpurile moderne cînd figurația și epica imaginii au intrat în declin, arta europeană a gravitat în jurul acestei autoreflecări. Stilistica
Imaginea, între Occident și Orient by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7983_a_9308]
-
activităților casnice de o monotonie armonizată precum lucrul permanent din viața monahală menit să ferească mintea de primejdii și un trecut aproape șters, ca o vagă amintire. Singrul cadru care trimite deschis la trecutul sovietic al Basarabiei, îl constituie survolarea statuii lui Lenin din mijlocul satului, statuie impresionantă, dimensionată grotesc, avînd în vedere reperele cadastrale modeste ale așezării. Molohul de piatră apare asemeni unui incomprehensibil și deriziv vestigiu al unui cult absurd, rezistînd nu prin tăria materialului, ci prin indiferența locuitorilor
Podul de flori al lui Thomas Ciulei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8001_a_9326]
-
precum lucrul permanent din viața monahală menit să ferească mintea de primejdii și un trecut aproape șters, ca o vagă amintire. Singrul cadru care trimite deschis la trecutul sovietic al Basarabiei, îl constituie survolarea statuii lui Lenin din mijlocul satului, statuie impresionantă, dimensionată grotesc, avînd în vedere reperele cadastrale modeste ale așezării. Molohul de piatră apare asemeni unui incomprehensibil și deriziv vestigiu al unui cult absurd, rezistînd nu prin tăria materialului, ci prin indiferența locuitorilor. Devine semnificativ faptul că acest țăran
Podul de flori al lui Thomas Ciulei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8001_a_9326]
-
cursul a vreo cinci ani. îl considera probabil cea mai substanțială și reușită operă a lui. Cum era de așteptat, odată cu instaurarea noului regim, al "luptei de clasă", al oprimării și lichidării "burghezo-moșierimii", din care făcea parte ca "nepot al statuii" (lui I. C. Brătianu, aflată pe atunci în Piața Universității), Dinu Pillat, asistent al lui G. Călinescu, în 1947 a fost epurat din postul de la facultate. începea să se pună problema asigurării zilei de mâine a familiei care se mărise. La
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
Bratu Iulian Prim-vicepreședintele Partidei Rromilor Pro Europa Cluj, Aurel Păscu, a cerut, miercuri, autorităților din județele cu pondere mare de romi să construiască statui ale lui Mihail Kogălniceanu, unde membrii etniei să poată sărbători ziua eliberării din sclavie, 20 februarie 1856. Prim-vicepreședintele Partidei Rromilor Pro Europa Cluj, Aurel Păscu, susține, într-un comunicat de presă transmis miercuri, că romii nu au la nivel
Romii vor locuri special amenajate pentru a sărbători eliberarea din sclavie by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80068_a_81393]
-
susține, într-un comunicat de presă transmis miercuri, că romii nu au la nivel local locuri amenajate în care să sărbătorească evenimentul de acum 157 de ani. „Solicităm autorităților locale din județele cu pondere mare de romi să construiască o statuie a lui Mihail Kogălniceanu, că loc de sărbătorire a romilor, pentru eliberarea din sclavie, 20 februarie 1856. Facem această solicitare deoarece nu există niciun loc amenajat pentru sărbătorirea evenimentului. După 157 de ani, în România europeană mai exista prejudecăți asupra
Romii vor locuri special amenajate pentru a sărbători eliberarea din sclavie by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80068_a_81393]
-
Spre deosebire de acești "optzeciști" loviți de sterilitate (boală literară la fel de periculoasă ca și grafomania), Liviu Georgescu, lunedist ce a debutat editorial abia în 2000, are începând cu această dată un traseu exploziv. Călăuza (2000), Solaris (2002), Ochiul miriapod (2003), Orologiul cu statui (2004), Piatră și lumină (2005), plus un volum, Transatlantice (2007), aflat la granița dintre poezie, proză și jurnalul de călătorie, i-au luat prin surprindere pe critici. Atât pe cei manifestați și afirmați înainte de Revoluție, care își constituiseră deja lista
Aproape departe by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8009_a_9334]
-
una dintre laureatele acestei speciale competiții. Dar nu știam că în vecinătatea casei în care a locuit marea pianistă, strada ce-i trece prin față i-a preluat numele. Nu știam că pe aceeași esplanadă, la malul lacului, în vecinătatea statuii ce îl înfățișează pe Charlie Chaplin, marea personalitate a locului, voi întâlni bustul lui Mihail Eminescu, o operă plastică de valoare artistică modestă, plasată aici prin grija unui inimos grup de români. Lausanne... este locul în care s-a retras
Itinerariu helvet by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8017_a_9342]
-
