3,752 matches
-
simți împăcat cu sine și stima de sine îi va fi menajată dacă va invoca o cauză externă și stabilă. Pe de altă parte, un elev înclinat să facă mereu atribuiri interne pentru nereușitele sale din clasă va avea o stimă de sine slabă și, în egală măsură, așteptări slabe cu privire la posibilitățile sale de a obține note foarte bune. Atribuirile stabile ale reușitei sau eșecului pot marca o dimensiune foarte importantă a personalității, sentimentul propriei eficiențe (self-efficacy). Acesta, definit ca aprecierea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ale reușitei sau eșecului pot marca o dimensiune foarte importantă a personalității, sentimentul propriei eficiențe (self-efficacy). Acesta, definit ca aprecierea unei persoane asupra propriilor capacități de a organiza și duce la împlinire acțiuni necesare pentru atingerea unei performanțe, trebuie deosebit de stima de sine, care se constituie ca o apreciere globală a valorii propriei personalități. Self-efficacy este un factor cardinal al succesului școlar. Elevii care obțin scoruri mari la scalele ce măsoară această caracteristică au rezultate școlare mai bune. Totuși, trebuie spus
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
el urmărește să evalueze efectele intervențiilor sale și le ia în seamă atunci când proiectează interacțiunile următoare cu elevii. 2. Din perspectiva abordării terapeutice, profesorul este o persoană empatică, ce se îngrijește cu prioritate de problemele emoționale și motivaționale ale elevilor. Stima de sine, sentimentul eficienței personale, acceptarea de către grup sunt socotite condiții esențiale ale participării eficiente în școală. 3. Abordarea eliberaționistă îl concepe pe profesor ca un eliberator al minții elevilor, ca un factor activ în dezvoltarea armonioasă, cognitivă și morală
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a le pune de acord justificând eșecul acțiunii pedagogice. Reprezentările inteligenței, așa cum le dezvoltă profesorii, asigură echilibrul sistemului lor cognitiv, furnizând explicații acceptabile pentru fenomenul diferențelor individuale. În plus, aceste reprezentări au menirea de a conferi o identitate pozitivă, menajând stima de sine a subiecților prin negarea responsabilității lor în cazul eșecului școlar. 6. Atribuire și explicație în mediul școlartc " 6. Atribuire [i explicație în mediul [colar" În capitolul anterior am analizat atribuirile elevilor cu privire la performanțele lor și posibilele urmări ale
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
au știut să-i motiveze) și așează această responsabilitate pe umerii elevilor în caz de eșec (profesorul s-a străduit să-i stimuleze, dar ei n-au acceptat să depună eforturi susținute). Multe studii atestă această strategie de protejare a stimei de sine, demonstrând, de pildă, că profesorii foarte ambițioși explică într-o mai mare măsură decât ceilalți performanțele elevilor invocând efortul. Cei ce s-au interesat de percepțiile și atribuirile profesorului l-au tratat ca pe un simplu observator, în vreme ce
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
multe decizii privind propria lor dezvoltare; Părinții și educatorii sunt chemați să joace un rol important în a le oferi copiilor posibilitatea de a face alegeri înțelepte. Prima cerință este de a le satisface trebuințele de siguranță, iubire, confort și stimă personală, lăsându-i să crească și nu controlându-le căile de creștere. Cuvântul de ordine propus de Maslow educatorilor, ca sinteză a poziției sale, exprimă o cerință aproape banală, dar ades nerespectată: Lăsați copii să crească! C. Rogers. Și el
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Prima categorie, reprezentată în partea de jos a piramidei, sub linia punctată, cuprinde patru clase de motive sau trebuințe: trebuințele fiziologice, urmate în ordine ascendentă de trebuințele de siguranță (securitate), trebuințele de iubire și apartenență la grup și trebuințele de stimă. Partea superioară a piramidei, deasupra liniei punctate, cuprinde trebuințele de creștere, împărțite în trei clase în ordinea apariției lor în timpul dezvoltării: trebuința de autorealizare (de a-și satisface talentele și aptitudinile proprii), trebuințe de a ști și înțelege și trebuințele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de a cunoaște și înțelege, prin care ei pot avea randamentul maxim al dezvoltării personale. Pentru a putea învăța bine, elevii ar trebui, mai întâi, să se simtă fizic confortabil, siguri, relaxați, să se simtă îndrăgiți și să aibă o stimă de sine ridicată. Întrucât satisfacerea trebuințelor de deficiență depinde de cei din jur, iar profesorii sunt în principală măsură responsabili de ceea ce se petrece în clasa lor, reiese clar rolul major jucat de aceștia în gratificarea trebuințelor elevilor. Cu cât
