51,621 matches
-
poveste, ceva din farmecul busuioc al Fîntînii dintre plopi sau din deochiul iubirilor pătimașe, de mahala. Să le luăm, însă, pe rînd. Are, romanul în patru părți, un avant-propos neobișnuit. Cîte o tablă de materii a fiecărei ,bucăți", scrisă în stilul ,listă" care, de prin '80 încolo, s-a tot purtat. Cu alte cuvinte, patru mici jurnale franjurate, patru schelete de mărgean împinse la țărm și, pe urmă, paginile unde poți citi mai departe. De ce-ai face-o, cînd poți
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
evoluția limbajului poetic, fie pentru a stabili repere în evoluția narațiunii și a personajului. Al doilea volum, Relief contemporan (1974), era rodul aceleiași atenții îndreptate spre imediata actualitate a valorilor. Cărțile ulterioare însă restabilesc un echilibru, recuperând fie aspecte teoretice (Stil și limbaj, 1977), fie segmente de istorie a presei și a limbii literare: Limba presei românești în secolul al XIX-lea (1979), Limba română literară în texte fundamentale din secolele al XVI-lea și al XVII-lea (1987). Domeniile de
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
ai viziuni medievale specifice - merge mai departe, aplicându-se asupra cronicarilor: la Grigore Ureche și Ion Neculce apar frecvent ,formulări tipizate și citate biblice de esență paremiologică" (p. 65-74), iar la Miron și Nicolae Costin e introdus ,citatul biblic în stilul savant cronicăresc" (p. 74-96). Cazul lui Dimitrie Cantemir e mai interesant, pentru că există o diferență considerabilă între ,citatul savant" vehiculat cu ușurință în Divanul ca operă de tinerețe și ,asimilarea creatoare" a referințelor biblice, abia recognoscibile, în Istoria ieroglifică (p.
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
spiritualizarea biblică (p. 273). Ca și Arghezi, V. Voiculescu este scos de sub incidența unor erezii de interpretare (p. 276-320), asupra cărora nu mai am cum să insist în acest conspect. Excursul istoric al lui Al. Andriescu se încheie cu analiza stilului psalmic al lui Blaga (p. 321-334) și cu evidențierea notelor postmoderne (ironice și autoironice) din psalmii lui Ștefan Aug. Doinaș (p. 335-343). E o călătorie savantă prin istoria literaturii române, pe filiera psalmilor, pornind de la Psaltirea în versuri a lui
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
cu ochi buni nici contemporanii și nici predecesorii. însemnările despre Thomas Mann , T.S.Eliot, Iris Murdoch, Alma Mahler, James Joyce sunt marcate de o undă de răceală malițioasă, mai aproape de satiră decît de ironia acidă ce-i caracterizează pe alocuri stilul. Mama autorului pare să fi avut prin urmare dreptate atunci cînd îl comparase pe fiul ei, citindu-i textele, cu Strindberg. Canetti și-a cultivat singularitatea auctorială deși scrierile lui poartă amprenta totalității. Epocalul volum Masă și Putere (Masse und
Enigma Canetti by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11466_a_12791]
-
reușesc să uit cum arătau cele două corpuri ale Palatului Mogoșoaia cu o pânză cu domul Vaticanului spânzurată între ele. Bizareria a fost că spectatorii străini alături de care am văzut filmul erau așa de absorbiți că n-au observat că stilul arhitectonic al Vaticanului nu coincide pe de-a întregul cu cel brâncovenesc... Enfin, punctul de vedere al acestui film e că tăcerea, chiar a liderilor unui cult, înseamnă complicitate la holocaust. Constantin Costa-Gavras adaptează piesa Der Stellvertreter de Rolf Hochhuth
Trei, Doamne, și toate trei bune by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11483_a_12808]
-
început a fraților, în care forma predomina (nu mă înțelegeți greșit, fondul e departe de a fi neglijabil). Cum spunea și un alt critic, din cele două ore ale filmului, în nouăzeci se întâmplă ceva, iar restul este ocupat de stil și stilizări pur și simplu. De aceea îi spunem neonoir, plus comentariu prin aluzii indirecte la genul mamă, nu noir, deși inspirația e certă: James M. Cain. Scenariul abundă în umor macabru, iar atmosfera e făcută din mișcările camerei și
Trei, Doamne, și toate trei bune by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11483_a_12808]
-
deși inspirația e certă: James M. Cain. Scenariul abundă în umor macabru, iar atmosfera e făcută din mișcările camerei și din tehnici de luminație aproape la fel de mult ca și din detaliile mizanscenei: operatorul de imagine Roger Deakins a filmat în stil RKO monocrom a găsit unghiurile necesare pentru a delimita o lume bulversantă, care coincide doar pe jumătate cu a noastră.
