2,683 matches
-
aș fi îndurat rătăcirile inimii taleprin mărăcinii micilor trădări,supravețuind.Confuz chemărilor meleai decis să pleci spre o casă a iluziilorde tot felul.Cu ferestrele sparte,luminată ca un brad de Crăciunte-a ademenit cu beteala multicolorăa promisiunilor.Universul meu,prea strâmt pentrudeșertăciunile tale.Tu, călător cladestin,... Abonare la articolele scrise de angelina nădejde
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
Adăposturile silvestre. Speciile silvicole de lilieci își găsesc adăpostul atât în scorburi, cât și în fisurile din trunchiuri și chiar în spațiile înguste de sub scoarță. În general, sunt preferate scorburile plasate la înălțimi de peste trei metri și cu intrare foarte strâmtă, deoarece acestea sunt mai puțin accesibile prădătorilor. Datorită în primul rând specializării lor alimentare, unii lilieci manifestă preferințe pentru anumite specii de arbori. Astfel, scorburile din sălcii și plopi sunt căutate cu predilecție de Myotis daubentonii și Myotis bechsteinii, în timp ce
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
un aspect al Romantismului, cum spunea Renou, dar aceasta este valabilă îndeosebi pentru începuturi, adică pentru primele momente (perioada așa-zis preromantică), cînd cultura occidentală căuta un "aliat" sau, dacă vreți, o nouă bază pentru a putea ieși de pe calea strîmtă a Iluminismului sau, cel puțin, de pe cea "tradițională" a Catolicismului. În schimb, după descoperirea lumii spirituale indiene, indianistica devine adevărata bază, adevărata cauză a mișcării romantice. Așadar, în loc să continuie să fie un aspect al Romantismului, într-un fel un produs
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
unele pasaje originale, dar ele se pot, ni se pare, reduce la o origine curat populară. Stilul pildelor e cam căutat. Dintre ele ne-a plăcut mai mult cea intitulată Pițigoiul și scatiul prin varietatea ei. Păsărarul puse-odată Într-o strâmtă prinzătoare Pe-un scatiu ușor de minte, cursă pentru zburătoare. El făcu din păsărică cugetului său unealtă Și, cu glasuri prefăcute, după un copaci ascuns, Zădărea bietul scatiu să mi-i dea cîte-un răspuns. Cintezi, petrușei, sticleți Și florinți de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de gazdă, fiind rotar, își lucrase un car și-l înjghebase în casă, în toată întregimea lui, ș-acum, voind să-l scoată afară, trăgea de proțap din răsputeri, dar carul nu ieșea. Știți pentru ce? - Așa; ușile erau mai strâmte decât carul. Noroc că drumețul l-au învățat să desfacă carul în toate părțile lui, să le scoată pe rând afară, ș-apoi iarăși să-l înjghebe la loc. - Foarte mulțumesc om bun, zise gazda; bine m-ai învățat: cât
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
patria. Cu tot respectul însă ce-l simțim pentru nobilele silințe ale acelui dezinteresat om de stat, a acelui bărbat căruia Curtea vieneză îi încredințează conducerea afacerilor ori de câte ori situația e turbure și se cere un patriotism mai presus de vederile strâmte ale coteriilor politice, a căror țintă nu e nicicând armonia între popoare, ci exploatarea lor neomenoasă din partea unor elemente cosmopolite, totuși nu vedem încă destule cuvinte pentru a acorda Ițcanilor o favoare pe care partea interesată, "întrepozitarii și comisionarii", n-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ori nu, au oarecare existență, este aparițiunea unui ziar cotidian german în București. Programul acestei foi, îndealmintrelea bine și moderat scrisă, este caracteristic. În toate cestiunile de politică internă foaia va sta alături cu patrioții aceia cari, liberi de considerațiuni strâmte de partid, se silesc a vindeca România de durerile cauzate prin ranele datorite vitregiei secolelor trecute, urmărind cu nestrămutare țintele sociale și politice ale unui liberalism prudent. "Bukarester Tagblatt" va combate fără nici o considerație tentativele directe ale reacțiunii și c-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
bonapartiști, legitimiști, orleaniști sau republicani. Ba Imperiul ținea chiar îndeosebi ca să fie servit de funcționari încercați de sub guvernele vechi. Și, când republicanii voiau să accepte funcții sub administrația imperială, șeful statului se fericea de aceasta. Guvernul republican e mult mai strâmt în toleranța sa administrativă. Lui nu-i trebuiesc numai oameni dispuși a-i servi: nu, îi trebuiesc slugi, a căror origine să nu-i lase nici o îndoială. El taxează de suspecți pe toți funcționarii cari au servit sub alte guverne
