1,412 matches
-
un scor ridicat la complexitate socială sînt mai puțin înclinați să emită judecăți categoriale, deoarece ei privesc membrii oricărei categorii ca fiind prea eterogeni pentru asemenea raționamente. De asemenea, studiul a indicat prezența unor corelații semnificative între complexitatea socială și stima de sine, explicate prin faptul că o complexitate socială mai pronunțată sugerează articularea unei credințe în inconstanța comportamentului uman, care poate fi legată de o stimă de sine pozitivă. în ceea ce privește răsplata pentru efort, studiul efectuat pe eșantionul de studenți portughezi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Leung, Bond, 2004). Alte asocieri semnificative s au mai semnalat între criteriile referențiale ale modelului Schwartz, armonie și stăpînire, și între complexitatea socială și satisfacția în viață. O altă variabilă cu care armonia și complexitatea socială au corelat pozitiv este stima de sine, iar nivelele înalte de control al destinului s-au asociat cu o satisfacție în viață scăzută. Studiul lui Leung și Bond (2004) asupra axiomelor sociale a relevat următoarele corelații: cinismul social e relaționat cu un nivel scăzut de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ca: învățarea, întărirea și perceperea socială (Bond, Forgas, 1984, apud Darwish, Huber, 2003, p. 49), motivarea, trăirea afectivă și exprimarea emoțiilor (Kitayama et al., 1997; Triandis, Suh, 2002; Suh et al., 1998; Triandis et al., 1988; Matsumoto et al., 1998), stima de sine, starea de bine și optimismul (Heine, Lehmann, 2010; Triandis, Suh, 2002; Triandis, 2000), comportamentul prosocial (Cohen, 2006; Triandis, Suh, 2002; Triandis, 1995; Gouveia, Clemente, Espinosa, 2003), comunicarea (Holtgraves, 2008; Triandis, Suh, 2002; Kashima, Foddy, Platow, 2002), etica (Triandis
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
diferită se activează însă față de subiecții din afara grupului, în acest context fiind descurajată exprimarea sentimentelor pozitive și încurajată exprimarea sentimentelor negative cu scopul de a se distanța de cei din out-grup (Matsumoto, 2007). 8.6.7. Conceptul de sine și stima de sine. Identitatea socială Pentru colectiviști, identitatea are sens și este definită în relație cu ceilalți. Individualiștii își bazează identitatea pe propriile experiențe și pe propria persoană. în ceea ce privește conceptul de sine, Parkes, Schneider și Bochner (1999, p. 378) au evidențiat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în care se exprimă fiecare valoare. Astfel, unele valori se manifestă doar în situații specifice (de exemplu, recunoașterea muncii prestate, cîștigul material etc.), iar altele sînt mai difuze, se exprimă în majoritatea domeniilor vieții (precum contribuția personală la binele social, stima 233STUDIUL INTERDISCIPLINAR AL VALORILOR SOCIALE de sine, sensul vieții etc.), iar domeniul de viață se referă la teritoriul social în care valorile acționează (valori de muncă, legate de activitatea profesională, valori familiale, valori privitoare la viață în general etc.). Referindu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de moduri de conduită, conform tabelului 1. Pentru mai multe decenii, această sistematizare axiologică a constituit cea mai complexă și mai nuanțată configurare valorică a identităților personale și colective. De exemplu, așa cum se observă, lista idealurilor cuprinde valori de genul: stimă de sine, viață prosperă, recunoaștere socială, armonie interioară, fericire, înțelepciune. Lista modurilor de conduită cuprinde înțelepciune 22 Mărginire Recunoaștere socială 23 Izolare socială Demnitate 24 Umilință Siguranță de sine 25 Nesiguranță Independență 26 Dependență Originalitate 27 Imitație Tumult 28 Apatie