Trei, Doamne, și toate trei bune by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11483_a_12808]
-
Intuiție și cunoaștere trebuie să alcătuiască un corolar, lege de care eroul nostru refuză prea des să țină seama. Am socotit că la împlinirea vârstei patriarhale de 80 de ani pot să-i aduc lui Paul Gherasim un omagiu evitând stilul encomiastic, banalul panegiric de circumstanță, tocmai pentru că dimensiunea valorică a celui în cauză nu numai că suportă o portretizare neidealizată, ba dimpotrivă, iese cu câștig din ea, întrucât nu oricine e vrednic să înfrunte adevărul, chiar dacă acest adevăr comportă, cum
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
consacrat limbajul arhaizant-popular: , Ce ține boierul să verifice? Fecioria fetei? Hărnicia ei? Nici vorbă. IQ-ul" (România literară, 30, 2003, 20). În spațiile de pe internet deschise discuțiilor libere, referirile la limitele intelectuale ale interlocutorilor sînt frecvente, IQ-ul substituind în stilul colocvial posibile exprimări mai vulgare: ,vorba unuia: tu ori ai IQ-ul negativ ori nici tu nu crezi ce zici" (chip.ro); ,de când scrii pe forum ți-a mai crescut IQ-ul?" (forum.jurnalul.ro); Când îți mai crește IQ
IQ -ul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11481_a_12806]
-
ori știință exersată mecanic (apanaj al unor condeieri cu experiență, dar vădit plictisiți, vlăguiți). Nici prețiozitate umflată de figuri retorice în stare să sfîrșească prin a se comporta ca harfiile din poveste: strică tot ce ating. În schimb, descopeream un stil spumos, pe alocuri frapant, care face capital din ideile intermediare și care nu poate, în nici un caz, ascunde voluptatea scăldatului în marea muzică, a jocului cu valurile ei, a imersiunilor ori surfing-ului, înotării spre țărm sau, dimpotrivă, spre larg
Scrisoare deschisă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11484_a_12809]
-
la televiziune, un fapt care dacă s-ar fi întâmplat i-ar pune într-o rea lumină pe foștii săi colegi de redacție de la România literară. Și anume că aceștia l-ar fi exclus din partid. îi asigură, totuși, în stilul său glumeț, că nu e supărat pe ei, că la urma urmei, excluzându-l, i-au făcut un serviciu. Mulțumirile nu au însă obiect, fiindcă Mircea Dinescu nu a fost exclus din partid de organizația de la România literară. Nimeni din
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
că sînt rodul unei minți de 15 - 16 ani : ,LAPLACE îmi va vedea la fereastră biografia selenară / și-atunci voi rîde de prostia acestei lumi", își caligrafiază (la propriu!) revistele Apollo și Orașe de nikel, ține un jurnal fragmentar în stilul lui Jules Renard. Debutul ca atare se produce tîrziu, în 1971, cu Vedere din balcon, dar vîrful de formă stilistică îl atinge în 1979, cu Ucenic la clasici, carte pentru care primește Premiul Uniunii Scriitorilor. Remarcabil la C. Olăreanu este
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11502_a_12827]
-
se pare cel mai important: cartea Valentinei Sandu-Dediu nu reprezintă acel discurs teoretic ce trage după sine direcționarea unor comportamente estetice (ca orice demers modernist ce se respectă), ci este creația a posteriori, firească și imperioasă (în cel mai neaoș stil postmodern) a unui fenomen muzical de o peremptorie complexitate. Am ascultat, nu de puține ori, muzica lui Mozart restituită ca un conglomerat de discursuri și jocuri textuale în care adîncimea era înlocuită de multiple suprafețe mate, dar alunecoase. Așa se
