1,040 matches
-
Brinel (IT), Farmec (cosmetice), Jolidon (lenjerie), Remarul 16 Februarie (trenuri și material rulant), Ursus (bere) și altele. Societățile comerciale își desfășoară deopotrivă activitatea și în alte ramuri ale industriei, printre care cea alimentară, a construcțiilor de mașini, chimică, prelucrarea lemnului, sticlărie, textile, fainață, domeniile construcțiilor ș.a. Totodată, printre companiile multinaționale străine care și-au deschis reprezentanța în România la Cluj-Napoca se numără Perfetti Van Melle, Puma, ECCO, MOL, Aegon, Carion, MBI, Bechtel, Ranbaxy, Sondex. Agricultura este practicată în zonele limitrofe, în
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
și nord-est ; la sud, ; la sud-vest și la est . Relieful comunei aparține Subcarpaților de curbura. Localitatea este înconjurată de dealuri ce descresc în înălțime, făcând trecerea spre Câmpia Târgoviștei. Rețeaua hidrografica este constituită din Ialomița și afluenții săi, Vulcana și Sticlăria. Nivelul apelor Ialomiței este în general constant, în jurul valorii de 65 cm. Prin extremitatea să sud-vestică, aflată pe malul stâng al Ialomiței, comuna este străbătuta de șoseaua națională DN71 care leagă Târgoviște de Pucioasa și Sinaia, precum și de calea ferata
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
locuitorilor sunt ortodocși (95,59%). Pentru 3,2% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Bahlui a județului Iași și era formată din satele Ceplenița, Buhalnița, Vârâți, Moara Prefectului, Sticlăria și Borosoaia, având în total 2384 de locuitori. Funcționau în comună 12 mori de apă, două școli cu 56 de elevi, și două biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Cârligătura a aceluiași județ, având 3127 de locuitori
Comuna Ceplenița, Iași () [Corola-website/Science/301264_a_302593]
-
Sticlăria este un sat în comuna Scobinți din județul Iași, Moldova, România. Așezarea, atestată documentar în 1764, evocă, prin numele său existența pe aceste meleaguri a unei manufacturi (fabrici) de sticlă, transformată, apoi, în fabrică de sodă. Manufactura de sticlă, prima
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
1768, de către Marcu Jidov(Marcovici Herței), pe moșia Vitejeni, aparținând familiei Cantacuzino. Fabrica avea trei meșteri și 60 lucrători. Folosea nisipurile sarmațiene locale, care au un orizont gros de 35-40 m și un conținut de cuarț de 55-60%. Existența satului Sticlăria este mai veche, fiind dovedită de mărturiile străbunilor, dar și de unele toponime, ca, de exemplu:Dealul Bejeniei, situat în nord-vestul satului, denumirea având o semnificație socială, sinonimă cu pribegia, Siliștea Sîngeap sau Poiana lui Sîngeap, loc despădurit, la nordul
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
la rugăciune pe urmașii slujbașilor mănăstirești de la biserica din satul Pârcovaci. De asemenea, spre pădurea din apropiere, s-a păstrat denumirea veche a unui iaz „ Martina”, după numele soției domnitorului Iuga. Totuși, studiind izvoarele arheologice și documentele recente, vatra satului Sticlăria datează din epoca preistorică, fragmente de ceramică de tip Precucuteni fiind descoperite în punctul Prisecaru-Bița D.-Pintilie C. De asemenea, pădurile din zonă deveneau adăpost sigur pentru populațiile aflate în satele din vale, atunci când erau amenințați de populații străine sau
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
ca această parte de sat să se numească Ungureni, toponim care dăinuie, ca și Ruși, până în zilele noastre. Prima școală din sat s-a construit, prin 1882, în partea de sat, denumită Ungureni. În anul 1911, a fost înființată Școala Sticlăria, de numele căreia se leagă o generație întreagă de dascăli, dintre care amintim fam. Galeriu Toader. Localul școlii cuprindea o sală de clasă și două cămăruțe pentru locuința învățătorului. Fiii învățătorului, Vasile și Constantin Galeriu, au purtat mai departe făclia
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
Elena, Pintilie Valentina, ș.a.) au fost fermecați de frumusețea locurilor și farmecul sticlărenilor, continuând să rămână și să modeleze viitoare generații de elevi.http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Cadre didactice de la %C5%9Ecoala Sticl%C4%83ria(anii %27 70).jpg Biserica din satul Sticlăria, cu hramul Duminica tuturor Sfinților, care și-a păstrat și hramul bisericii vechi(Sf. M.Mc. Dimitrie), a fost construită în perioada 1953-1957, prin contribuția localnicilor și a locuitorilor satelor din zonă, la inițiativa preotului Ioan Budăi. Până atunci, enoriașii erau
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
