2,409 matches
-
suspensie și de auxiliarul de aspect la forma negativă, marcînd începutul procesului (propoziția narativă 2: complicarea): "nu întîrzie să" = "începe să" (începerea procesului). Această concluzie superioară este eliptică și inferențele care ar putea fi formulate sînt legate de cod (un stereotip al romanului sentimental) și de imaginea de pe prima copertă (contextul). Modalitatea de a descrie funcționarea unui text introduce nu doar o abordare dinamică atentă la progresie, ci și o abordare polifonică a reprezentării. Observăm, prin exemplificare, că efectul textului trebuie
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
trec exprimările unei "contra-culturi" care, e greu să crezi, în acest caz, că ar fi putut fi suportată de cei care o interpretează. Dincolo de ironia cu care este privit trecutul, rămîne totuși surprinzătoare permanența acestor teme, a imaginilor și a stereotipurilor. La fel sînt și unele însușiri ce evocă o sociabilitate care se dovedește a fi regăsită și o viață comunitară ce se vrea a fi reconstituită. În vreme de secetă [declară un țăran întrebat în revistă despre recentele schimbări din
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
activitățile de învățare). 5.11. Copilul între supra și sub motivare Dacă stimularea este prea puternică, afirmă Desmond Morris, îți poți reduce răspunsul comportamental prin scăderea reacțiilor față de stimulii primiți. Principiul detașării în cazul unei suprastimulări excesive presupune recursul la stereotipuri (ticuri) care liniștesc pentru că sunt familiare: închis ochii, somnolență, mâzgălitul unei hârtii, visarea cu ochii deschiși etc. Maimuța goală trăitoare în supertrib este expusă superstimulării în mod constant și cum nu poate fugi din cauza angajamentelor, apelează la ajutoare artificiale: alcool
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
această profesie este aleasă pentru prestigiul și satisfacțiile pe care le aduce. Cei care aspiră la ea sunt tineri provenind din familii în care activitățile intelectuale sunt valorizate. O caracteristică a acestei meserii, care între timp s-a transformat în stereotip, este prezența în număr mare a femeilor sau, cu alte cuvinte, că aceasta este o meserie mai potrivită pentru femei decât pentru bărbați. Motivele acestei realități ar putea avea legătură cu salariile mici, influența redusă sau posibilitățile reduse de avansare
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
la poartă cu pas Încrucișat aruncarea la poartă de pe loc aruncarea la poartă prin evitare aruncarea la poartă din alergare Procedeele tehnice pot fi simple și complexe: * Procedeele tehnice simple - au un caracter invariabil și sunt executate pe baza unui stereotip dinamic. La aceste procedee, deosebim condiții identice sau foarte asemănătoare de execuție: poziția inițială, execuția propriu-zisă și poziția finală. Aceste procedee tehnice sunt Întâlnite În faza Învățării și consolidării și mai puțin În jocul propriu-zis (de exemplu: Învățarea aruncării de pe
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
tradițională", de felul " Tata o lasă pe mama cu partea aceasta de educație". Putem afirma că evidențierea rolului agenților educaționali se înscrie în dezideratul studiului raporturilor educative ale copilului cu tatăl și cu ceilalți membri ai familiei, necesar pentru depășirea "stereotipului" că mama își asumă responsabilitatea naturală a creșterii și educației copiilor. Consecințe ale stilurilor implicării Paradigma condiții-acțiuni/interacțiuni-consecințe, folosită în analiză, a tratat prioritar primii doi termeni: structura condițională și procesul, iar consecințe au fost doar numite generic. Acum dezvoltăm
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
așteptată mai mult de la băieți pentru primul grup de familii și mai puțin pentru cel de al doilea. În familiile de tip fuzional Companional și Bastion, în care cooperarea grupului domestic funcționează bine datorită socializării de acest tip, este păstrat stereotipul conform căruia fetele trebuie să fie mai cooperante decît băieții, iar aceștia din urmă trebuie să-și hotărască propriul destin, să fie autonomi. Să nu uităm că stereotipul de gen desemnează și faptul că tînărul va avea mai mari șanse
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
cooperarea grupului domestic funcționează bine datorită socializării de acest tip, este păstrat stereotipul conform căruia fetele trebuie să fie mai cooperante decît băieții, iar aceștia din urmă trebuie să-și hotărască propriul destin, să fie autonomi. Să nu uităm că stereotipul de gen desemnează și faptul că tînărul va avea mai mari șanse de succes în viață dacă se va conforma prescripțiilor de rol. În grupurile domestice caracterizate prin autonomie internă (Paralel și Asociație, unde autonomia copilului este stimulată prin învățare
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
în special la băieți, printr-o raportare mai recalcitrantă la cerințele adultului sau prin dificultăți de comunicare cu acesta. Nu trebuie să uităm că în adolescență băiatul respinge tutela maternă și copiază modele de comportament masculine. În aceste condiții, nu stereotipul social apare în prim plan, ci asigurarea funcționalității grupului domestic. În ceea ce privește expresivitatea, singura situație în care este contrazis stereotipul conform căruia acest tip de valori sînt mai importante pentru fete decît pentru băieți îl constituie familiile de tip Bastion, fuzionale
