7,229 matches
-
să fie făcută deocamdată o observație de actualitate: un sinonim parțial, învechit și popular, al serii - chindie - (de origine turcă), a reintrat în uzul colocvial, pentru a desemna o tipică petrecere tinerească. E vorba probabil de o substituție, cu intenție stilistică, a termenilor moderni banalizați (serată, soarea) - printr-un sinonim ceva mai "balcanic" (cf. și paranghelie).
Seara by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15953_a_17278]
-
Radu Stanca i-ar putea pune pe gânduri pe cei mai conștienți dintre ei. Pe acest fond al dezbaterii vine, în continuare aplicativă, cel de al doilea eseu cu titlul prudent interogativ. Multe sintagme care colorează stilul ("psihologia abisală", "câmp stilistic" etc.) vin din vocabularul studiilor lui Blaga. În final se întreabă, mai mult neîncrezător decât admițând posibilitatea, dacă fenomenul stilului poate să constituie obiectul unui domeniu filosofic de importanță majoră și de mare durată. A pune sub semnul întrebării un
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
Noica de-a conspecta trăsăturile acestui "românesc". În primul rînd, este "cosmicism", adică ceea ce Vasile Băncilă înfățișează ca "o intuiție a armoniei cosmice" și ca "un sentiment al participării la cosmos". Cosmicismul conduce la un determinism sub egida stilului: "Matca stilistică dă și ea un anumit determinism (de stil), pecetluind toate creațiile unui grup cultural omenesc, pînă și creația științifică". Un alt aspect etnic al nostru ar fi păgînismul, deci spiritualitatea precreștină: "O vedem bine în mitologia noastră populară, iar credințele
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
alt simplism, mai bine zis: o lene. [...] Cînd recitești ce-i este greu autorului să înțeleagă, totul se luminează: lui îi este greu să înțeleagă cea mai complicată problemă a vremii sale. E unul din acele cazuri cînd un clișeu stilistic dezvăluie fericit o sinceritate de spirit." Revenind la lectura inocentă despre care vorbeam la început, această carte e una dintre cele mai tandre și mai prietenos umane din cîte s-au scris la noi. Atîta directețe ludic sentențioasă și atîta
Precizări etice și estetice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15963_a_17288]
-
Viorica Bucur De obicei, Festivalul de la Karlovy Vary este ceea ce numim un festival previzibil : un program de filme bogat și variat (tematic și stilistic), bine structurat pe secțiuni inteligent gândite (și e firesc să fie așa, întrucât Director artistic este - de ani buni de zile - Eva Zaoralova, cunoscut critic de film); gale de inaugurare sau închidere, evenimente speciale sau recepții în "Grand-Hotel"-uri, ce
Previzibilul Karlovy Vary... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15956_a_17281]
-
e legată de resursele sinonimice ale diverselor straturi de împrumuturi lexicale (exemplul tipic e al grecismelor și al turcismelor folosite o vreme ca termeni la modă, apoi marcate depreciativ). Trebuie totuși să recunoaștem o anumită ambiguitate a situației: deși valorile stilistice suplimentare reprezintă o îmbogățire a limbii, iar codurile ironice permit constituirea de mesaje complexe, aceleași mijloace se pot transforma ușor în ofense, în insulte, producînd o extindere a agresivității cotidiene. Uneori se constată acumularea mai multor "cuvinte ironice" în anumite
Imagini și desemnări ale copilului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15967_a_17292]
-
liberă, arhiva Internet); " Ce dacă părinții plătiseră să-și vadă odorul inginer și se chinuiseră să-l țină în școală?" (Curierul zilei - Argeș, arhiva Internet). Asemănător e uzul cuvîntului progenitură, care își bazează efectul mai ales pe contrastul dintre nivelul stilistic al termenului cult și realitatea desemnată: "uneori își folosește progenitura ca armă de atac" (Capitala, 3, 2000, 14). Termenul cel mai ofensiv al seriei este desigur plod, căruia și DEX-ul îi indică valoarea stilistică: "astăzi peiorativ". Cuvîntul poate fi
Imagini și desemnări ale copilului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15967_a_17292]
-
ales pe contrastul dintre nivelul stilistic al termenului cult și realitatea desemnată: "uneori își folosește progenitura ca armă de atac" (Capitala, 3, 2000, 14). Termenul cel mai ofensiv al seriei este desigur plod, căruia și DEX-ul îi indică valoarea stilistică: "astăzi peiorativ". Cuvîntul poate fi folosit atît ca termen de relație familială - "și-a făcut nervi cînd a vrut să-și filmeze plodul neastîmpărat, fiind nevoit să-l scoată de urechi din apă" (Evenimentul zilei = EZ 2773, 2001, 11) - cît
Imagini și desemnări ale copilului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15967_a_17292]
-
exemplu, te pot face să dai înapoi. Citite în volum, mult mai mult decît în revistă, aceste texte își arată dintr-o dată fața lor jurnalistică, în timp ce, apărute în săptămînal, ce ieșea în evidență era tocmai deosebirea de stilul ziaristic, carcasa stilistică sub care se ascundea faptul cotidian, pretextul. Pentru că ne așteptăm la literatură, vom fi surprinși de cît de ziaristice sînt în fond aceste tablete atît de baroc alambicate. Se înțelege că nu e vorba de un jurnalism informativ, nici vorbă