dispărut, dar el chiar a sporit, diversificîndu-și formele de manifestare. A coborît în istorie și însoțește, cumva, marile dezlănțuiri colective. Și rolul imaginii din peșteră, cu toată încărcătura sa magico-simbolică, ori poate cu mai mult decît atît, îl preiau acum statuile. Tăcutele, profanele și ignoratele statui care ne mai animă piețele sau alte spații publice. Dacă în mod obișnuit trecem pe lîngă ele fără să le observăm, iar cînd le observăm o facem doar pentru a le evita, în momentele de
Monumentul public între artă, magie și propagandă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6893_a_8218]
-
sporit, diversificîndu-și formele de manifestare. A coborît în istorie și însoțește, cumva, marile dezlănțuiri colective. Și rolul imaginii din peșteră, cu toată încărcătura sa magico-simbolică, ori poate cu mai mult decît atît, îl preiau acum statuile. Tăcutele, profanele și ignoratele statui care ne mai animă piețele sau alte spații publice. Dacă în mod obișnuit trecem pe lîngă ele fără să le observăm, iar cînd le observăm o facem doar pentru a le evita, în momentele de ruptură intervenită în corpul social
Monumentul public între artă, magie și propagandă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6893_a_8218]
-
Dacă în mod obișnuit trecem pe lîngă ele fără să le observăm, iar cînd le observăm o facem doar pentru a le evita, în momentele de ruptură intervenită în corpul social, cînd energiile se dezlănțuie și reprezentările comune se clatină, statuile își încep viața lor dramatică. Sînt descoperite subit, evaluate, dincolo de orice criteriu estetic sau moral, ca forme de mitologizare a unei lumi corupte și a unei istorii viciate și linșate spontan sau executate ritual. înainte de a modifica istoria însăși, de
Monumentul public între artă, magie și propagandă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6893_a_8218]
-
a unei istorii viciate și linșate spontan sau executate ritual. înainte de a modifica istoria însăși, de a-i descongestiona articulațiile gripate și de a-și defini un alt orizont, explozia mulțimilor, ori numai mesagerii ei, dezorganizează nivelurile simbolice ale realității. Statuia încorporează, așadar, în imaginarul colectiv, elementele vitale și coeziunea intimă ale unei realități nemijlocite care a devenit abuzivă și intolerabilă. Fără a ne mai întoarce pînă la Revoluția franceză și la glorioasele ei decapitări de statui, avem exemplele propriei noastre
Monumentul public între artă, magie și propagandă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6893_a_8218]
-
nivelurile simbolice ale realității. Statuia încorporează, așadar, în imaginarul colectiv, elementele vitale și coeziunea intimă ale unei realități nemijlocite care a devenit abuzivă și intolerabilă. Fără a ne mai întoarce pînă la Revoluția franceză și la glorioasele ei decapitări de statui, avem exemplele propriei noastre istorii. Venirea comuniștilor la putere a început lupta împotriva vechiului regim distrugînd sau doar dizlocînd cîteva capodopere ale statuarului nostru public. Printre ele s-au aflat și statuia lui Carol I și a lui Brătianu, semnate
Monumentul public între artă, magie și propagandă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6893_a_8218]
-
Revoluția franceză și la glorioasele ei decapitări de statui, avem exemplele propriei noastre istorii. Venirea comuniștilor la putere a început lupta împotriva vechiului regim distrugînd sau doar dizlocînd cîteva capodopere ale statuarului nostru public. Printre ele s-au aflat și statuia lui Carol I și a lui Brătianu, semnate de Ivan Mestrovic. Noile reprezentări statuare, în care comunismul și-a proiectat propriile sale mituri, au fost, la rîndul lor, sancționate drastic în l989-l990. Nici de această dată pedeapsa nu era de
Monumentul public între artă, magie și propagandă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6893_a_8218]
-
Palatului Mogoșoaia, abandonați, ostracizați și tăcuți. Pentru că, asemenea bizonului din peșteră, ei nu sînt doar imagini convenționale, chiar proaste în cazul acesta, ci forme de permanentizare a unei esențe, personajul însuși cu întreaga sa demonie. Numai că uciderea simbolică a statuii, a metaforelor și a reprezentărilor, nu mai atrage automat după sine și dispariția realului brut. Poate și din pricină că sistemul comunist este un animal mult mai complicat și care a avut precauția de a nu miza pe o singură imagine. Cu excepția
Monumentul public între artă, magie și propagandă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6893_a_8218]
-
de tămîie, lasă icoana în funcția ei strict liturgică și își secularizează prezența, imaginea și memoria. în orizontul simbolic al orașului apare acum, fie trecînd prin cimitir, fie coborînd direct din marile piețe occidentale în micile și indecisele noastre scuare, statuia, chipul recognoscibil al unui personaj real sau imaginea alegorică a unui fapt excepțional. Orașul, viața publică și asumarea directă a istoriei creează instantaneu o nouă mitologie și un alt plan de referință care, într-un anumit fel, se substituie vechilor