O carte, un concert, o orchestră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11503_a_12828]
-
de fagotistul Șerban Novac, posesorul unei capacități exemplare de a purifica elementarul (ceea ce nu poate fi descompus mai departe), și a-l ilustra prin formule tehnice și expresive astfel încît să se facă vizibile imensa complexitate, dar și elementaritate a stilului mozartian. Șerban Novac a reușit ca, printr-o gradare procesuală, intens fenomenală a evenimentelor sonore, să suspende dureroasa inadecvare ce se poate ivi între redarea obiectelor muzicale și destinația lor de a oglindi această complexitate și elementaritate. Șerban Novac a
O carte, un concert, o orchestră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11503_a_12828]
-
inadecvare ce se poate ivi între redarea obiectelor muzicale și destinația lor de a oglindi această complexitate și elementaritate. Șerban Novac a adoptat o atitudine de maximă previziune, conștientizînd pe cît posibil întregul ansamblu de protuberanțe incifrate la nivelul parametrilor stilului rococo. De la tipul de atac sonor pînă la frazarea subtilă, condimentată cu elanuri ponderate și senine desinențe, totul a fost pus sub o cupola în centrul căreia trona, destins, chipul lui Mozart. Un chip ce parcă a și surîs la
O carte, un concert, o orchestră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11503_a_12828]
-
subiectivul de obiectiv, sincronia de diacronie, zonele stabile ale limbii de cele labile, planul intern de factorii externi. Orice discuție e precedată de definirea termenilor, de delimitarea problemei; regăsim de fiecare dată trăsăturile specifice discursului științific în genere și ale stilului intelectual al autoarei: atenția la nuanțe, împreună cu evitarea vagului; prudența în generalizări, asociată capacității de sinteză. Discursul autoarei cuprinde și o apărare a structuralismului - care, ca orice curent de idei, a avut excese perisabile, dar care a lăsat, grație rigorii
Despre schimbarea lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11500_a_12825]
-
înțelegere a lumii", o tendință spre relativism: ,pluralul adevăruri se impune cu necesitate pentru a putea exprima pluralitatea adevărurilor (relative și parțiale)" (p. 110). Ultima parte a cărții conține o descriere a limbii de lemn și o remarcabilă caracterizare a ,stilului relaxat" al românei - o etichetă foarte potrivită pentru comunicarea din spațiul public actual. Aici sunt adunate și cîteva note lexicale: evoluții recente a unor cuvinte-clișeu: dialog, mass-media, a manipula, vizavi de... De altfel, volumul ilustrează două faze distincte ale istoriei
Despre schimbarea lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11500_a_12825]
-
note lexicale: evoluții recente a unor cuvinte-clișeu: dialog, mass-media, a manipula, vizavi de... De altfel, volumul ilustrează două faze distincte ale istoriei recente a limbii române: anii '60-'80, dominați de prestigiul științei, de cenzura oficială, tinzînd spre discursul neologistic, stilul căutat, plin de clișee, majoritatea cultisme - și apoi perioada de după 1989, caracterizată de presiunea oralului asupra scrisului, de permisivitate, de neglijența voită (din populism) sau involuntară, de ,deplasarea stilistică către registrul Ťsubliterarť și, adeseori, Ťsuburbanť" (p. 82). Prin exces de
Despre schimbarea lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11500_a_12825]
-