Tablete de prozator by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15997_a_17322]
-
față de omul de rînd, frauda generalizată, comicăria unor gesturi electorale (călugărul Vasile), maimuțăreala tragi-comică a unei lumi noi văzute cu amară ironie. Pentru a detecta însă astfel de pretexte, trebuie săpat adînc în pădurea de simboluri, trebuie trecut dincolo de scutul stilistic la care Constantin Țoiu nu renunță niciodată. E bine, e rău? Depinde de gust și de cîtă răbdare dispui, ca cititor. Un procedeu universal, pe care l-am întîlnit și în romanele sale și în special în cel din 1999
Tablete de prozator by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15997_a_17322]
-
acum, autorul dialoghează permanent cu un Sache, jurist în perioada interbelică și observator al grozăviilor tranziției de azi. Procedeul e atît de literar, iar pretextele reale atît de estompate, încît avem impresia că toate aceste tablete nu sînt decît exerciții stilistice ale unui romancier în vacanță. Nu vom întîlni decît foarte rar concretețea revendicativă a pseudo-dialogurilor argheziene din Bilete de papagal, deși o paralelă s-ar putea face între acel tip de jurnalism capricios practicat de poet și tabletele de prozator
Tablete de prozator by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15997_a_17322]
-
perceput sub unghiul ființei, iar nu al devenirii. Dar antitradiționalismul lui C. Noica nu e consecvent. Prea febricitant, prea patetic pentru a nu se vedea legătura lui clară cu "trăirismul" generației sale, filosoful nu apare suficient de "rațional", avînd chiar, stilistic vorbind, un aer neașezat, frămîntat, divulgat printr-o dicție deloc calmă, mai curînd gîfîitoare, de om care urcă în fugă o pantă. Raportarea preliminară la Cioran, într-unul din comentarii, este edificatoare: "De ce noi, românii, etnic vorbind mai omogeni decît
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
al său a fost "recunoașterea caldă a culturii minore românești". "Eternitatea" dictează stilul creației autohtone, înscrise, prin modelare culturală, în istorie. Cultura minoră nu e, conform concepției blagiene, calitativ inferioară culturii majore, deoarece e purtătoare și ea a unei mătci stilistice distinctive. Satul românesc a conservat-o, conservîndu-se, boicotînd istoria, recomandîndu-se drept "pecete adîncă a neamului românesc". Diferențele dintre cultura minoră și cea majoră nu țin de dimensiuni, ci de vîrstă. Cultura minoră se cuvine înțeleasă ca un produs al copilăriei
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
popor are istoria sa, Ființa nu are o istorie"). Copilăria poate fi eternă, preciza Blaga. Deși constata că nu putem a nu tinde la o cultură de tip mare, el o vedea determinată, pe sol românesc, de un a priori stilistic, ținut la îndemînă de satul nostru, socotit acesta drept un mirabil rezervor de creație specifică înaltă. Nu vom imita, nu vom repeta minorul, ci îi vom urma "elanul stilistic interior", atît majorul cît și minorul nefiind decît rodul unei matrice
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
el o vedea determinată, pe sol românesc, de un a priori stilistic, ținut la îndemînă de satul nostru, socotit acesta drept un mirabil rezervor de creație specifică înaltă. Nu vom imita, nu vom repeta minorul, ci îi vom urma "elanul stilistic interior", atît majorul cît și minorul nefiind decît rodul unei matrice stilistice identice. Mai convingător, poate, decît oriunde, "România eternă" primește în scrisul lui Blaga o confirmare modernă. S-ar zice că dintr-o obscură nelămurire cu sine, oscilînd între
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
Eugenia Tudor-Anton Analizând poezia lui Ion Horea, Dumitru Micu, în cartea sa Limbaje lirice contemporane (din 1988) reținea "fascinația ritmului", "producerea de rime neașteptate", "persiflări gingașe", "acrobații verbale", "jocuri lexicale, stilistice, lingvistice", "resurse de umor care, tăinuite mult timp, generează scene evocative de o reală savoare." Însușiri care se valorifică din plin în această "Carte a Sonetelor" scrisă cu aceeași grijă deosebită pentru eleganța formei. Dar această Carte... ar putea fi
Un destin poetic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/16001_a_17326]
-
produsă de reprezentarea inegală în Internet a vorbitorilor de română din diverse spații geografice și culturale. Unele dintre erori sînt produse probabil de aceeași persoană, care le repetă în mod absolut consecvent; oricum, sursele sînt destul de diferite, chiar sub aspect stilistic. E vorba de polemici religioase, de texte tehnice și publicitare, de scrisori, de pagini personale (în cele ce urmează, indic în mod foarte sumar sursa, adresele electronice fiind adesea complicate sau netransparente): Cred căci de data aceasta ajutoarele dumneavoastră nu