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Nu trebuie să uităm că în adolescență băiatul respinge tutela maternă și copiază modele de comportament masculine. În aceste condiții, nu stereotipul social apare în prim plan, ci asigurarea funcționalității grupului domestic. În ceea ce privește expresivitatea, singura situație în care este contrazis stereotipul conform căruia acest tip de valori sînt mai importante pentru fete decît pentru băieți îl constituie familiile de tip Bastion, fuzionale și închise spre exterior. Acomodarea, valoare "instrumentală", este aleasă în mai mare măsură pentru băieți decît pentru fete în
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
decît pentru fete în familiile deschise spre exterior Companional și Asociație și în mai mare măsură pentru fete în cazul familiilor închise spațiului social extern. Familiile Companionale și Asociație, cu un standard cultural și material mai ridicat, par a susține stereotipul social, pe cînd cele cu status mai scăzut îl contrazic. S-ar putea ca așteptările privitoare la rolurile de sex în ceea ce privește conștiinciozitatea în plan școlar, politețea, suportul la treburile gospodărești etc. să fie acelea că fetele trebuie să respecte, în
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
silogism incomplet / 127 Cap. III. Identitate, alteritate, imagine / 139 III. 1. Eu și celălalt / 139 III. 2. Teorii despre identitate și alteritate / 170 III. 3. Alteritatea ca starea pe care eul nu o poate atinge / 198 Cap. IV. Imagine, reprezentare, stereotip / 205 Concluzii / 261 Summary / 269 Résumé / 278 Bibliografie / 188 Indice de termeni / 303 Indice de nume / 307 Fundamente ale imagologiei Corina Daba-Buzoianu, cadru didactic universitar, doctor în epistemologie, construiește cu structuri și imagini măiestrit alese o nouă arhitectură epistemologică a
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
imaginea pentru a ajunge la elementul ei prim arhetipul și la devenirea acestuia în mituri și simboluri, investigate pe larg în cel de-al doilea capitol, Imaginea între inconștient și conștient, pentru a analiza elementele logico-epistemologice ale imaginii reprezentarea, presupoziția, stereotipul și etnostereotipul, prezentate în capitolul al patrulea, Imagine, reprezentare, stereotip. De asemenea, nu se poate vorbi despre imagine în absența unor elemente care au un rol absolut esențial în conturarea ei: dualitatea identitate/alteritate, analizată în capitolul al treilea, Identitate
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
institutului "Revue de psychologie des peuples", care ulterior devine "Ethno-psychologie", pentru ca astăzi să poarte titlul de "Cahiers de sociologie économique et culturelle". În "Revue de psychologie des peuples" sunt editate o serie de articole care abordează problema studiilor de etnopsihologie, stereotipurile și etnostereotipurile fiind principalele elemente din studiul imaginii. În această revistă, Oliver Brachfeld publică în 1962 primul studiu în care menționează termenul de imagologie, delimitând imaginea de stereotip, pentru a sublinia caracterul dinamic al primei și cel imuabil al celei
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sunt editate o serie de articole care abordează problema studiilor de etnopsihologie, stereotipurile și etnostereotipurile fiind principalele elemente din studiul imaginii. În această revistă, Oliver Brachfeld publică în 1962 primul studiu în care menționează termenul de imagologie, delimitând imaginea de stereotip, pentru a sublinia caracterul dinamic al primei și cel imuabil al celei de-a doua. Abordarea lui Brachfeld deși rămâne interesantă, trebuie înțelească în contextul epocii pentru că, așa cum vom vedea, toate formele și structurile imaginii sunt supuse devenirii, chiar dacă uneori
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
răspândirea acesteia. Luminița Iacob, deși acordă un spațiu amplu dimensiunii psiho-sociale a imaginii, nu rămâne tributară acesteia, punctând importanța studiilor imagologice interdisciplinare. Pentru Iacob, imagologia se ocupă cu studiul etnoimaginii și al hetero imaginii, investigând, în acest sens, etnostereotipurile și stereotipurile. Prin intermediul capitolului al doilea, Imaginea între inconștient și conștient, se deschide perspectiva anistorică a imaginii, întrucât, din punctul de vedere al cercetării de față, pentru a putea vorbi despre imagine, mai întâi este necesară investigarea structurilor ancestrale arhetipurile și modul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
despre imagine, mai întâi este necesară investigarea structurilor ancestrale arhetipurile și modul lor de exprimare a trăirilor umane miturile și simbolurile pentru a ajunge la formele lor istorice, determinate logic și care asigură transformarea nefamiliarului în familiar reprezentarea, presupoziția și stereotipul. Imaginea între inconștient și conștient propune o incursiune în sfera imaginii prin analiza structurilor prelogice ale acesteia, aplicând raționamentele logice în sfera exprimărilor nonlogice și anistorice, cu scopul de a descoperi devenirea acestora în logic și istoric. În acest sens