de stejar. Duhovnici de seamă au păstorit sufletele sticlărenilor. Amintim aici preoții: Nicolae Alexa și Vasile Ungureanu(din anul 1976, slujește cu credință preotul Ioan Lutic, fiu al satului, care a înfrumusețat și dezvoltat vechea zidire creștină). La vest de Sticlărie, se află Podul de lut și Fântâna Cerbului , prilej de a ne reaminti sfârșitul dramatic al unei idile dintre fiica domnitorului Radu Mihnea, care-și stabilise Curtea domnească în târgul Hîrlău, și o slugă, eveniment consemnat de cronicarul Ion Neculce
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
de Poiana Văratecului, ce-i zic acum Vladnic, iar Vladnicu au fost unde este iazul lui Agriș și de la acel drum de la Văratic în drumul Țiului la Zbereni, iar alt drum sau cărare nu era, acum și pe unde este Sticlăria era codru și huci de nu putea răzbate nimene”. În tradiția orală a satului este amintită existența unei mori de apă,dar și a unei cariere de piatră, părăsite acum mai bine de o sută de ani, ce a constituit
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
și-au menținut dreptul de proprietate boierii Zarifopol și Iancu Sticlăreanu, multă vreme după 1864. Ultimul a avut velnița la Zagavia, zidurile acesteia putându-se vedea și astăzi. În dicționarul geografic al României din anul 1920, este amintit și satul Sticlăria: „Sticlăria sat situat în partea de sud-vest a comunei Bădeni, plaiul Bahlui, județ Iași, situat pe costișa dealului Sticlăria, pe o suprafață de 344 ha, cu o populație de 85 familii, sau 440 suflete are și o biserică din lemn
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
au menținut dreptul de proprietate boierii Zarifopol și Iancu Sticlăreanu, multă vreme după 1864. Ultimul a avut velnița la Zagavia, zidurile acesteia putându-se vedea și astăzi. În dicționarul geografic al României din anul 1920, este amintit și satul Sticlăria: „Sticlăria sat situat în partea de sud-vest a comunei Bădeni, plaiul Bahlui, județ Iași, situat pe costișa dealului Sticlăria, pe o suprafață de 344 ha, cu o populație de 85 familii, sau 440 suflete are și o biserică din lemn, cu
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
la Zagavia, zidurile acesteia putându-se vedea și astăzi. În dicționarul geografic al României din anul 1920, este amintit și satul Sticlăria: „Sticlăria sat situat în partea de sud-vest a comunei Bădeni, plaiul Bahlui, județ Iași, situat pe costișa dealului Sticlăria, pe o suprafață de 344 ha, cu o populație de 85 familii, sau 440 suflete are și o biserică din lemn, cu un cântăreț și un eclersiarh. Este înconjurat din toate părțile de păduri...”. Tradițiile și obiceiurile populare se păstrează
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
de 344 ha, cu o populație de 85 familii, sau 440 suflete are și o biserică din lemn, cu un cântăreț și un eclersiarh. Este înconjurat din toate părțile de păduri...”. Tradițiile și obiceiurile populare se păstrează și în satul Sticlăria. La trecerea dintre ani, tinerii pornesc Alaiul Cerbului. Acest obicei a existat în zona satului Sticlăria din cele mai vechi timpuri. Discutând cu bătrânii satului, Hrițcu V. Gheorghe(92 ani) și Coșofreț V. Vasile(95 ani), ei ne-au relatat
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
din lemn, cu un cântăreț și un eclersiarh. Este înconjurat din toate părțile de păduri...”. Tradițiile și obiceiurile populare se păstrează și în satul Sticlăria. La trecerea dintre ani, tinerii pornesc Alaiul Cerbului. Acest obicei a existat în zona satului Sticlăria din cele mai vechi timpuri. Discutând cu bătrânii satului, Hrițcu V. Gheorghe(92 ani) și Coșofreț V. Vasile(95 ani), ei ne-au relatat că „de când au deschis ochii” alaiul Cerbului era prezent la sărbătorile de iarnă. Alaiul Cerbului face
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
ani) și Coșofreț V. Vasile(95 ani), ei ne-au relatat că „de când au deschis ochii” alaiul Cerbului era prezent la sărbătorile de iarnă. Alaiul Cerbului face parte din tradiția populară a zonei, dar are o anumită specificitate în satul Sticlăria. Era un ritual la care luau parte toți membrii comunității, care primeau și mergeau după Cerb( cei care nu primeau alaiul erau blamați tot anul, cei care erau zgârciți, leneși, mândri erau ironizați de mascați). Încă de la Sf. Nicolae, tinerii
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
datinile străbune. Țineți minte ce vă spun: dacă nu vor mai exista aceste obiceiuri, atunci înseamnă că am rămas fără respect pentru țara asta“, spune cu tărie săteanul Costica Curecheriu. Modelele costumelor făcute de Constantin Curecheriu se păstrează în satul Sticlăria de peste 150 de ani. „Am opt copiii acasă și datinile învățate de la moși vreau să le las lor moștenire. Băieții apelează la mine să le fac costume de toate felurile. Cu timpul, într-o cămăruță din casă, am adunat mai