"Căci" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16002_a_17327]
-
val"): "Un nou val de dihonie pare să se fi năpustit asupra Opoziției" (22, nr. 16, 1993, 5); "Un nou val de "lichidate"" (Evenimentul zilei = EZ 1975, 1998, 1). Alături de acestea mai apar desigur mulțime, neutru din punct de vedere stilistic, și, din cînd în cînd, sinonimele populare și familiare puzderie și droaie. Cum am mai arătat și în alte rînduri, metaforele sînt periculoase prin riscul de activare a laturii lor concrete, care poate să producă imagini involuntar comice. Un exemplu
Salba de rime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15628_a_16953]
-
probabil ca valoarea pozitivă să fie determinată de natura însăși a analogiei: salba e o înșiruire, dar și un obiect de podoabă - deci de mîndrie. Gafa salbei de atentate nu e, desigur, una monumentală. Ea dovedește mai curînd obsesia podoabelor stilistice ieftine, de care beneficiază din plin știrile interne, dar nu sînt totdeauna scutite nici cele externe. I se asociază de altfel mania rimei, despre care am mai scris în această rubrică, dar care pare să rămînă o tentație mereu vie
Salba de rime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15628_a_16953]
-
de toleranță. Trecând de această paranteză care-mi stătea cam de mult în vârful peniței, ce mă surprinde în textul neo-memorandiștilor e amatorismul și imprecizia formulărilor. Nu se înțelege prea clar ce vor, de fapt. O fi o simplă carență stilistică (ceea ce m-ar mira, având în vedere talentul literar indiscutabil al câtorva dintre ei) sau teama de-a duce demersul până la ultima consecință. în forma tipărită în presă, "memorandum"-ul e un simplu reproș adresat guvernanților că nu pun în
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
scenariu tragic, repetitiv; spre reconsiderarea "proustianismului" unei Hortensia Papadat-Bengescu și a "obiectivității" ei; spre interpretarea din perspectiva unei obstinații a formulei a unor autori precum Camil Petrescu și Anton Holban (primul fiind autorul unor romane cu "arhitecturi precise", și "minuție stilistică"); spre arabescurile unui Gib Mihăescu; ordonarea simbolică a narațiunii din Delirul lui Marin Preda; reinterpretarea ultimului roman al lui Ivasiuc, Apa, din perspectiva unei omogenități complete a romanelor lui ș.a.m.d. Proza nouă, postmodernă, este anticipată, și în așezarea
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
care el însuși le-a impus și departe de recitirea neistorică, limpezită care să ni-l poată aduce contemporan. Mircea A. Diaconu - Cezar Baltag. Monografie, antologie comentată, receptare critică, Editura Aula, Colecția "Canon", Brașov, 2000, 96p., 20.000 lei Rafinament stilistic Din direcția transfrontalierilor generaționiști, a celor singulari ca formulă sau evoluție, dar asimilați trendului actual (o dovadă în acest sens fiind chiar editarea unei monografii cu scop didactic), vine Ștefan Agopian. Demonstrația începe, în aceeași desfășurare a generațiilor: "Ștefan Agopian
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
față de o parte a prozei românești, care încearcă să reia mijloacele romanului de analiză interbelic, față de tonul sentențios-moralizator, care marchează majoritatea "romanelor obsedantului deceniu", apare o proză care nu încearcă nici să dezvăluie nici să ascundă mari adevăruri istorice". " Rafinamentul stilistic", trăsătura cea mai evidentăși mai fermecătoare a scrisului lui, corespunde în analiza Ruxandrei Ivăncescu trimiterilor la metaficțiunea istoriografică definită de Linda Hutcheon, ingenuozității, fundalului comparatist oferit de romanele lui Borges și atentei analize a fundamentelor lumilor fictive și a motivelor
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
că finalul textului - "într-un col mai bhrăsbenios" - sună aproape familiar. Limba spargă a Ninei Cassian păstrează nu numai instrumentele gramaticale și elementele morfologice (sufixe, desinențe) românești, ci și unele cuvinte pline; în plus, are o surprinzător de clară marcă stilistică: fiind o limbă populară, identificabilă ca atare prin cuprinderea în forme de versificație și specii poetice tipice (strigături, orații), prin fonetisme și chiar prin asemănările cu cuvinte populare reale ("S-a crupit țelea-n bizarcă"; "Scorțopește-te un pic" etc.). Formula descîntecului
Limbi imaginare, limbi amestecate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15660_a_16985]
-
sensul că personajul care le emite, așa savant cum este el, vorbește în același timp ca un băiat de cartier, cu "io" și "tipesă", în timp ce comentează în stil propriu informații de manual de zoologie. Să fie vorba despre un acord stilistic cam lax sau de o semnificație voită? Greu de spus. Greu de spus și de ce apartamentul cu celulă fotoelectrică coexistă cu rudimentarul pager. Și neconcordanțe s-ar mai putea găsi. Autorul n-are rigoarea matematică a creatorilor de literatură SF.
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]