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sine; internalism-externalism; autodeterminare, la care s-a adăugat, în plan secund, structura valorică a personalității. Probele aplicate unor eșantioane generaționale reprezentative ("generația 20", "35" și "50"), alcătuite din 1.481 de subiecți, au evaluat următoarele dimensiuni: independență interdependență (Singelis, 1994), stimă de sine (Rosenberg, 1965), locul controlului (Rotter, 1964, 1975), autodeteminare (Sheldon, Ryan, Reis, 1996), la care s-a adăugat matricea valorică SVS a lui S. Schwartz și a colaboratorilor săi (2000, 2005, 2010), combinînd o metodologie cantitativă (specifică chestionarelor evocate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
atitudinilor sociale fundamentale, sînt redate în tabelul 2: Și la prima lectură tendință confirmată mai apoi de analizele de varianță se observă cum "tinerii" sînt progresiv mai dependenți în raport cu vîrstnicii. Totodată, nu se constată prezența unor diferențe relevante pe dimensiunea stimă de sine între straturile generaționale (SE se situează la un nivel ridicat). Se poate remarca cum stratul generațional "cel mai tînăr" este și cel mai externalist. De asemenea, nu există diferențe între generații din punctul de vedere al "alegerii percepute
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ipoteza la longue duree se confirmă, iar straturile sociale investigate sînt caracterizate prin următoarele patternuri transgeneraționale, atît la nivelul valorilor (cu un accent aparte pe valorile conservatoare), cît și al atitudinilor fundamentale: interdependență (scoruri specifice: INT-IND = 0,28-0,51/0 ); stimă de sine ridicată (scoruri specifice: SE = 28,16-31,51/20); externalism (scoruri specifice: LC = 12,05-14,85/11,5); conștiință a sinelui scăzută (scoruri specifice: AS = 8,18-12,15/12,5); alegerea percepută ca diminuată (scoruri specifice: PC = 9,55-10
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a se stabili gradul de asociere între aceste două stări afective. Aproximativ jumătate din totalul subiecților (44%) considerau că există un oarecare grad de proximitate al hainelor în evaluarea sinelui, în timp ce 56% dintre aceștia au indicat că hainele nu favorizează stima de sine, ratele de răspuns ale bărbaților fiind mai ridicate în acest sens (25%). În schimb, opiniile femeilor (33%) au indicat o corelație între viziunea asupra corpului și vestimentație. Rezultatele au relevat că indivizii diferă în ceea ce privește evaluarea sinelui în funcție de vestimentație
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
către stăpânire. Nu se cunoaște motivul, se poate presupune că ar fi fost mărirea birului pe care trebuia să-l plătească Eforiei sau necazuri prilejuite de situația materială. Vasile Barbu fusese timp de patru decenii lăutarul cel mai apreciat și stimat din Iași, cu relații consolidate la marile curți boierești. Retragerea sa din funcție nu a fost Însă definitivă, pentru că În 1842 candida din nou, devenind staroste, dar al unui singur cartier din Iași. Avea trei fii, Gheorghe, Ioan și Vasile
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
mai multe postulate: • există cinci categorii de nevoi: nevoile fiziologice elementare (hrana, de exemplu), nevoile de securitate (nevoia de protecție împotriva pericolului sau amenințării, siguranța locului de muncă, de exemplu), nevoile de dragoste și apartenență, nevoile de stimă (unele privesc stima de sine, altele recunoașterea de către ceilalți), nevoile de autorealizare; • diversele nevoi se ordonează după o ierarhie. Nevoile fiziologice se găsesc la baza ierarhiei, nevoile de realizare de sine la vârf; • nevoile de nivel superior nu vor constitui o sursă de
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
semnificații diferite: • măsura în care munca este centrală pentru individ, permițându-i să-și satisfacă nevoile valorizate (Dubin, 1956); • măsura în care o participare activă permite realizarea de sine (Gurin, Veroff, Field, 1960); • măsura în care performanțele în muncă afectează stima de sine a indivizilor (Lodhal și Kejner, 1965; French și Kahn, 1962); • consistența între performanțe și concepția despre sine (Vroom, 1962). ▲ 4. Itemi utilizați pentru evaluarea implicării Itemi referitori la interesele de viață: Cea mai mare satisfacție din viața mea
