1,470 matches
-
care ii iubim. Aici are mormântul ilustrul Voievod Care -a schimbat viața umilului norod. Noi vrem să-l știm în cripta,cum încă ne mai spune Dreptatea cum se face în țările române. Veniți la Ruginoasa, pomelnice-mpliniti Și pe străbunii noștri de-apururi să-i slăviți! Învăța tu, române, istoria întâi, Căci nouă,tuturora, ne este căpătai! Și la Castel revino, muzeul te așteaptă, Lipsește numai Cuza, dar e prezent prin faptă. De tu pricepi trecutul, ce lesne îți va fi
AICI, LA RUGINOASA...(OMAGIU DOMNITORULUI CUZA) de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378753_a_380082]
-
demagogiei pseudoromîne, de aceea nu mai insistăm asupra lor. Iată însă ce ne mai spune "Romînul". S-a făcut rezbelul. După treisute de ani de dezarmare, de robie și de rușine, națiunea română își redobândi cu arma în mână gloria străbună. Acest mare act aduse firește independența statului român. Darul prorociei nu-l are la noi decât d. C. A. Rosetti. Dar nu e tot astfel cu cunoștința celor trecute. În realitate epoca de dezarmare nu e tocmai atât de veche
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de la țară? Nu existau, ele, în ființa noastră neaoșă, cea care, împotriva permanentelor vitregii, și-a asumat responsabilitatea, pe care a și pus-o în practică, în momentul cînd s-a ivit astralul prilej de a întregi în hotarele ei străbune un spațiu spiritual distinct și prețuit în concertul european? Și atunci? Lungul interstițiu comunist de după război, atît de străin naturii noastre, el, doar el e cel care a compromis fibra acestui neam atît de urît indistinct acum în manifestările sale
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu dreptul feudal, românii au reacționat energic. Dreptul românesc vechi era prezent în întreaga viață a obștilor autohtone: proprietate devălmașă și familială, moștenire și hotărnicire, împărțirea produselor obștilor, folosințe comune (pășuni, păduri, ape), relații între membrii obșei, abateri de la legea străbună (loviri, furturi, omoruri). În toate situațiile menționate, erau respectate legile îndătinate, legile vechi, obiceiul pământului.40 În aceeași vreme, asistăm la o accentuată stratificare a țărănimii transilvane. Formarea proprietății funciare feudale a jucat un rol hotărâtor în viața populației rurale
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
le corecta și a le da posibilitatea să fie cunoscute”. Publicația era o oglindă a societății literare pe care o reprezenta. Din septembrie-decembrie 1937, în urma unei modificări de structură, materialele cu caracter literar sunt grupate în următoarele rubrici: „Pagina credinței străbune”, „Pagina educației naționale”, „Pagina încercărilor literare”, „Comemorări”, „Colțul cărții noi”, „Pagina istoriei literare”. În septembrie-decembrie 1937, la „Pagina încercărilor literare” și la „Pagina istoriei literare”, debutează Eugen Coșeriu, cu schițele Cronicarii, Sufletul de vultur și poezia Sinceritate. Au colaborat cu
CRENGUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286483_a_287812]
-
fără doar și poate, aceste stanțe de licăr folcloric și „zvon patriarhal”, instrumentând acorduri, și triste și jucăușe, dintr-o „rapsodie vâlceană”. SCRIERI: [Poezii], în Gheorghe Bobei, rapsod și poet, îngr. și introd. Constantin Apostol, Râmnicu Vâlcea, 1973; Din licărul străbunelor izvoare, îngr. și postfață Dumitru D. Tița, București, 1986. Repere bibliografice: Nicolae Docsănescu, Valea Voievozilor, București, 1981, 92-96; Ion Cruceană, Monumente și figuri argeșene, Pitești, 1980, 33-34; Florin Faifer, Rapsodul, CL, 1999, 8. F.F.
BOBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285770_a_287099]
-
geniu-mi speranțe - lungi aripe de zbor, Pe buza-mi zâmbet rece, regal cum aștrii -n Nord Surâd l-a mărei triste sălbatecul acord. Un zeu scăldat în cerul a mii de rugăciuni. Satan ce nu căzuse în timpii cei străbuni A vieței lui damnate. Pe fruntea mea senină al bucuriei mir Și sufletu-mi e rouă în aurit potir, Pe ceru-mi stele negre să văd și să ador, În geniu-mi speranțe - lungi aripe de zbor, Pe buza-mi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
geniu-mi speranțe - lungi aripe de zbor, Pe buza-mi zâmbet rece, regal, cum aștrii-n Nord Surâd l-a mărei triste sălbatecul acord. Un zeu scăldat în cerul a mii de rugăciuni! Satan ce nu căzuse în timpii cei străbuni A vieței lui damnate. O, când mi-aduc aminte cum inima mea jună Zbura pin lumea albă ca gelița nebună Ce-neacă a ei suflet în suflete de flori Și-n visuri aurite aripele-i răcori! Pîn-te-am văzut, o, Mira... pân
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de a lor păsuri, Cu-a lor proprie micime de simțire că îi măsuri, Cumcă lauda cu care îi încarci e o ocară... Cumcă tot ce e ca dânșii este vrednic ca să piară... ]2 Tu țineai la cele bune, la străbune obiceiuri Și voiai să vezi Moldova iar pe vechile-i temeiuri Și voiai să vezi coroana pe o frunte legiuită, Pe când eu treceam adâncul din ispită în ispită, Și gândeai că vine vremea veche de nu azi, dar mâne; Ai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
se răsfir, Prin care trec în cântec genii cu părul blond Ce cânt reverii mândre cu glasul vagabond Și, albi ca neaua nopții și îmbrăcați de rază, Privește însuși cerul din nouri ca să-i vază, Pe când, din fundul mărei, Nordul, străbunul rege, Cu visuri de astfel lungi nopțile-și petrece, Astfel că lumea toată, cu cer, pământ și mare, O feerie mândră, un vis măreț îi pare. Aceste-s visuuri dalbe ce-aievea le creează Străbuna Miazănoaptea, ce doarme când veghează
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
rege, Cu visuri de astfel lungi nopțile-și petrece, Astfel că lumea toată, cu cer, pământ și mare, O feerie mândră, un vis măreț îi pare. Aceste-s visuuri dalbe ce-aievea le creează Străbuna Miazănoaptea, ce doarme când veghează, Străbuna Miazănoapte, a visurilor mumă, Ce-n nori visează stele și fericiri în lume Când marea cea adâncă cu miliarde valuri Pe placa-i oglindează înveselite maluri Și cerul - o câmpie - și luna ce visează Trecând printre palate de nori - o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mențiunea de mai sus că bulgarii și vlahii ar fi de origine romană. Kalojohannes însă obținuse ceea ce voise. Voise să fie împărat, ca țarii de mai înainte; o putea face numai daca se răzima pe aceștia și astfel predecesorii deveniră străbuni; papa consimți la acestea, pentru a dovedi regelui Ungariei că noua ridicare nu era în sine o inovațiune, că nu se făcea pe seama sau în paguba Ungariei, ci că frații victorioși cereau numai îndărăt ceea ce era al lor. Numai în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sânge al strămoșilor. Toată munca aceasta e o lungă și penibilă muncă de apropriațiune. Din câteva ponoare de munte ale Carpaților un popor mic la număr, în contra căruia se decretează cruciade ca în contra saracenilor, urât din cauza statorniciei sale în credința străbună, exclus din viața publică a Europei pentru că nu e catolic, smulge palmă cu palmă, ținut după ținut din mînile omului dușman și a naturii dușmane și, fără cod de legi, fără școală, fără orașe, fără nici un mijloc de cultură, nici
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