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Loredano, patrician din Veneția, și Ivan Cernoievici. După catastrofa aceasta, gințile se-ntoarseră în plaiurile lor de munte: sârbii în asprele înălțimi spre nord de lacul Scutari, albanejii în munții despre sud de acest lac. Din timpul acesta datează domnia strâmtă a apărătorilor Serbiei mari, risipiți în câteșipatru părțile de cătră osmani, aproape pururea învingători, de la bătălia din Cîmpul-Mierlei (Cossovo), începînd și trecând prin toate evenimentele războinice cari i-au urmat; o domnie al căreia teritoriu era aproape identic cu acela
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
apoi în „chestiunea numărul unu a raporturilor internaționale pe continent pînă în 1859”, problema românească - devansată temporar de cea italiană, în 1859 și de cea poloneză, în 1863 - s-a impus, în opinia autorizată a istoricului ieșean, prin „ruperea cercului strîmt în care erau încătușați <românii>, spargerea unor vechi tipare politice și accesul pe calea împlinirii emancipării naționale”. Glosând pe tema contribuțiilor sale istoriografice în limpezirea incidențelor românești cu problema sau problematica orientală, unul dintre statornicii lui colaboratori, profesorul Gh. Platon
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a stat la baza constituirii orașului în care ei au jucat un rol important. Abordată în istoriografia veche românească numai sub aspect juridic sau politic, edilitar sau urbanistic, istoria orașului de pe teritoriul patriei noastre a fost înfățișată într-un cadru strâmt, în care analiza factorilor esențiali și determinanți ai dezvoltării vieții urbane nu și-au găsit locul cuvenit. Cei mai mulți dintre istorici, sociologi și economiști nu au văzut în dezvoltarea forțelor de producție elementul determinant al transformărilor prin care a trecut orașul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
resimțită de fizicienii care au fondat fizica cuantică Planck, Einstein, Bohr, Heisenberg, Pauli, Schrödinger, Fermi, Dirac, Born, de Broglie: dezbaterile lor pasionate și pasionante dovedesc cu prisosință că erau conștienți de a fi atins ceva ce depășea cu mult cadrul strîmt al fizicii. Totuși, dezbaterile lor au rămas, în mare măsură, în circuit închis. Filosofia contemporană, excesiv tributară fundamentului ei literar, întîmpina greutăți în a admite că știința această rudă săracă, această muscă apteră (după cum o numește istoricul religiilor Ioan P.
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
în afara capacității mele de înțelegere. A existat, îmi amintesc foarte bine, Uniunea Raționalistă; exista și acea revistă comunistă care se numea La pensée, revue du rationalisme moderne (Gîndirea, revista raționalismului modern). Pentru ei, era irațional tot ceea ce contrazicea marxismul lor strîmt, care el însuși era, fără ca ei să o știe, complet irațional, adică fără legătură între construcția intelectuală și lumea empirică. Raționalistul are nevoie de un dușman irațional. Mulți l-au găsit în astrologie, ca și cum lumea modernă ar fi amenințată de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
stare de fapt pe care omul trebuie să și-o asume. Neasumându-și-o, cunoașterea devine, cel puțin într-o parte a sa cunoașterea metafizică "ne-științifică", adică paradoxală; iar condiția morală a omului se preface într-o limită prea strâmtă, ce trebuie depășită, dar care, odată negată, aneantizează ființa rațională. Ontologia umanului este o reconstrucție a omului prin afirmarea modului-uman-de-a-fi raportat nu la alte ființări ca în cazul antropologiei filosofice -, ci la lume ca totalitate. Kant concepe omul ca mod-de-a-fi
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
atîtea interpretări. Cineva vede evaziune, altul vede înstrăinare, cineva vede violență, altcineva nu vede violență. Asta dovedește că este un text foarte bun, fiindcă un text prost are o singură potecuță, pe care toată lumea o vede, și de aceea destul de strîmtă, că nici nu se poate merge pe ea. Mie mi-a plăcut piesa din cu totul alte motive decît dumneavoastră. Eroii mor fiindcă trăiesc banal, iar ficțiunea lor este de asemenea banală, și ajung să transforme ficțiunea în real. Ambele
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cădere sau Înălțare. Altitudinea valorică presupune asumare pe cont propriu, Înțelegere, depășire a evidențelor, transcendere. „Pozitivitatea” nu poate fi concepută fără o raportare la „negativitate”. Amma Teodora, o sfântă, afirma referitor la ispite: Străduiți-vă să intrați prin ușa cea strâmtă. Pomii, dacă nu Îndură iarna și ploile, nu pot rodi. Pentru noi, iarna este veacul acesta. Dacă nu trecem printr-o mulțime de chinuri și de ispite, nu putem deveni moștenitori ai Împărăției Cerurilor. CITAT RETRAS!!! Îndurarea răului, atunci când este
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