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
distinge variabilele numite "antecedente" deoarece joacă un rol cauzal. Este vorba de: • variabile de personalitate. Sunt variabilele construite în timpul educației: "etica protestantă" (Blood, 1969) care dă o valoare intrinsecă muncii ca scop în sine, locus of control (cf. cap. 11), stima de sine și nevoia de dezvoltare personală; • caracteristicile postului. Sunt caracteristicile reținute în modelul lui Hackman și Oldham, prezentat în capitolul precedent, și care se traduc pentru individ printr-un sentiment de responsabilitate, o muncă încărcată de sens și un
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
primită nici o obiecție din partea Guvernului dumneavoastră, vom înțelege că sunt de acord. Aș aprecia dacă aceasta comunicare ar fi transmisă autorităților competente din țara dumneavoastră. Convins fiind de faptul că guvernele semnatare ale proiectului vor beneficia de pe urma continuării cooperării, rămân, stimate domnule ambasador, Al dumneavoastră sincer, Yves Berthelot, secretar executiv NAȚIUNILE UNITE COMISIA ECONOMICĂ PENTRU EUROPA 24 iulie 1996 Stimate domnule Daschievici, Urmare scrisorii secretarului executiv, domnul Yves Berthelot, datata 26 martie 1996, referitoare la Acordul privind constituirea unui fond de
LEGE nr. 10 din 8 ianuarie 1998 privind aprobarea prelungirii participării Guvernului României, pentru perioada 1998-2000, la Acordul dintre Comisia Economică pentru Europa a Naţiunilor Unite (C.E.E./O.N.U.) şi guvernele participante la proiectul "Calea Ferată Trans-Europeană (TER)" privind fondul de cooperare şi creditare, semnat la Geneva la 17 decembrie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120063_a_121392]
-
31 decembrie 2000. O revizuire a activităților proiectului și a programului de lucru este în desfășurare și va fi prezentată Comitetului de conducere al TER. Am convingerea că, beneficiind de ajutorul guvernelor membre, obiectivele TER vor fi atinse urgent. Rămân, stimate domnule ambasador, al dumneavoastră sincer, Yves Berthelot, secretar executiv -----------
LEGE nr. 10 din 8 ianuarie 1998 privind aprobarea prelungirii participării Guvernului României, pentru perioada 1998-2000, la Acordul dintre Comisia Economică pentru Europa a Naţiunilor Unite (C.E.E./O.N.U.) şi guvernele participante la proiectul "Calea Ferată Trans-Europeană (TER)" privind fondul de cooperare şi creditare, semnat la Geneva la 17 decembrie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120063_a_121392]
-
similare, în conformitate cu appendixul D privind Regulile personalului. ... V-as rămâne recunoscător dacă ați comunica condițiile, așa cum sunt stabilite în aceasta scrisoare, autorităților competente din ......... . Dacă aceste condiții sunt acceptabile, va rog returnați-mi aceasta scrisoare, contrasemnată în mod corespunzător. Rămân, stimate domnule ambasador. Al dumneavoastră sincer, Yves Berthelot secretar executiv Comisia Economică pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite Sunt de acord cu clauzele acestei scrisori Nume și titlu:.................. Data............. (Ambasadorul................. Reprezentant permanent al........) -------
ORDONANŢĂ nr. 71 din 25 august 1998 pentru aprobarea prelungirii participării Guvernului României la programul de lucru în perioada 1997-2000 şi la extensiile ulterioare ale Acordului de cooperare pentru administrarea fondului Autostrăzii Transeuropene Nord-Sud (TEM), semnat la Geneva la 18 decembrie 1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121558_a_122887]
-
transforma RSR într-o putere de un respectabil grad doi până în mitizatul an 2000. O lume geopolitic mai fluidă i-ar fi permis deci Bucureștiului un pragmatism economic și politic neîncorsetat, aducând astfel mai aproape idealul unei Românii puternice și stimate la nivel mondial. Și din acest punct de vedere, imaginația romantică a fost cu adevărat catalizatorul politicii externe a RSR. Pentru Ceaușescu, Balcanii au reprezentat regiunea în care își putea testa tezele referitoare la surmontarea "politicii de bloc", RSR inițiind