efect, funcția de comunicare ș( corijare a societății" (Sorohan, 1982, p.87). Heliade cerea filosofilor să coboare (n cetate, să cunoască realitatea crudă așa cum se prezintă ea, iar oamenilor politici să dea rom(nilor legi rom(nești, fără știrbirea datinilor străbune. "Cu legi ș( doctrine eterogene aduse sau imitate de din afară se pierde Rom(nia, pentru că, ardic(ndu-i-se elementele ei vitale, i se impun altele, pe care nu le pot respira plăm(nii ei" (Heliade Rădulescu, 1859-1869, p. 29, apud
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
filosoful adesea le inventează pur ș( simplu" (Ungureanu, 1988: 60). Pentru ceilalți, bazele erau reprezentate de structura instituțională a națiunilor europene. Proiectul heliadesc cuprindea o reconstrucție lingvistică, proiecte utopice, satira, pamfletul, utiliza ș( exacerba funcția morală a literaturii, sublinia fondul străbun, promova autohtonismul. Este o adevărată operă de revigorare socială sprijinită pe literatură pentru că "...greșala (n literatură sau (n politică stinge națiuni (ntregi". Prin Curierul, Heliade a construit treptat un fond aperceptiv (n r(ndul populației. Elis Reignault (1855: 401) nota
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pare, trebuie ca, dacă vor să imite cât se poate mai bine acea guvernare adevărată, adică a celui ce conduce de unul singur bazat pe știință, atâta vreme cât au legi statornicite, să nu întreprindă nimic dincolo de reglementările scrise și de obiceiurile străbune. Foarte bine ai spus! Deci atunci când cei bogați imită constituția adevărată numim acest fel de guvernare aristocrație; când, însă, nu țin cont de legi: oligarhie. Se pare că da! Și, desigur, atunci când, la rândul lui, unul singur conduce după legi
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cetății primează. „Ci, mai degrabă, ceea ce convine mai multora, cred, și pentru mai multe situații și, cumva, în felul aceste va alcătui legea - așa, mai în mare - și pentru fiecare individ, aducând fie reglementări scrise, fie nescrise și legiferând obiceiuri străbune.” Aceasta este, în ochii lui Platon, motivația amoralismului aparent al „artei regale” și tot aici o seamă de autori contemporani au fost dispuși să identifice ceea ce s-ar putea numi „tendința totalitară din filosofia politică a lui Platon”. Binele cetății
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
simțim ridicoli În ochii celor din jur, care vor sesiza tot mai mult diferența de valoare Între noi și strămoșii noștri. Se și spune, de altfel: „Ce folos că tatăl tău a fost domn, dacă tu nu ești om!”.) „Gloria străbună nu Împodobește pe descendentul degenerat, ci dimpotrivă, Îi arată decăderea” (T. Vianu) Lașii mor de mai multe ori, Înainte de a muri. (Desigur, este vorba de o moarte morală, pe care ei o realizează În conștiința celorlalți ori de câte ori lipsa lor de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
la actorie în 1848, apucându-se să scrie piese de teatru. Dar pe acest tărâm argumentele lui sunt destul de îndoielnice. Amelia sau Victima amorului (1849) este o melodramă aservită tuturor clișeelor genului. Monumentul de la Călugăreni (1871), unde se preamăresc virtuțile străbune, învederează, în artificiozitatea ei, un simț artistic deficitar. Maniera e bombastică și prețioasă, exprimarea firească fiind mai degrabă întâmplătoare. Tot o piesă istorică, mizând pe o anume pedanterie a reconstituirii, este Congiurațiunea lui Catilina („Columna lui Traian”, 1872). Apreciată entuziast
MANIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287983_a_289312]
-