se asociază nu sfințeniei și virtuții, ci rugăciunii. Această insistență asupra rolului rugăciunii în cadrul zborului sufletului reprezintă contribuția deosebită a Sfântului Macarie. Pentru Sfântul Macarie, harul Duhului Sfânt, care este dat prin jertfa Domnului Hristos, depinde nu numai de un stil de viață ascetic, ci și de rugăciunea în cadrul acelui stil de viață. De asemenea, Sfântul Macarie utilizează imagini accesibile pentru a sublinia și mai mult insistența sa asupra experienței zborului sufletului. El compară vulturul, care se sprijină mereu pe aripi
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
asupra rolului rugăciunii în cadrul zborului sufletului reprezintă contribuția deosebită a Sfântului Macarie. Pentru Sfântul Macarie, harul Duhului Sfânt, care este dat prin jertfa Domnului Hristos, depinde nu numai de un stil de viață ascetic, ci și de rugăciunea în cadrul acelui stil de viață. De asemenea, Sfântul Macarie utilizează imagini accesibile pentru a sublinia și mai mult insistența sa asupra experienței zborului sufletului. El compară vulturul, care se sprijină mereu pe aripi, și totuși își păstrează liniștea și odihna, apoi cu zborul
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
să fie numit Theodor Stolojan, cu o echipă ministerială întărită în zonele deficitare. În felul acesta s-ar contracara atacurile, deja furibunde, referitoare la lipsa de preocupare a ,milionarului" Tăriceanu pentru sărăcimea țării. S-a dovedit în nenumărate ocazii că stilul scrâșnit-întunecat al lui Stolojan are enormă trecere la populație și că el poate fi ideal în vremuri de intensă criză politică - așa cum se anunță vara lui 2005. Va fi nevoie de-o enormă abilitate din partea Alianței pentru a ține la
Tăcerea furtunii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11512_a_12837]
-
delicate ale frunzișului, așa încât micile tușe rezultate să devină purtătoare ale unui elan vital care însuflețește totul. Imaginea se prezintă în același timp ca o simfonie a verdelui în care tonurile și nuanțele, orchestrate cu o știință îndelung agonisită, definesc stilul atât de personal al artistului. S-ar putea crede că expoziția se desfășoară sub semnul clarobscurului, al confruntării gradate sau contrastante dintre lumină și umbră, cu fazele ei intermediare. Așa este în bună măsură, dar numai până la un punct, care
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
ar fi, de pildă, pictura românească. De la ivirea ei, oricum dibuită, pînă la fixarea, tîrzie, a specificității ce-i asigură originalitatea. Pare firească "anularea" unui Grigorescu de către un Andreescu, al doilea, deși emul al primului, "depășindu-l" în voință de stil, în ""desprindere". Cum tot așa, succesorul lui Luchian, un mult mai tîrziu Tonitza, îl "anulează" pe primul prin radicalizarea/detașarea imaginii compuse. Dacă așa par a sta lucrurile într-o devenire organică, nu mai sînt defel asemenea în cazul altor
Brâncuși și Paciurea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11506_a_12831]
-
Balada chiriașului grăbit, Rapsodii de toamnă, sau Bacilul lui Koch. Traducerea dovedește o bună stăpînire a limbii țintă și o reușită traversare a acelor cercuri infernale ale traducătorului, cum le numea Leon Levițchi: denotația, accentuarea, modalitatea, coerența și, împlinirea tuturor, stilul. Ca exemplificare, redăm două strofe din celebra Rapsodii de toamnă în versiunea Cristinei Tătaru: "All the garden blooms are fretting/ A georgine, in haste,/ Like a highlife dame, is setting/ Up her flawless waist./ Three petunias, full of grace,/ Voice
Topîrceanu în englezește by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/11529_a_12854]