mai apoi cu dandysmul se dovedește a fi tipic englezesc. Fenomenul nu putea să apară ca atare decât În sânul unei lumi obosite, blazate, Încremenite (ipocrit) Într-un fel de inerție a convenționalismului, a rigidității, a unei legi morale „prea strâmte”. O lume bătrână și Îmbătrânită. O rasă - spune tot Barbey - „limfatică, palidă, rece”. Or, Franța și temperamentul ei „nervo-sangvin” sunt cu totul altceva. Adevărat, Franța va Încerca să imite dandysmul, dar ceea ce Îi izbutește În veacul al XIX-lea nu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Înnodate În chip de fundă, fie Înfășurate În jurul gâtului ca un fular, piatra falsă de ametist Înfiptă În mijlocul cravatei Îl fac inconfundabil În epocă. În ținută de zi (cea pe care tocmai am descris-o parțial), dar și festivă („frac strâmt en velour noir de soie, pantaloni gris perle, cu sous-pied-uri și «sans braguette», pourpoint violet cardinal, floare roșie enormă la butonieră, inele numeroase, masive”1), la cafenea, În saloane, redacții, cenaclu ori la mari sindrofii, Macedonski stârnește și admirație, Însă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
nostru, dar ceva mai tehnic, principalele cuceriri ale dandysmului În materie de costum. Prin Brummell, englezii impun ceea ce s-ar numi „un nou stil”: hainele bărbătești sunt perfect ajustate, cu pulpanele lungi, vestele se mulează pe corp, pantalonii sunt foarte strâmți și Încheiați cu nasturi la gleznă, pălăriile de castor nu sunt Înalte, iar Întreaga siluetă degajă sveltețe. În redingotele cu talia sus corpurile stau cambrate, ca ale unor cai de rasă. Pentru amatorii de precizie, să mai spunem că numele
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
dar care erau, În fond, minate de plictis. Tocmai de aceea, În cazul unui popor rigid, cu un utilitarism grosier, pe de-o parte Frivolitatea 2, iar pe de alta Imaginația (care-și cerea dreptul În fața unei legi morale prea strâmte pentru a fi adevărată) au generat o manifestare aparte, o știință a manierelor și posturilor, cu neputință de a fi apărut altundeva, a cărei expresie deplină, de neegalat, a fost Brummell. Se va vedea din ce cauză anume. IX George
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
decât un amănunt dintr-un Întreg desăvârșit, de o fericită armonie. Aubrey de Vere avea un creier de minune alcătuit și un duh scânteietor, el ar fi făcut fală clubului cel mai Închis și nu s-ar fi simțit la strâmt nici Într-o adunare de cărturari, pentru că, dacă mărturisea că rufele și le spăla la Londra, adăuga că tot astfel, În suta a optsprezecea, coconașii din Paris și le spălau În Flandra și cei din Bordeaux la Curaçao, și așa
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de subliniat în legătură cu apariția și funcționarea monedei de hârtie că lumea chineză și cea europeană au înregistrat tendințe în epoci diferite în folosința monedei metalice și a monedei de hârtie. Este vorba despre momentul în care China intră în cercul strâmt al folosinței monedei metalice, exact în momentul în care occidentul începe să folosească moneda de hârtie și iese din acest cerc strâmt. Niall Ferguson subliniază în legătură cu această paralelă, în lucrarea sa "Civilizația vestul și restul"600: "China avea nevoie de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
folosința monedei metalice și a monedei de hârtie. Este vorba despre momentul în care China intră în cercul strâmt al folosinței monedei metalice, exact în momentul în care occidentul începe să folosească moneda de hârtie și iese din acest cerc strâmt. Niall Ferguson subliniază în legătură cu această paralelă, în lucrarea sa "Civilizația vestul și restul"600: "China avea nevoie de argintul portughez, deoarece tocmai făcea trecerea de la banii de hârtie la monede ca principalul mijloc de plată". La finalul secolului al XVI
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
fi numai un mijloc de întreținere, ci va fi devenit ea însăși nevoia vitală de căpetenie; când odată cu dezvoltarea complectă a individului vor fi sporit și forțele de producție, iar toate izvoarele avuției colective vor țâșni mai bogat atunci abia strâmtul orizont juridic burghez va putea fi depășit cu totul, iar societatea va putea înscrie pe stindardele ei: "De la fiecare după capacitățile sale, fiecăruia după nevoile sale!". Karl Marx, Critica Programului de la Gotha, Editura PMR, București, 1948, p. 33. 1184 "Repartizarea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
traduction.1422 Le texte source est parfois affecté au niveau du microcontexte typographique : par exemple, dans le poème Dați-mi un trup voi munților (Vous, leș montagnes, donnez-moi un corps), on peut lire *" [...] căci lutul rău slab/mi-e prea strâmt pentru strașnicul suflet/ce-l port. "1423 Malgré cette inadvertance, la traductrice respecte le sens de départ : " [...] car ta faible glaise/est trop étroite pour l'âme puissante/que je porte. "1424 Veturia Drăgănescu-Vericeanu respecte la décision du poète de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]