în diferite momente ale zilei și ale anului. Evadarea din teluric și social, rezonarea cu ritmurile naturii îl fac pe acest poet ingenuu să declare că e invadat de un „senin potop de fericire”. Al doilea ciclu al volumului, Icoane străbune, conține încercări de evocare a unor scene din trecutul istoric. Dar, în general, o imaginație stereotipă, monotonia tematică și stilistică, lipsa virtuților plastice într-o poezie preponderent descriptivă și narativă, limbajul poetic inexpresiv conduc la o anume inconsistență, în pofida fluenței
MANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287977_a_289306]
-
anterioare. Facultatea dominantă a poetului este dexteritatea de a cânta la diferite instrumente, de a compune în toate stilurile, de a utiliza cele mai variate formule, de la cele tradiționale la cele agresiv moderniste. Arsenalul uneltelor sale de expresie alătură cobza străbună („La noi, obiceiul trudei, din veacuri moștenit,/ De-a culege, de-a frânge fructul rar,/ E slăvit când toamna-i ștergar împodobit/ Cu legănatul rod pe loitre de car”) telegrafiei fără fir și telefoniei mobile („Parfumuri, unduire, ocheade și teroare
MARINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288035_a_289364]
-
și în ritmica eternă a anotimpurilor, casa bătrânească, grădina înrourată și plină de miresme, bisericuța senină, precum și alte înduioșătoare priveliști ale ocrotitoarei „vetre”. Lărgindu-și gama, ciupind energic struna naționalismului, paseistul se dedă unei făloase retorici, cu trâmbițări de vitejii străbune și evocări de cetăți basarabene. Îi reușește însă cu totul altceva, și anume pensulația în miniatural. Surprinzătoare este consonanța poemului Pânda cu Moartea căprioarei a lui Nicolae Labiș. În alte poezii „joacă” maniera lui G. Coșbuc sau sunt de regăsit
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
Enea Caraghiaur, Mircea Andrieșanu, Nicolae Beldean, Florica Bațu, Helen de Silaghi ș.a.). Acestea sunt dispuse în compartimentele Poezii religioase, Poezii morale, Poezii patriotice, Poezii doritoare de pace în lume, Poezii cu referire la integritatea României, Poezii de dor pentru patria străbună, Poezii cu dor de acasă, Poezii cu iubire de natură, Poezii nostalgice, versurile fiind uneori prefațate de arhimandritul D. Felix. Foarte rar se recenzează în G. și a. cărți. În schimb, la aniversări sunt creionate profiluri de scriitori (Dimitrie Cantemir
GANDIRE SI ARTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287145_a_288474]
-
În proză, adresată preponderent tinerilor (Biografia copacilor, 1967, Din valea Răutului, 1973), G. pune accentul mai ales pe dezbaterea etică și pe latura documentară. În publicistică a abordat cu o implicare puțin obișnuită tematica ecologistă, atrăgând atenția asupra distrugerii codrilor străbuni, fapt pentru care a plătit cu viața. SCRIERI: Cântec în septembrie, Chișinău, 1966; Biografia copacilor, Chișinău, 1967; Cirli-lai, Chișinău, 1968; Apa. Descrieri și aspecte fizico-chimice, Chișinău, 1969; Ceașca de porțelan, Chișinău, 1971; Salcie albă, Chișinău, 1972; Din valea Răutului, Chișinău
GARAZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287165_a_288494]
-
modernă: Rodnicie și Interior (ambele în 1939) și Din refugiu (1940). Influențat de poezia bucolică a lui Mircea Streinul, în Rodnicie F. etalează o avântare, o grandilocvență entuziastă, ca în tabloul participării generale la culesul roadelor câmpului (Cântul belșugului). Pământul străbun, considerat singura moștenire sfântă în succesiunea generațiilor, revine în versuri imnice în cele mai multe dintre poemele plachetei. Orientarea definită de Mircea Streinul în cadrul cenaclului Arboroasa este respectată și în Interior, autorul ilustrând mai toate ipostazele lirismului bucovinean. Perioada de căutare a
FEDIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286975_a_288304]