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de iubire și apartenență e nesatisfăcută), veți descoperi că e foarte greu să puteți face ceva în această privință. Cu toate acestea, există unele trebuințe a căror gratificare vă este ușor să o obțineți. Una dintre ele este trebuința de stimă de sine, care poate depinde în mare măsură de realizările obținute în clasă. De aceea, poate că nu puteți să le satisfaceți elevilor trebuințele de foame sau confort fizic, dar în mod sigur puteți să îi ajutați să aibă încredere
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
oferi disponibilitatea de a ajuta, de a Îndrepta ceva, de a te dărui spre folosul altuia. * „Dacă un pitic stă pe un munte, el nu devine mai mare.” (L.A. Seneca) Într-adevăr, nu poți convinge prin ceea ce nu ai: astfel, stima celorlalți o obții nu Încercînd să ți-o impui, ci În măsura În care ai ajuns să te respecți În forul tău interior. „Există - spune L. Aragon - un singur succes: să fii În stare să-ți duci viața În felul tău”. * „Adevăratele greșeli
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
celălalt te coboară... * „Cea mai mare nedreptate este a părea drept/cinstit fără a fi.” (Platon) Înșelînd Încrederea altora, cel În cauză dovedește Însă că nu se respectă pe el Însuși: „Către respectul față de noi Înșine ne Îndrumă moralitatea; la stima față de alții ne obligă educația” (J.W. Goethe). * „Amorul propriu este cel mai mare dintre toți lingușitorii.” (La Rochefoucauld) Pentru că lăcomia lui după elogii se Întreține prin el Însuși. * „Nebunul nu este omul care și-a pierdut rațiunea; nebunul este
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Cine săvîrșește «nedreptateaă este mai nenorocit decît acela Împotriva căruia este săvîrșită.” (Democrit) Cu condiția evidentă ca cel nedrept să aibă Într-un tîrziu „priza de conștiință” asupra faptei sale; altfel, nu va resimți nici un regret și Își va păstra stima de sine. * „E absolut totuna, de ești o persoană distinsă ori fără Însemnătate: pentru omenescul din tine vei trage oricum ponoasele.” (J.W. Goethe) Fără Îndoială că și Într-o situație, și În alta, invidia omenească este pregătită să perceapă
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cuvine, obligi pe ceilalți din jur la o atitudine asemănătoare. Este adevărat Însă că „puterea” și „infatuarea” pervertesc atitudinea: „Este cusurul acelora care pot mult, de a fi Încredințați că pot face totul” (J.W. Goethe). * „Am rîvni mai puțin stima oamenilor, dacă am fi mai siguri că sîntem demni de ea”. (Vauvenargues). Este evident că stima celorlalți trebuie să decurgă din meritul nostru: „De regulă, este mai bine să meriți cinstea fără să o capeți, decît să te bucuri de
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
infatuarea” pervertesc atitudinea: „Este cusurul acelora care pot mult, de a fi Încredințați că pot face totul” (J.W. Goethe). * „Am rîvni mai puțin stima oamenilor, dacă am fi mai siguri că sîntem demni de ea”. (Vauvenargues). Este evident că stima celorlalți trebuie să decurgă din meritul nostru: „De regulă, este mai bine să meriți cinstea fără să o capeți, decît să te bucuri de ea fără să o meriți” (H. Twain). * „Cei care nu pun Întrebări, primesc cele mai amănunțite
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
stăpîni de la actele necinstite?” (Cicero); „De multe ori lipsa de Încredere pe care o ai În cinstea celorlalți izvorăște din Îndoiala pe care o ai față de propria ta cinste” (Mihai Codreanu). * „Către respectul față de noi Înșine ne Îndrumă moralitatea; la stima față de alții ne obligă educația.” (J.W. Goethe) Simțul moral trebuie să fie principala calitate a omului: „Cea mai mare rușine e cea pe care n-o vede nimeni; rușinea de tine Însuți” (N. Iorga). * „Onoarea, luată obiectiv, este opinia
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cere și presupune muncă, efort, suferință, chin; e vorba așadar de a viza țeluri înalte: a înfăptui isprăvi nobile și mărețe, a-i cinsti pe zei pentru a le obține favorurile, a merita afecțiunea prietenilor prin fapte adecvate, a câștiga stima cetății prin acte de bravură, a trudi pentru a merita niște recompense, a deprinde arta războiului pentru a avea dreptul la libertate, a-ți căli trupul pentru ca el să te asculte. Muncă, familie, patrie* - și merit! Nu-l vedem pe
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și prietenia, primar, și procreația, și pulsiunea morții, rămășițele lui pământești, și realitatea, și redactarea Eseurilor, și regele, și relativismul, revendicarea sa de către libertini, la Roma, și Seneca, și sexualitatea, și simțurile, și sinuciderea, și Socrate, și sofiștii, și solipsismul, stima de sine, stoic, studiile sale, sublimarea, și sufletul, și tatăl său, temperamentul său, și teismul, și timpul, tinerețea sa, tradus, și tragicul, și trupul, trupul care gândește, și Varro violențe de care s-au făcut vinovați creștinii Valla anticlerical, caracterul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