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
exprimare a trăirilor umane, miturile și simbolurile, pun în lumină întrebările reprezentaționale pe care individul le moștenește și respectiv răspunsul pe care vechile culturi l-au dat acestora, analiza formelor determinate istoric ale imaginii din capitolul al patrulea, Imagine, reprezentare, stereotip evidențiază un model structural de procesare a realității, prin investigarea elementelor istorice ale imaginii, reprezentarea, presupoziția și stereotipul. Elementul prim al analizei este legat de faptul că o filosofie a imaginii este și o filosofie a omului, și, prin urmare
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
respectiv răspunsul pe care vechile culturi l-au dat acestora, analiza formelor determinate istoric ale imaginii din capitolul al patrulea, Imagine, reprezentare, stereotip evidențiază un model structural de procesare a realității, prin investigarea elementelor istorice ale imaginii, reprezentarea, presupoziția și stereotipul. Elementul prim al analizei este legat de faptul că o filosofie a imaginii este și o filosofie a omului, și, prin urmare, este legată de elementele care sunt specifice acestuia, punctând transformările care au loc la nivelul individului prin imagine
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sociale, culturale și istorice prin care trece individul. Din acest punct de vedere, structurile logico-epistemologice ale imaginii sunt condiționate istoric, fiind produsul unei societăți, unei culturi și având specificul mediului în care au fost conturate. Explorând reprezentarea, dar mai ales stereotipul, investigația imaginii din cel de-al patrulea capitol are în vedere conceptul de meta-imagine conturat de Hercules Millas, concept care evidențiază impactul și influența pe care o are imaginea pe care identitatea crede că alteritatea o are despre ea, mai
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
crede că alteritatea o are despre ea, mai exact imaginea pe care eu cred că celălalt o are despre mine. Astfel, imaginea percepției pe care celălalt o are despre mine este esențială în conturarea reprezentărilor despre alteritate și în definirea stereotipurilor. De cele mai multe ori, meta-imaginea se activează atunci când interacțiunea directă lipsește, așa cum se întâmplă și în cazul caracterului puternic negativ despre un grup îndepărtat și necunoscut. Așa cum se va vedea, lucrarea își propune să investigheze imaginea din mai multe planuri de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
despre pictures, în sensul larg de reprezentări vizuale, însă de multe ori sensul termenului pictures este extins și către alte tipuri de reprezentări, întrucât Mitchell îl definește drept "suportul material al unui obiect, reprezentarea acestuia la nivel material, caricatură sau stereotip întâlnit într-un anumit pattern al comportamentului uman, imagini mentale create cu ajutorul memoriei sau imaginației"18. Prin urmare, termenul cel mai apropiat de concepția lui Mitchell este acela de reprezentare, întrucât desemnează atât un proces mental, cât și imaginea materială
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ori este realizată de un număr restrâns de persoane, ignorând, în acest sens, faptul că grupul selectează o serie de elemente care vor fi păstrate și le dă semnificație în funcție de interesele pe care le are în momentul respectiv. Studiul reprezentărilor, stereotipurilor și etnostereotipurilor, din capitolul patru al lucrării, va evidenția felul în care imaginea unui anumit obiect social este determinată de interesele pe care subiectul imaginii le are, interese care se pot schimba de-a lungul timpului în funcție de condițiile sociale, economice
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sociale în categorii naționale, prin care se poate crea o "tradiție informală de identificare și a unor caracteristici esențiale unor grupuri etnice sau naționale 136. Practic, de la acest nivel, reiese că tendința de a aborda diferențele culturale în relație cu stereotipurile etnice avea ca scop identificarea caracteristicilor naționale, în special în termenii imaginii de sine și a imaginii celuilalt. Studiile și cercetările în domeniul care urma mai târziu să fie numit imagologie au început cu Wilhelm Wundt și lucrarea Völkerpsychologie 137
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a revistei este extrem de vastă, oferind o perspectivă multidisciplinară a relațiilor și reprezentărilor dintre popoare și națiuni. Termenul de imagologie a fost introdus pentru prima dată în 1962 de Oliver Brachfeld 139, care evidențiază diferențele de substanță dintre imagine și stereotip, propunând termenul de imagotip. Brachfeld susține că imaginile nu mai pot fi considerate stereotipuri, așa cum se întâmplă în cazul cercetătorilor opiniei publice 140, întrucât, spre deosebire de clișeele stereotipe, care nu se schimbă, imaginile sunt supuse unor procese de transformare și adaptare
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]