Monumentul public între artă, magie și propagandă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6893_a_8218]
-
de chin blagoslovit. Batjocură a sorții: frați de sânge, Nu pot de neiubire a mă plânge... LV Ce rost au marmura de pe morminte și aurul din cripte? Versul doar E de folos aducerii aminte, O știi; clepsidra-i regilor gropar. Statuile, sub sabia lui Marte, Umil vor săruta cândva țărâna, Palate vor cădea, dar nu e moarte Să-ți ardă, vie, amintirea: una Cu versul meu fiind, strivind uitarea, În glorie te vei afla în toți Ce vor trăi atunci, grăbind
Sonete de Shakespeare într-o nouă traducere by Radu ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/6894_a_8219]
-
meu fiind, strivind uitarea, În glorie te vei afla în toți Ce vor trăi atunci, grăbind spre zarea De nepătruns a marii judecăți, Când soarta îți vei ști și tu: dar azi Trăiește-n ochii-mpătimirii, calzi. LXIV Când am văzut statuile-n ruină Murind încet, cetățile semețe Cum lutului nimicitor se-nchină, și bronzul scrijelit de bătrânețe; Când am văzut oceanul cum inundă Regatul țărmului învins, și lasă Un alt pământ, în urmă, să-l pătrundă Învingător, din furia retrasă; Când
Sonete de Shakespeare într-o nouă traducere by Radu ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/6894_a_8219]
-
sovietic din viitor. În viitor, omul sovietic va deveni androgin. El va fi, concomitent, bărbat și femeie și va luneca pe patine. Și ce era totuși ăla - patinajul artistic? Sport olimpic? Balet pe gheață? Sau erau cei doi înviați (din statuia) "Muncitorul și țăranca"? Sau erau sovieticii yin și yang? Patinajul sovietic apăruse din nimic, de nicăieri. În Rusia, totdeauna s-a dansat prost și s-a patinat așijderea prost. În Rusia dansau frumos doar țarii și scriitorii ruși. Dacă erau
Igor Irkevici - Istoria frumuseții sovietice by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6916_a_8241]
-
Celebra Statuie a Libertății de la New York va fi închisă timp de un an pentru lucrări de renovare, relatează joi Associated Press. Potrivit ministrului de interne Ken Salazar, al cărui departament este responsabil și de monumente, lucrările de renovare, care vor costa 27
Statuia Libertăţii va intra în renovare () [Corola-journal/Journalistic/69264_a_70589]
-
timp de un an pentru lucrări de renovare, relatează joi Associated Press. Potrivit ministrului de interne Ken Salazar, al cărui departament este responsabil și de monumente, lucrările de renovare, care vor costa 27.25 milioane de dolari, vor face interiorul statuii mai sigur și mai accesibil. Sunt vizate în primul rând sistemele antiincendiu, lifturile și toaletele. Accesul publicului la statuie mai este permis până la 28 octombrie a.c. inclusiv. Monumentul, unul din cele mai cunoscute simboluri ale Americii, a fost închis după
Statuia Libertăţii va intra în renovare () [Corola-journal/Journalistic/69264_a_70589]
-
cărui departament este responsabil și de monumente, lucrările de renovare, care vor costa 27.25 milioane de dolari, vor face interiorul statuii mai sigur și mai accesibil. Sunt vizate în primul rând sistemele antiincendiu, lifturile și toaletele. Accesul publicului la statuie mai este permis până la 28 octombrie a.c. inclusiv. Monumentul, unul din cele mai cunoscute simboluri ale Americii, a fost închis după atacurile de la 11 septembrie 2001 și a fost redeschis la 4 iulie
Statuia Libertăţii va intra în renovare () [Corola-journal/Journalistic/69264_a_70589]
-
calomnii care persistă și după ce acuzațiile se dovedesc false. Văzute de peste ocean, "dezbaterile" au adus aminte de negativismul adolescenților răzvrătiți împotriva autorității paterne. Disputele au degenerat frecvent în răfuieli personale și provincialisme irelevante, în fața unor spectatori fascinați de dărâmarea oricărei statui de pe soclu. Într-un astfel de context, nu e de mirare că Institutul Cultural Român, ca interfață culturală cu străinătatea, și-a pus problema eficacității promovării lui Eminescu. Am urmărit însă cu uimire la ICR-NY un raționament care s-a
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
întreagă plătește o poliță celor pe care Monica Lovinescu i-a preferat în locul ei. Scrie d-na Jela (p. 54): "Și totuși, cât de bine ne-am fi putut împărți sarcinile: ei cu posteritatea Monicăi Lovinescu, cu moștenirea ei, cu statuile, decorațiile, eu, cu biata ei ființă de carne și sânge ș...ț Care are atâta nevoie de ocrotire." Această împărțire a sarcinilor nu-i pune nici o clipă d-nei Jela problema că nimeni și nimic nu-i dau dreptul de proprietate
O carte indecentă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/8158_a_9483]