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
de la Sibiu. Tinerii trebuiau să organizeze jocul și balul în zilele de Bobotează și de Sf. Ion, după care trebuiau să plătească lăutarilor și gospodarului care juca Cerbul și, apoi, să-și împartă câștigul. Un alt obicei cunoscut localnicilor din Sticlărie este „Bereza“. În Ajunul Crăciunului, alaiul de băieți merge pe la casele unde sunt fete de măritat pentru a le colinda. Pentru că, printre flăcăi, se află, de regulă, și alesul inimii, fata care primește „Bereza“ se pregătește intens, cu bucate alese
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
este astăzi obiectiv turistic. În 1905 a fost deschisă și o piață, unde săptămânal beduinii veneau să își vândă mărfurile. Aceasta funcționează în continuare, printre produsele care pot fi cumpărate de aici numărându-se atât unele moderne precum pantofi sport, sticlărie, bijuterii sau covoare vândute de beduini. Până în anul 1914, progresul și dezvoltarea noului oraș au avut loc lent, populația fiind constituită din aproximativ 800 de musulmani și câteva familii de evrei. Odată cu declanșarea Primului Război Mondial, Beer Șeva a devenit baza principală
Beer Șeva () [Corola-website/Science/300203_a_301532]
-
deasupra nivelului mării. În 1890, în satul Popești, se construiește, de către un inginer străin ("Albert Paner") o moară de apă a cărui proprietar era boierul Emanoil Eahovan. În 1924 a luat ființă în satul Brazi de Sus o fabrică de sticlărie cu capital străin. Fabrica a funcționat până în 1948 când localul a fost achiziționat de înteprinderea "Drum Nou". La această fabrică lucrau circa 200 de muncitori din satele Brazi și Bătești- Popești. Aproximativ în același timp s-a contruit o moară
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
francezilor, și s-au îndreptat conduși de cei doi mari generali, Ludendorff și Mackenzen, către România să o atace. Bunul Dumnezeu a stat împotriva lor, România atingându-și scopul. Pe Valea Cașinului la „Poiana Scutarului” și pe Valea Curiței la „Sticlărie”, armata română a respins prin lupte groaznice germanii care vroiau să cucerească Moldova. În timpul luptelor, un avion german a bombardat și satul Cașin. Bombele aruncate din acesta au făcut patru victime civile: Gheorghe Matei și soția Ana, Maria I. Matei
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
cursul râului Bistra, care se varsă în râul Barcău. La cca. 3 km de localitate, spre orașul Marghita, este un izvor de apă minerală și o cascadă minunată. În această localitate a funcționat una din cele mai vechi fabrici de sticlărie din țară. Locuitorii sunt de mai multe naționalități: români, maghiari și slovaci. Majoritatea sunt persoane mai în vârstă, foști sticlari. Religiile predominante sunt: romano-catolică, reformată și ortodoxă. Este o comunitate mică unde oamenii au trăit întotdeauna în pace și înțelegere
Pădurea Neagră, Bihor () [Corola-website/Science/300858_a_302187]
-
Religiile predominante sunt: romano-catolică, reformată și ortodoxă. Este o comunitate mică unde oamenii au trăit întotdeauna în pace și înțelegere, indiferent de naționalitate. A fost o comunitate prosperă și din punct de vedere economic cât timp a funcționat fabrica de sticlărie apoi, din păcate, a început declinul economic, din cauza lipsei locurilor de muncă. Toți tinerii au plecat de acolo si au rămas mai mult doar pensionarii, la care se întorc copiii în weekend-uri și de sărbatori pentru că oaza de liniște
Pădurea Neagră, Bihor () [Corola-website/Science/300858_a_302187]
-
acestui lăcaș monahal greco-catolic statutul de Sanctuar marian. Prin intermediul școlii de meșteri iconari de la mănăstirea Nicula a pătruns în Transilvania tehnica picturii pe sticlă, acest obicei avându-și originea în Boemia, Austria și Bavaria, zone în care tradiția manufacturilor de sticlărie s-a împletit cu religiozitatea populară catolică. Între artiștii mai cunoscuți care au activat la Nicula se numără Emil Weiß, Moritz Hachmann și Karl Müller. În 1936 episcopul dr. Iuliu Hossu al Episcopiei de Cluj-Gherla a încredințat icoana și așezământul
Mănăstirea Nicula () [Corola-website/Science/298835_a_300164]
-
Sticla de Murano se făcea după rețete secrete, la care se adăuga o măiestrie unică a prelucrării sticlei obținute. Dacă venețienii făceau la Murano obiecte din sticlă de foarte mare valoare, în schimb epoca modernă a deschis calea către industria sticlăriei în sensul propriu al cuvântului. Primele încercări le-au făcut englezii. Ei au introdus cărbunele în procesul de producție al sticlei și au dezvoltat o industrie în care calitatea consta mai ales în rezistență și aplicabilitate practică, frumusețea fiind o
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]