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pe tărâmul creației literare. Al Dv. în mod sincer, Eugen Dimitriu 6 Suceava, 30 noiembrie 1973 Mult Stimate Domnule Profesor, Vă rog să nu-mi luați în nume de rău tăcerea atât de lungă. Nu e vorba de neglijență. Vă stimez prea mult ca să cad într-un asemenea păcat! Îndatoririle zilnice mi au solicitat atât de mult forțele, încât seara, frânt de oboseală, ajuns acasă, nu căutam decât odihna, pentru a lua a doua zi munca de la capăt. De altfel, aveam
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Savel să nu-i putem prezenta în vitrine. Am aprecia înțelegerea Dv. ca un autentic act de cultură, ce va fi menționat în istoricul Secției de Literatură și Artă. În speranța că scrisoarea de față va găsi ecoul cuvenit, permitețimi, stimate domnule inginer, ca la început de an, să vă adresez respectuoase urări de sănătate și prosperitate, alături de întreaga familie. Al Dv., cu cele mai alese sentimente, Eugen Dimitriu 2 Fălticeni, 10 aprilie 1972 Mult Stimate Domnule Vasiliu, Am primit de
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Cu V. Ciocan, învățător, n. 1871, †1968 (97 ani). Înmormântată în Rădășeni, în mormântul părinților Toader și Safta Grumăzescu. 6 Paraschiva, căsătorită cu gospodarul V. Ursu - Rădășeni. Dintre fete, numai Elena V. Ciocan era știutoare de carte. Cu dragoste și stimă Pr. Ilie Anisescu, Folticeni 305 3 Folticeni, 31.7.’89 Dragă Domnule Eugen Dimitriu, „Evrica!” 1. Profesorul Haralambie V. Ciocan a funcționat profesor la Liceul „N. Bălcescu”, specialitatea Științe Naturale, Fizico Chimice, între anii 1931 1952 (Din Monografia Liceului „N.
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Și acum caut să închei scrisoarea mea, spre a nu vă răpi prea mult din prețiosul Dv. timp, mii de mulțumiri și grabnică însănătoșire Doamnei. Cu deosebită considerație, Afia V. Apetroaie 310 APOSTOLESCU, Virgil 379 1 (Iași), 15.IV.1974 Stimate d-le Dimitriu, În urma convorbirii avute cu dvs, am căutat pe acasă să văd ce vă pot oferi în legătură cu activitatea tatei. Consider că e util să vi le prezint în mare, ca să vă pronunțați dvs. În primul rând, am găsit
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
istoricii noștri literari, cum afirmă și Loghin, parcă ar fi străini și nu români moldoveni! Vă rog să-mi comunicați ce-i de folos. Cu multă sănătate dv. și doamnei sărutări de mâini. N. Bârleanu 15 (Iași, 19 ianuarie 1990) Stimate d-le Dimitriu, Vă răspund cu întârziere că am fost și răcit și nu m-am putut scula din pat. Vă doresc mulți ani cu sănătate să ajungem vremuri și mai bune - atât dv. cât și doamnei. Aș dori să
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
în casa reputatului om de cultură. 500 E vorba despre întâlnirea anuală a fălticenenilor din Capitală, ce are loc în ultima duminică a lunii mai, la Hanul „Prahova”. 388 BRATU, Alexandru E.501 1 Lespezi, 27 iulie 1973 Dragă și stimate D-le Dimitriu, Vă mulțumesc pentru felicitările și cuvintele frumoase ce-mi adresați în legătură cu lucrarea „Trandafiri suceveni” - ctitori de școală românească. Nu știu însă în ce măsură și dacă eu singur merit toate aceste laude și aprecieri... Eu, nu mi-am făcut
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ian. 1973, șt. poștei) Frumoase mulțumiri pentru inimoasele urări ce-mi faceți pentru 1973. Eu vă doresc împlinirea celor mai bune gânduri și sănătate perfectă. La mulți ani! Prof. Ioan D. Chirescu 2 (București), 3.I.1974 Vă mulțumesc călduros, stimate D-le E. Dimitriu, pentru frumoasele urări ce mi ați făcut. De mult mă tot gândesc să vă trimit amintirile mele din anii cât am activat pe acele frumoase meleaguri! N am izbutit până acum, dar sper că tot voi
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]