dimensiune cuprinde manifestările clinice ale bolii: durere și suferința fizică. Mitwelt (lumea ființelor, a indivizilor, mediul social) reprezintă izolarea, stigmatizarea, marginalizarea și Eigenwelt (lumea privată a propriului eu, relația cu sine și identitatea de sine) se referă la autoculpabilizare, la stima de sine scăzută. Existențialiștii lucrează cu emoții concrete, clientul fiind provocat de către terapeut să-și interogheze sensul existenței sale, să răspundă autentic la determinările realității. În cazul clienților diagnosticați cu SIDA se lucrează cu reacțiile și emoțiile lor, așa cum le
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
mai motivat pentru o învățare care-l ajută în rezolvarea de probleme concrete, în concordanță cu rolurile și responsabilitățile care-i revin (părinte, muncitor, cetățean, etc.), precum și în cazul în care rezultatele învățării satisfac unele trebuințe interioare (dezvoltare personală - creșterea stimei de sine - atitudini pozitive). Tocmai de aceea și procesul devine mai eficient în condițiile în care informațiile sunt prezentate în contextul vieții reale, adică orientate spre rezolvarea de probleme (Kolb, 1984, apud. Knowles, Holton și Swanson, 1998). Indiferent că privim
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
direcția asumării unui control intern mai susținut, pentru a reduce nivelul stresului. Cu siguranță, că există o multitudine de factori psihologici care pot influența nivelul stresului cum sunt tipul de personalitate de tip A sau B, nivelul de optimism, nivelul stimei de sine, etc. aspecte structurale ale personalității asupra cărora nu vom insista în acest capitol. Toți factorii psihologici de prevenire sau combatere a stresului pot impune o serie de intervenții la nivel individual, nespecifice psihologiei muncii sau organizaționale. Dintre acestea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
încerca construirea unei liste de motive pentru care oamenii se angajează în diferite acțiuni este dificilă, dar putem încerca să enumerăm câteva: dorința intrinsecă de a obține ceva, comparația socială, presiunea socială, aspirațiile personale, probabilitatea de obține succese, obișnuința, creșterea stimei de sine, etc. (Warr apud Furnham, 1997). Scopurile organizațiilor pot fi realizate doar prin efortul comun al membrilor ei. Una dintre condițiile pentru care unele organizații sunt mai eficiente și productive decât altele, este dată de calitatea și cantitatea eforturilor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
un model cu opt categorii (anii ’60). La baza piramidei stau necesitățile care trebuie satisfăcute primele iar cu cât urcăm spre nivelurile superioare, intensitatea acestora scade (figura 12.4.). Model Maslow Alderfer McClelland Herzberg Nevoi Auto-actualizare Dezvoltare Realizare Factori motivatori Stimă și statut Putere Relaționale Sociale și dragoste Afiliere Factori igienici Securitate Existențiale Fiziologice Figura 12.4. Comparație între modelele motivaționale (Maslow, Alderfer, McClelland, Herzberg) După Maslow, aceste trebuințe se organizează într-o ierarhie. Până când nu sunt satisfăcute trebuințele așezate la
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
salariul decent pot intra în această categorie. Trebuințe de apartenență și de dragoste. Organizația le poate satisface prin activități sociale și de grup, favorizarea interacțiunii între angajați, prietenii profesionale, organizarea unor întruniri la nivel de organizație. Trebuințe de apreciere și stimă. În mediul organizațional: mărirea salariului, lauda, apariția numelui în ziarul întreprinderii, birou propriu, titlu și rang, premii. Trebuințe de auto-actualizare. Particularizate la mediul organizațional: posibilități de performanță, încurajarea creativității, responsabilitate, avansare, autonomie. Primele trei trebuințe (fiziologice, securitate și apartenență) mai
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
este intens motivată în obținerea acelui rezultat (promovare, bonus, etc.), iar 0 - indiferență în raport cu un rezultat. Valența acestor rezultate este diferită pentru fiecare individ, ele trebuind apreciate la nivelul celor implicați (Furnham, 1997). Astfel, un individ cu o nevoie de stimă ridicată va valoriza pozitiv un rezultat care implică o promovare sau o nouă titulatură a funcției, pe când o persoană la finalul carierei, cu o nevoie de securitate ridicată va aprecia pozitiv reactualizarea beneficiilor pentru pensie. De asemenea, aceste rezultate pot
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
grupului, fenomen constatat în cazul grupurilor de producție în care membrii sunt plătiți pe unitatea produsă. Explicația din perspectiva coeziunii a fenomenului de restrângere a productivității este că indivizii valorizează opiniile pozitive ale grupului și nu vor risca a pierde stima grupului producând mai mult decât acesta se așteaptă. intensificarea presiunii spre conformitate Grupurile unite, atractive și bine coordonate dețin informațiile, recompensele și pedepsele necesare pentru a induce conformitatea printre membri. ostilitate și agresivitate față de cei care nu sunt membri ai
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]